magIA

Codruţa Simina

Redactor

Ordine, armonie și conștiința propriului loc, asta înseamnă să porți ia românească. În limbajul lor magic, aproape uitat, cusăturile tradiționale de pe ie vorbesc despre toate lucrurile.

Nimic nu e întâmplător în modelele lor geometrice și nici în poziția lor. Când îmbracă ie și își deschide brațele, omul devine arborele vieții, așezat mereu între cer și pământ, ca legătură a lor și ca trăitor în acest interval.

Ie cusută după modele vechi, bucovinene, aflată în colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj.

Ioana Corduneanu, autoarea blogului Semne Cusute, a explicat pentru PressOne semnificația motivelor cusute pe iile românești.

„În ansamblul ei, cusătura de pe ia românească semnifică, la fel ca orice alt obiect tradițional, ordinea firească a lumii.

În altițe (partea de sus a mânecilor – n. r.) sunt cerurile – așa că în cusătură vom avea stele, sori, comete, vântul, acvile. Tot ceea ce adăpostește cerul poate fi găsit, simbolizat și cusut în altița iei.

Mai jos pe mâneci, în încreț, e pământul – unde culorile variază de la alb la negru cu ocru și brun – și avem semnele de pământ – romburi, simbolizând semințele.

Urmează, în râuri, meandrele apelor, uneori mai abrupte, și motivele vegetale care le însoțesc. Iar apoi manșeta mânecii, în volănașele acelea, e marea, unde ajung toate râurile.„

Cusăturile de pe mâneca unei ii reproduc armonia dintre cer și pământ.

Finalul – explică Ioana Corduneanu – se petrece când îmbraci cămașa, iar coloana vertebrală devine un ax de simetrie.

Femeia astfel gătită e un pom al vieții, aflat între cer și pământ, în armonie cu toată creația.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”

ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.

„Trebuie să știm că acestea erau cămăși de mare sărbătoare, de nășit și de cununie. Nu se purtau așa, oricând. Erau Chanel-ul femeilor noastre, care aveau foarte mare grijă de iile lor.”

Cusutul iilor se deprindea de la cea mai fragedă vârstă.

„Fetele erau învățate să coasă devreme, de pe la 4-5 ani. De cum le cădeau dinții, li se punea acul în mână. Și pe mine m-au învățat așa. Și, desigur, la început repetau modele și cusături simple, pentru că trebuie deprins meșteșugul. Apoi, pe la 14-15 ani, se apucau și-și coseau singure iile”.

Care ii, mai apoi, ajungeau în zestrea fiecărei fete.

„Nu era ceva neapărat de vrajă a dragostei – iile nu au inimioare. Au motive florale și cusături care vorbesc despre un limbaj universal al armoniei. Pentru că, în trecut, iubirea era văzută ca armonie și bună înțelegere în cuplu. Marija Gimbutas explică, în literatura de specialitate, că avem de-a face cu un limbaj universal. Semnele acestea își găsesc explicațiile în mituri, în colinduri și în blesteme”, mai spune Ioana Corduneanu.

Ea a fondat pe Facebook un grup intitulat Semne cusute in actiune, unde persoanele care vor să-și coasă propria ie pot cere îndrumare și modele.

CINE SUNTEM NOI:

Ne ține împreună o pasiune comună: IA – așa cum era ea în momentele sale de glorie (1835–1918), atunci când spiritul, materialele și simțul estetic erau într-o formulă ideală.

De aceea dorim să învățăm: din cărți și din muzee și de la oameni cu experiență – cum să ne coasem singure cămășile.
Vrem să evoluăm, să ne susținem și să ne motivăm reciproc; în competiție cu noi înșine, autodepășindu-ne.

Apreciem spiritul de echipă, sugestiile constructive și la obiect. Ele sunt de fapt un dar pe care îl facem altora și pe care îl primim – cu inima deschisă; știind că fiecare vorbă este bine cumpănită și bine intenționată.

CE NU NE DORIM:

Lene, mofturi, fitze, „merge și-așa” sau „mama-mpunge și eu trag” (studiul individual și probele sunt de bază). La nevoie descoasem și coasem corect. Toate.

Descrierea grupului de Facebook SEMNE CUSUTE in actiune

*

Pentru a recupera vechi modele de cusătură, Ioana Corduneanu a fost ajutată de etnografi precum Tekla Tötszegi, expert la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) din Cluj.

Tekla Tötszegi a pus cap la cap o expoziție cu ii noi lucrate după modele vechi din colecția Muzeului, care este una dintre cele mai mari și mai frumoase din toată țara.

„Că a existat un sistem de semne e clar. Sunt foarte multe informații care dovedesc acest lucru. Aceste motive apar mai ales pe cămăși, pe piesele care sunt în contact direct cu pielea. De ce? Pentru că, de exemplu, aceste semne au un rol apotropaic – adică ne apără de duhurile rele”, spune Tekla Tötszegi.

În expoziția de la MET Cluj – deschisă în ziua de Sânziene (24 iunie) – este descris și modul în care s-a transformat ia de-a lungul timpului.

„Portul caracteristic unor comunități evoluează în timp. Dacă, în secolul XIX și în perioada interbelică, această evoluție a fost mai lentă, portul părând imobil, din a doua jumătate a secolului XX, odată cu schimbările intervenite în viața oamenilor de la țară, modificările devin mai dese.

Aceste modificări trec întotdeauna prin filtrul gustului comunitar. Ele reflectă opinia despre frumos a membrilor comunității, care se identifică cu noile piese autentice. Noi facem această expoziție pentru că ia devine tot mai importantă pentru identitatea noastră, chiar și în cazul orășencelor”, spune Tekla Tötszegi.

Ea subliniază că bogăția decorațiilor din vechime riscă să se standardizeze și să-și piardă semnificația odată cu „industrializarea” iei românești.

*

De Sânziene, la inițiativa comunității online La Blouse Roumaine, se sărbătorește Ziua Universală a Iei.

În acest an s-a ajuns la a patra ediție, iar evenimentele dedicate cămășii tradiționale sunt tot mai interesante și au loc în tot mai multe țări.

De pildă, la inițiativa ambasadei noastre din Washington, primarul capitalei federale americane, Muriel Bowser, a decretat ziua de 24 iunie ca fiind ziua universală a iei pe tot cuprinsul Statelor Unite.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€