Mamprenoarele. "Cu telefonul în mână și cu bebe la sân"

Ioana Epure

Director editorial

„Am lucrat mereu numai cu cifre și tabele. Până la un moment dat, când am început să simt că tot ce fac acolo n-are niciun sens și nu ajută pe nimeni”, povestește Alina Smarandache, 38 de ani, mamă a doi copii și antreprenor.

Între noi două stau un reportofon, două cafele și experiența maternității, cu toate salturile emoționale și profesionale pe care le aduce ea.

Pentru Alina, la fel ca pentru mii şi mii de femei din România, echilibrul dintre carieră și familie nu ţine doar de identitate, ci e o treabă cât se poate de pragmatică.

Fiindcă implică o mulțime de calcule și decizii: cine rămâne acasă − mama sau tata?; cât ar costa o bonă?; oare e prea mic să-l ducem la creșă sau la grădiniță?; n-ar fi mai bine să-l lăsăm cu bunicii? ș.a.m.d.

La noi, ideea ca o femeie să renunțe la un loc de muncă stabil ca să pornească o afacere este aproape incompatibilă cu calitatea de mamă.

Aproape.

„Antreprenoriatul a devenit cool abia în ultimii 4-5 ani”

„Mamprenoarele” se definesc ca „acele femei care își doresc să fie mame full time, însă nu renunță pentru asta la cariera lor, ci își valorifică talentele, deschizând mici afaceri care le permit să își întrețină familia”.

Comunitatea Mamprenoare are reprezentante și grupuri locale în 13 orașe din țară, printre care Cluj-Napoca (de unde a și pornit), Timișoara și Iași.

Conceptul de mamă-antreprenor e cunoscut de mult atât în vestul Europei, cât și în Statele Unite − unde, pentru că nu se plătește concediu de maternitate, numărul de mame care nu se mai întorc la job după ce au născut a ajuns aproape la fel de mare ca la începutul anilor ’80.

În România însă, unde însăși ideea de antreprenoriat e relativ tânără, posibilitatea de a-ți deschide un mic business, ca mamă cu un copil mic (sau cu mai mulți), e încă vecină cu nebunia în mințile unora.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Sorin Axinte, antreprenor și co-fondator al fundației Romanian Business Leaders, explică de ce:

„Antreprenoriatul a devenit cool abia în ultimii 4-5 ani, o alternativă de carieră stimabilă, chiar admirabilă. E parte din fenomenul global al «antreprenorului erou».

Dar să nu uităm că, în anii ’90, antreprenoriatul era o treabă foarte murdară. Nu se chema că ești antreprenor, se chema că ești «patron». Iar «patron» însemna negustor, geambaș care câștigă bani făcând lucruri pe care nu e foarte onorabil să le faci”.

„Mi-am făcut PFA și m-am apucat”

Alina Smarandache e de profesie economist. A absolvit Finanțe-Bănci și a făcut un master în asigurări. A lucrat cu fonduri de investiții și fonduri de pensii private pentru companii din Anglia și Suedia.

Până într-o zi, când a decis să-și dea demisia și să-și deschidă o mică afacere cu figurine de ipsos.

Avea doi copii mici, de 5 și 6 ani, și câștiga mai bine decât soțul ei, ceea ce nu i-a ușurat deloc decizia.

„Mi-am dat viața de familie peste cap”, povestește Alina.

„Dar a fost o schimbare în interiorul meu. Mă uitam pe YouTube, am văzut cum se toarnă figurine din ipsos și m-am hotărât să încerc și eu acasă, ca hobby.

Am cumpărat două matrițe și am dus figurinele la grădiniță, la copiii mei. Atât de mult le-au plăcut doamnelor educatoare, încât au vrut să cumpere. Mi-am făcut PFA și m-am apucat de treaba asta”.

Alina Smarandache este una dintre membrele asociației Work At Home Moms din București, din care fac parte nu doar mame-antreprenoare, ci și mame care au nevoie de serviciile oferite de acestea − contabilitate, marketing, organizare de evenimente, sau de produsele lor − prăjituri, fulare, pulovere sau jucării croșetate.

Asociația are circa 25.000 de fani pe Facebook, există din 2004 și este o comunitate dedicată strict mamelor. Sunt femei care se sprijină reciproc pe drumul antreprenoriatului.

Se întâlnesc periodic să afle ce-au mai făcut şi ca să învețe de la specialiști tot felul de chestiuni de legislație, promovare sau customer service.

Alina toarnă ipsos în matrițe de jucării. Foto: Lucian Muntean

Alina Smarandache şi-a dat repede seama că, dacă învață să lucreze pe cont propriu, poate petrece mai mult timp cu copiii ei:

„Plecam la 9 dimineața și veneam de la serviciu pe la 7-8 seara. Acum mă simt mai liniștită, mai echilibrată, e ok și pentru copii, că nu mai am frustrări care să se reverse asupra lor.

Am timp să îi duc la activități: la înot, la fotbal. Cine îi ducea dacă rămâneam la job? În momentul ăsta, câștig din figurine cam cât era salariul meu înainte de a pleca.

Nu m-aș mai întoarce full time la birou. Vreau să am libertate de mișcare, atât pentru copii, cât și pentru mine”.  

Nevoia de a petrece mai mult timp acasă, cu copiii, este, de altfel, unul dintre motivele principale pentru care tot mai multe mame decid să lucreze de acasă și să își deschidă afaceri proprii.

„Vreau să îl văd cum se joacă și cum îi dă primul dințișor”

O altă membră a asociației Work At Home Moms, Alina Găloiu, care este inginer automatist de profesie, își amintește că, la primul copil, adică acum mai bine de 9 ani, trecuseră doar două săptămâni de la naştere şi s-a reapucat să lucreze de acasă pentru firma unde era angajată.

„După naștere, oficial, lucram 6 ore pe zi. Neoficial, lucram tot timpul. Trimiteam mailuri și la 8, 9, 10 seara”.

Iar când copilul avea trei luni, s-a întors la birou.

Acum, Alina Găloiu se apropie de finalul concediului de creștere a celui de-al doilea copil şi a decis să renunțe la statutul de angajat.

Vrea să își deschidă un cabinet unde să organizeze cursuri de parenting. Decizie cu care părinții ei nu sunt de acord.

„Au zis că nu mă susțin: cum să las un job plătit așa de bine, mai ales că am făcut o facultate foarte grea, și să mă apuc de altceva?”

Alina Găloiu (prima din dreapta), la una dintre întâlnirile asociației Work At Home Moms. Foto: Ioana Epure

Florentina Baloș, project manager la Work At Home Moms, spune că 60-70% dintre mamele care participă la evenimentele asociației au un job bine plătit într-o corporație, dar își doresc să petreacă mai mult cu copiii lor.

„Se gândesc: «Nu vreau să mai plec 12 ore de acasă și să îl văd 20 de minute înainte de somn. Vreau să îl văd cum crește, cum se joacă, cum îi dă primul dințișor. Vreau să fiu acolo»”.

Florentina Baloș, project manager al asociației Work At Home Moms Romania.

Alina Bota, fondatoarea comunității Mamprenoare, aduce în discuție și lipsa de flexibilitate a angajatorilor români:

„Nu poți să ai aceleași cerințe de la o femeie care tocmai a născut − același program, ore suplimentare”, explică ea.

„Deși multe joburi se pot face de la distanță, iar aceste femei sunt extrem de productive dacă le lași să-și organizeze timpul − nu există flexibilitate.

În plus, companiile de la noi nu au grădinițe în zonă sau în cadrul lor. Și atunci, ca mamă, te gândești: cum aș putea, cu abilitățile pe care le am, să generez un venit care să-l înlocuiască pe cel din corporație?

Practic, ele nu vor să devină milionare, ele vor această flexibilitate a timpului cu familia”.

La asta a contribuit și educația de parenting, care spune cât de important este să fii alături de copil, pentru dezvoltarea sa emoțională și cognitivă, în primii săi 7 ani de viață.

„Aud tot timpul: «Vreau să fac ceva pentru sufletul meu»”

Angela Zală are 33 de ani și doi copii, de 8 și 2 ani. A lucrat în vânzări și achiziții.

După ce i s-a terminat concediul de creștere a celui de-al doilea copil, a decis să se apuce de ceea ce îi place să facă: să lucreze cu florile.

Și-a deschis un magazin online cu trandafiri criogenați. A început să semneze contracte de furnizare pentru evenimente. Apoi a luat un credit și a deschis o cafenea cu flori, concept pe care speră să îl dea, în anii următori, în franciză.

Pentru Angela, schimbarea a fost determinată în primul rând de pasiunea pentru un domeniu cu totul diferit de cel în care era angajată:

„Pasiunea mea, de mai bine de 10 ani, sunt florile. Când lucrez cu flori nu simt că obosesc. Și aș fi făcut asta mai demult, dar am vrut întâi să îmi iau o casă, înainte de a-mi da demisia.

Atunci când a venit al doilea copil, am găsit și momentul potrivit pentru a da drumul la business, pentru că în primul an e greu să ai un profit suficient de mare încât să le faci pe toate”.

În România însă, educația vocațională este aproape inexistentă. Multe dintre femeile care constată că munca de zi cu zi nu li se potrivește deloc nu au cum să se reorienteze, pentru că nu știu să facă altceva.

Alina Bota, fondatoarea comunității Mamprenoare, pune punctul pe „i”: multe femei urmează facultăți pentru care nu au niciun fel de pasiune, doar la presiunea familiei. Apoi, în perioada de maternitate…

„… își dau seama că au timp să se gândească la ce vor să facă cu adevărat cu viața lor. Și atunci încep să testeze mici modele de business sau să învețe”.

Așa apar salturile surprinzătoare de la inginer la make-up artist, de la economist la coach, blogger sau administrator de magazin online.

Multe dintre aceste femei descoperă noi modele de business pe internet, acolo își diversifică abilitățile, și tot pe internet își fac reclamă, de multe ori pe gratis.

„Aud tot timpul: «vreau să fac ceva pentru sufletul meu». Nu mai vreau să fac ceea ce trebuie, vreau să fac ceea ce-mi place. Mămicile antreprenoare stau cu telefonul în mână și cu bebe la sân”, adaugă Alina Bota.

Angela Zală, la cafeneaua ei cu flori. Foto: Ioana Epure

„Mamprenoriatul” și criza demografică

În 2018, România a avut cel mai mic număr de copii născuți din ultimii 50 de ani, mai puțin de 190.000.

>Asta într-o țară a cărei populație scade cu 63.000 de persoane pe an, și unde, în aproape jumătate din județe, numărul copiilor cu vârstă preșcolară și școlară va scădea cu peste 50% până în 2060.

De altfel, simulările arată că populația țării va scădea, până în 2050, la 15 milioane de locuitori.

Există multe motive pentru această catastrofă demografică − românii emigrează, în speranța unei vieți dacă nu mai bune, măcar mai stabile din punct de vedere economic și social.

Unele familii amână decizia de a avea copii până când se asigură că le pot asigura o viață cu adevărat bună. Iar asta n-o poți face decât dacă ești sigur că jobul tău de azi n-o să dispară mâine și dacă ești plătit suficient încât să mai hrănești o gură din salariul pe care îl câștigi.

Pentru unele familii, reorientarea mamelor către antreprenoriat poate fi o soluție care simplifică viețile ambilor părinți, chiar dacă, la o judecată sumară, poate părea un pas înapoi pentru femeile care au salarii bune și/sau un statut social onorabil.

„Oamenii privesc de sus genul ăsta de business în care femeile lucrează de acasă, tricotează sau altceva”, explică Alina Bota.

„Că ăsta nu e un business adevărat, ci e o joacă. Și într-adevăr, așa începe. Dar apoi, după un an sau doi, mamele iau un credit şi joaca se transformă într-un business solid.

Se alătură și soții și avem un business de familie, pornit cu copilul la sân, în perioada concediului de maternitate. Și uite așa apare și bebe doi, și bebe trei. E un model căruia noi îi oferim tot sprijinul social”.

În plus, din anumite puncte de vedere, creșterea unei afaceri nu este foarte diferită de creșterea unui copil, explică Sorin Axinte, de la fundația Romanian Business Leaders.

„Experiențele personale extrem de intense − precum sarcina, nașterea și noua calitate de mamă − îți oferă altă privire asupra a ceea ce e important în viață”, spune el.

„Maternitatea e cumva similară cu înființarea unui business care trebuie crescut, unde există frici, incertitudine și emoție. O experiență precum maternitatea te pregătește mental pentru antreprenoriat”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€