MAE vrea să combată dezinformarea împreună cu o companie implicată în piața cripto

Răzvan Filip

Reporter

La jumătatea lunii octombrie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunța că va combate dezinformarea și propaganda printr-un sistem bazat pe inteligență artificială care va monitoriza conținutul online. Sistemul trebuie pus pe picioare până la sfârșitul anului și va urmări activitatea site-urilor de știri, blogurilor, dar și pe a influencerilor din social media - jurnaliști, vedete sau politicieni.  

Potrivit Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), sistemul va fi creat de compania Mware Solutions, singura care a participat la licitația publică organizată de MAE. Aceasta va avea la dispoziție 3,19 milioane de lei, bani publici. 

„Actori maligni statali și non statali au dezvoltat strategii și practici de manipulare informațională și interferență (FIMI) cu efect devastator pentru integritatea spațiului de informare publică. (...) Oportunitatea acestui proiect rezultă din necesitatea de a înțelege fenomenul FIMI și de a genera rapid și eficient mesaje de contracarare, de a avea o mai mare reziliență la dezinformarea în domeniul politicii externe și a contracara efectele acesteia în mediul online”, explică ministerul pentru PressOne.

MAE dă asigurări că software-ul va viza fenomenul dezinformării în ansamblu și rapoartele generate de el nu vor include nume, conturi și adrese, ci doar statistici legate de conținutul viralizat, tipare și asocieri. Rezultatele acestor rapoarte vor fi folosite pentru a calibra comunicarea publică realizată „atât în Centrala MAE, cât și la nivelul Misiunilor Diplomatice”. 

„Se poate traduce în precizări de presă, postări în social media, briefinguri de presă etc. Totodată, poate să ia forma unor demersuri care nu sunt direct în sfera comunicării publice.  (...) Nici proiectul și nici softul nu vizează poziții ale unor persoane sau organizații din România. În ansamblul său, proiectul vizează actori de dezinformare externă”, continuă ministerul într-un comunicat transmis PressOne. 

Trecutul controversat al Mware Solutions

MAE susține că a ales Mware Solutions pentru că a bifat toate criteriile de calificare și selecție prevăzute în legea 98/2016 privind achizițiile publice: prezentarea de certificate constatatoare privind lipsa datoriilor la bugetul de stat, caziere judiciare atât pentru companie, cât și pentru administratorii ei, contracte privind experiența similară anterioară, experți calificați pentru implementarea contractului.

„Noi suntem prima și singura firmă din țară care are tehnologie românească de Big Data Analytics. Tehnologii implementate în multe locuri, proiecte tehnice serioase. În principal în instituții de public safety din România”, descrie Ovidiu Oancea, directorul general al companiei, activitatea Mware Solutions. 

Directorul tehnic al firmei, Flavius Burcă, spune că Mware lucrează în zona de inteligență artificială de cinci ani, având și un produs dedicat, Big Connect. Potrivit descrierii de pe site, Big Connect este un „instrument operațional” care îi ajută pe oameni să înțeleagă datele și să descopere conexiunile ascunse din cadrul lor. Această experiență pare să-i fi recomandat și pentru dezvoltarea unui soft de combatere a dezinformării.

„Am fost implicați în multe proiecte publice, cu diverse instituții. Activăm în zona asta de machine learning, big data și colaborăm cu mulți clienți”, susține Burcă.

Discuții de birt la Televiziunea Română. Extremistul Călin Georgescu s-a invitat la TVR și Tudor Barbu a zis „da”

PressOne s-a uitat la interviul Televiziunii Române în care Călin Georgescu, politician suveranist și cândva un apropiat al AUR, și-a anunțat cu jumătate de gură candidatura la președinția României. Totul s-a întâmplat pe bani publici, în emisiunea unui fost politician OTV-ist.

De unde au știut peste 2 milioane de români cine e Călin Georgescu: rețea uriașă de influență pe Tik Tok și susținere din partea unor organizații religioase

Călin Georgescu a reușit să deturneze România pentru că a beneficiat de o rețea de conturi virale care i-au promovat ideile, unele fără nicio legătură cu politica, dar și de sprijinul consistent al unor organizații religioase și al unor oameni ai Bisericii. Georgescu a exploatat din plin și frica oamenilor că România ar putea intra, într-o zi, în război. 

În 2017, Flavius Burcă spunea că vrea să creeze o platformă care să „monitorizeze imparțial” impactul unor campanii de publicitate/marketing. Deci dacă o companie ar fi vrut să-și promoveze produsele printr-o campanie publicitară creată de o agenție, ar fi apelat la Sether - care, prin puterea tehnologiei blockchain, ar fi măsurat în timp real, după niște parametri preciși, impactul campaniei în social media. 

„Avem un sistem de monitorizare a performanței unei campanii, care ajută clientul să eficientizeze bugetul de creație și de media. Cu alte cuvinte, Sether vine în întâmpinarea clienților și agențiilor care nu își doresc să se «păcălească», ci să vadă și să înțeleagă exact ce indicatori de performanță s-au atins și să ajusteze bugetele în concordanță cu aceștia”, spuneau fondatorii companiei într-un interviu acordat IQads în luna noiembrie a anului 2018. 

Când Sether își declara iubirea față de McAfee, omul de afaceri american încă era căutat pentru crimă în Belize. Captură de ecran via pagina de Facebook a Sether

Pentru a finanța proiectul, au apelat la o soluție foarte populară în industria IT de la vremea respectivă: au creat o criptomonedă intitulată SETH, pentru care au organizat, începând cu decembrie 2017, o campanie de crowdfunding (sau ofertă inițială de monede, ICO în limba engleză).

Când are loc un ICO, se creează o cantitate de criptomonede (20 de milioane, în cazul acesta) care sunt vândute în schimbul banilor reali (dolari, euro) sau unor criptomonede mai valoroase. Investitorii sunt atrași cu promisiunea că proiectul va fi unul revoluționar și de mare succes, deci valoarea criptomonedei va crește, iar ei vor face profit. 

Când ofertele inițiale de monede erau încă în vogă în lumea startup-urilor din IT, companiile apelau la vedete pentru a le promova și pentru a atrage câți mai mulți investitori. Cu cât cumpărau mai mulți, cu atât creștea valoarea monedei. Pentru a-și promova propriul produs și propria monedă, cei din Mware Solutions au colaborat cu un controversat om de afaceri, John McAfee (decedat în 2021), creatorul antivirusului cu același nume. 

„Pentru trolii care spun că recomand doar criptomonede lipsite de valoare - citiți raportul tehnic pentru Sether. E genial. Sether este, de asemenea, prima monedă pentru marketing social. Potențialul ei ar putea egala succesul lui Twitter. Așa că trolați în altă parte sau fiți înțelepți și cumpărați Sether”, își îndemna John McAfee urmăritorii de pe Twitter. 

Era o perioadă în care omul de afaceri își folosea influența din social media pentru a promova criptomonede alternative, cu valoare și întrebuințare incertă. Obiceiul a atras mai târziu o investigație oficială a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare din Statele Unite (SEC), care l-a acuzat că, deși s-a prezentat drept un investitor imparțial atunci când a promovat diferite proiecte, a fost, de fapt, răsplătit cu „active digitale” în valoare de 23 de milioane de dolari.  

Trendul de reclamă mascată ar fi început cu Sether, proiectul celor din Mware Solutions, se arată într-un material al publicației americane Wired. Potrivit anchetatorilor, lui McAfee și asociaților săi li se promiseseră 30% din banii strânși prin campania inițială de crowdfunding, plus un „procent semnificativ” din criptomonedele ce aveau să fie emise. 

Întrebat de ce nu a comunicat publicului că McAfee a fost plătit să îndemne oamenii la investit în Sether, Flavius Burcă, directorul tehnic al companiei, dă vina pe lipsa reglementărilor din domeniu.

„Nici influencerii, când promovează un produs, nu spun că sunt plătiți să le promoveze. Indiferent că vorbim de șampoane, cosmetice sau de altele. S-a mai reglementat de curând, dar la momentul ăla era Wild West, ca să zic așa. Asta era practica. Toată lumea promova criptomonede, inclusiv Mike Tyson”, susține Burcă.

PressOne a întrebat oficialii SEC dacă ancheta pe care au desfășurat-o a vizat și companiile care l-au plătit pe McAfee să le promoveze monedele/proiectele. Reprezentanții instituției ne-au transmis printr-un comunicat oficial că nu pot comenta despre „existența sau inexistența unei posibile investigații”. 

Investitorii Sether se plâng că au fost păcăliți 

Când a început campania de crowdfunding, acum aproape șase ani, o criptomonedă SETH valora în jur de un dolar american. Acum valorează 0,017 dolari. Conform CoinLore.com, platformă care monitorizează evoluția în timp a criptomonedelor, dacă ai cumpărat SETH în valoare de 100 de dolari în timpul ICO-ului din decembrie 2017, astăzi aceleași criptomonede valorează 3.94 dolari. Și chiar dacă ai dori să vinzi ce ai, nu mai poți, pentru că SETH a fost retrasă de pe toate platformele de exchange. 

Ce s-a întâmplat? Investitorii nemulțumiți de pe forumuri, reddit și de pe grupul de Telegram asociat proiectului îi acuză pe creatorii monedei și pe McAfee de fraudă. Mai exact, că după ce au organizat campania inițială de crowdfunding (în urma căreia s-ar fi strâns peste 20 de milioane de dolari), când moneda se afla la valoarea ei maximă, ar fi schimbat repede tot ce aveau: ori în dolari, ori în monede mai valoroase, precum Ethereum. 

Unii dintre investitori se gândesc să dea compania în judecată. Captură de ecran de pe grupul de Telegram al proiectului

În felul acesta, cei care au vândut repede ar fi făcut profituri uriașe, în timp ce investitorii care au crezut în potențialul pe termen lung al proiectului ar fi rămas cu niște monede ce nu mai valorează mare lucru. În lumea cripto, o schemă de felul acesta se numește pump and dump: mai întâi crești artificial și accelerat prețul monedei (printr-o promovare făcută de McAfee, de exemplu), ca apoi să vinzi rapid tot ce ai. Cei care pun la cale schema ies pe profit, în timp ce restul investitorilor pierd o grămadă de bani. 

Un investitor din Olanda, David, spune că a investit în Sether după ce a văzut recomandările lui McAfee de pe Twitter și a citit documentația tehnică a proiectului. Și când spune că a „investit”, înseamnă că a cumpărat monede SETH în valoare de un Ethereum (în decembrie 2017, când a cumpărat el, un Ethereum a valorat, în medie, 600 de dolari).

„Erau multe promisiuni legate de o metodă revoluționară, nemaivăzută de a folosi blockchain-ul. Și n-au livrat nimic, doar un site, atât. Au tot amânat data de lansare și apoi, încet-încet, au dispărut. N-au justificat deloc amânările repetate. Aveau bani, aveau echipa care să pună în aplicare ce au promis și nici nu exista COVID pe vremea aia, ca să aibă vreo scuză. Le-am trimis mesaje private, email-uri, dar n-am primit niciun răspuns”, susține olandezul într-o conversație pe Telegram cu reporterul PressOne. 

Ce s-a întâmplat cu banii strânși în timpul campaniei de crowdfunding?

Flavius Burcă susține că în timpul ICO-ului s-au strâns aproximativ 20 de mii de Ethereum. În ianuarie 2018, când se încheia strângerea de fonduri, un Ethereum valora peste 1000 de dolari. Ce s-a întâmplat cu banii care nu au ajuns în buzunarele lui McAfee? 

David și alți investitori acuză că au intrat în buzunarele celor de la Mware Solutions, în timp ce reprezentantul Mware Solutions spune că au fost investiți în proiect. 

„N-a fugit nimeni, nicăieri. Este o firmă serioasă și banii se investesc în continuare. Lucrurile merg înainte. Din păcate, tot ce a făcut McAfee ne-a dărâmat pe noi, ca proiect. Din cauza asta, am hotărât la un moment dat să delistăm complet moneda, de peste tot, ca să limităm un pic damage-ul”, susține directorul tehnic al Mware Solutions pentru PressOne. 

Când vorbește despre investit înapoi în proiect, Burcă se referă la faptul că programatorii și ceilalți participanți au fost plătiți cu monedele Ethereum strânse în timpul ICO-ului. 

PressOne a solicitat un link cu adresa la care s-au adunat cei 20 de mii de Ethereum strânși prin ICO, pentru a verifica traseul ulterior al criptomonedelor. Bărbatul n-a putut să ne ajute, spunând că nu s-a ocupat el de partea asta și ne-a pasat către directorul general al companiei, Ovidiu Oancea. Acesta din urmă ne-a transmis că este plecat din țară și ne va arăta când se va întoarce.

„Când mă întorc, mă uit pe laptop, astea. O să discut cu el (n.r. Flavius Burcă), nu cred că e vreo problemă. E o adresă publică”, spune Oancea. 

Flavius Burcă susține că echipei i-au fost alocate 10% din monedele SETH emise (dintr-un total de 20 și ceva de milioane), iar fiecare membru a făcut cu ele ce a vrut. Unii au vândut, alții le-au păstrat. Burcă zice că se află printre cei care au păstrat, deși nu poate preciza cu exactitate câte monede SETH mai deține. Documentația tehnică a proiectului îl contrazice: potrivit acesteia, companiei i-ar fi fost rezervate, de fapt, 35% dintre monede. 

Bărbatul neagă acuzația că el, ceilalți asociați din companie și McAfee ar fi participat la o schemă de tip „pump and dump”. Spune că graficele care contorizează valoarea monedei de-a lungul timpului arată clar că n-a fost vorba despre așa ceva. 

„Pump and dump-urile se văd, că sunt spike-uri. A fost o scădere constantă, fără spike”, susține reprezentantul Mware Solutions. Când te uiți peste grafice, se poate observa că moneda și-a atins valoarea maximă în preajma listării, la început de 2018, iar apoi a luat-o rapid în jos.

Ministerul Afacerilor Externe ne acuză de o confuzie de nume

Când i-am solicitat ministerului să ne spună dacă știa despre trecutul administratorilor companiei și despre relația lor cu McAfee, direcția de comunicare a simțit nevoia să ne corecteze, lăsând de înțeles că în spatele Sether s-ar fi aflat cu totul altă firmă, nu Mware Solutions. 

„În ceea ce privește asemănarea denumirii, menționăm că denumirea companiei românești selectate este Mware Solutions SA, iar cea a companiei la care faceți referire este VMware Inc., singurul element comun fiind acronimul «mware»”, susține MAE într-un răspuns oficial transmis PressOne.

Ministerul este corectat în primă instanță chiar de directorul tehnic al Mware Solutions, Flavius Burcă, într-un interviu telefonic cu PressOne. 

„Nu e niciun secret, e publică informația. Am lucrat cu el (n.r. cu John McAfee) de la început. N-a fost ce trebuia să fie. N-am fost de acord niciodată cu modul lui de abordare. Omul s-a dus și a făcut absolut ce a vrut el cu token-urile pe care le avea. A vorbit absolut ce a vrut el despre proiect. Fără să întrebe pe nimeni, fără să ne ceară părerea, zicea numai prostii”, susține Burcă. 

Directorul tehnic al companiei spune că Sether n-a fost un proiect Mware Solutions. Raportul tehnic al proiectului îl contrazice. Captură din raportul tehnic al proiectului

Într-un interviu telefonic ulterior, bărbatul a ținut să precizeze că, de fapt, nu Mware Solutions în sine s-a ocupat de proiect, ci a fost o echipă formată atât din angajați ai companiei, cât și colaboratori externi. 

„Mware, ca entitate, nu are nicio legătură financiară sau legală cu proiectul. Adică n-a existat în niciun moment un contract sau vreo chestie de genul ăsta. A funcționat ca toate proiectele de web3: am lucrat cu diverși colaboratori, dezvoltatori, am avut și noi dezvoltatori în echipă”, explică directorul tehnic al companiei. 

Pe site-ul oficial, sether.com, adresa de contact a proiectului coincide cu cea a firmei, site-ul vechi (sether.io) era înregistrat pe numele companiei, iar documentația tehnică lasă de înțeles, la fiecare pas, că Sether este un proiect marca Mware Solutions. 

Sether nu e mort, Sether se transformă

Unii investitori suspectează că proiectul este ținut în viață pentru a nu atrage atenția autorităților. Captură de ecran via grupul de Telegram al proiectului

Conturile de social media ale proiectului sunt în continuare active, dând impresia că n-a fost tras niciodată pe linie moartă. Însă, dincolo de faptul că Sether a trecut prin mai multe date de lansare care nu s-au materializat vreodată, scopul declarat al platformei s-a schimbat și el între timp. Astăzi, Burcă și colegii lui nu mai lucrează la un sistem prin care companiile măsoară impactul campaniilor publicitare pentru care plătesc. 

„În 2018, odată cu nebunia din jurul Cambridge Analytica, platformele și-au limitat foarte mult accesul la API-urile lor. Lucru care ne-a lăsat pe noi în imposibilitatea de a duce chestia asta la capăt. Așa că am virat proiectul într-o nouă direcție. E tot în spiritul ăsta, de identitate descentralizată, credențiale verificabile și așa mai departe. 

Avem în plan să-i dăm drumul acum, în noiembrie. (...) Vom oferi identitate descentralizată și verificare de credențiale. S-ar putea folosi pentru verificarea biletelor la concerte, de exemplu. Sau la intrarea într-un bar, să certifici că ai 18 ani. Să dovedești cuiva că ai cumpărat ceva ca să-ți dea acces undeva. Sunt nenumărate aplicații”, explică Burcă.

În noiembrie 2018, când reprezentanții companiei încă promovau proiectul și dădeau interviuri în IQAds în care se lăudau că lucrează „activ” cu o agenție din Marea Britanie și clienții săi, scandalul din jurul Cambridge Analytica avea o vechime de 7 luni și Facebook limita accesul la datele sale de tot atâta timp. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€