Lupta crâncenă pentru „o Românie mai bună”. Reportaj de la protestele tinerilor și de la contra manifestațiile suveraniste: „Toți ne dorim, de fapt, același lucru”

Renata Mogîldea

De câteva zile, tinerii au ieșit la proteste în mai multe orașe din țară și scandează în cor: „MAI BINE MORT, DECÂT FASCIST!”. La București au fost organizate și manifestații de susținere a candidatului Călin Georgescu. Dezamăgirea e aceeași: că sistemul e corupt. Tenisunea a împărțit societatea în două tabere care susțin că luptă pentru o „Românie mai bună”: antifasciști și suveraniști.

Protestul pro-Georgescu și anti LGBTQ+

La ora 19:00 încep ambele proteste, în locații diferite. În Piața Universității are loc manifestația pro-Georgescu, unde pare că jurnaliștii depășesc numeric protestatarii ajunși cu câteva minute mai devreme. Momentan s-au adunat zece susținători. În jur e multă presă, jandarmerie și spectatori sfioși. Toată lumea așteaptă să înceapă manifestația.

Un sfert de oră mai târziu, participanții încep să ia cuvântul, pe rând. 

Începe Mihai Rapcea, avocat și propunerea Partidului Patrioților Români pentru Senat. Urcă timid pe platforma ceasului din piață și inaugurează oficial manifestația: „Am ajuns un stat totalitar ca și China”, spune Rapcea. „Acesta este un semnal de alarmă pentru protejarea opiniei publice”. Participanții tac. Oamenii nu scandează încă nimic, dar ascultă cu atenție. Patru telefoane încep să înregistreze, pregătite să transmită live pe Facebook sau TikTok.

Discursul lui Rapcea continuă cu o prezentare sobră. Face trimitere la simbolismul locului, unde, cu doar câteva zile înainte au avut loc protestele anti-fasciste din București, mutate acum în Piața Victoriei. 

„Ne-am adunat aici să arătăm că există și alte voci decât cele ale tinerilor liberi și frumoși (...). Acești tineri fac parte dintr-o structură care nu reprezintă România. Sunt oameni înregimentați politic, la fel cum erau și cei care erau duși cu autobuzele la mitingurile lui Dragnea. În momentul de față, mimează democrația și voința publică a poporului român”, adaugă Mihai Rapcea. Cei zece participanți dau aprobator din cap. 

Cu un ton din ce în ce mai apăsat și cu tot mai mult curaj, Rapcea își spune intenția de vot pentru alegeri. Îl sprijină pe Călin Georgescu nu din interes politic, ci pentru că are  principii.

„Susținerea noastră pentru Călin Georgescu nu vine dintr-un interes meschin sau partinic, ci pentru că ne simțim reprezentați de valorile, ideile și opiniile pe care le promovează.”

Pe lângă activitatea sa juridică, Mihai Rapcea a fost membru al Mișcării pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA) și avocat al liderului grupării, Gregorian Bivolaru. Ulterior, a fost exclus din MISA în urma postărilor sale critice la adresa grupării și a liderului, pe care Rapcea îl numea odată „Grieg”. Rapcea a fost, de asemenea, avocatul lui Dan Diaconescu în cazul acuzațiilor de șantaj. În februarie 2024, Rapcea a fost exclus din funcția de vicepreședinte al SOS, odată cu excluderea lui Silvestru Șoșoacă din partid.

Rezultate alegeri: Elena Lasconi, cu 2178 de voturi înaintea lui Ciolacu. Călin Georgescu vine de nicăieri și cucerește țara și Diaspora.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Mesianism sau furtuna perfectă? 9 explicații pentru victoria lui Călin Georgescu la primul tur al alegerilor prezidențiale

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România au luat pe toată lumea prin surprindere, dar explicațiile lor sunt mai puțin misterioase decât par. Călin Georgescu, un candidat aproape ignorat în dezbaterile publice, a obținut peste 2 milioane de voturi datorită unei furtuni perfecte de factori.

Amenințarea NATO și „pericolul” Lasconi

Numărul participanților a ajuns la 20. Preia microfonul președintele PPR, actual deputat în Parlamentul României, Mihai Lasca, care avertizează asupra unui presupus „plan” de a implica România în război dacă un candidat al USR câștigă alegerile prezidențiale.  

„Dacă românii vor face greșeala să voteze candidatul USR, avem toate șansele ca, în cea mai scurtă perioadă, România să fie implicată în război. Acesta este planul.” 

Mihai Lasca este cunoscut nu doar pentru discursurile sale conspiraționiste din pandemie și despre „liniile albe de pe cer” lăsate de avioane, dar și pentru un trecut juridic problematic: două condamnări penale pentru agresare unui bărbat, furt și implicarea într-o rețea de trafic de migranți, motiv pentru care a fost exclus din partidul AUR, în 2021. 

Deputatul amintește mulțimii ce a făcut ca să salveze România: proiectul de lege pentru interzicerea „propagandei LGBT” în țară. Deși puțini la număr, participanții aplaudă energic inițiativa. Lasca continuă: 

De pe margine, oamenii aruncă priviri piezișe către mini-protestul animat din când în când de un strigăt mai puternic: „Să vă fie rușine!”. Cei care sunt critici sunt rapid interpelați de jandarmi.

Încurajat de susținerea celor câțiva participanți, Lasca întărește retorica anti-NATO și îndeamnă oamenii să asculte atent. „Iar pentru cei care sunteți manipulați să credeți că NATO ne apără, este tot o demagogie. NATO nu ne apără ca țară, ci ne împinge în război. (…) Rusia niciodată nu ne-ar ataca (...) Eu am făcut acest anunț, dar nu pot mai mult”, încheie discursul bărbatul.

Citate din Orwell și teorii conspiraționiste rostogolite din pandemie

Între conspirații despre Occident și îndemnuri de luptă, din când în când, liderii manifestației se agață și de câte o operă literară cunoscută din care citează. De exemplu 1984, de George Orwell. 

„Așa cum spunea George Orwell: într-o lume a valorilor inversate (de fapt, a înșelăciunii universale), a spune adevărul este un act revoluționar. În ziua de azi, a crede că partidele de sistem nu mai trebuie suportate, ci trebuie aruncate la coșul de gunoi al istoriei, este un act de extremism. Fie, ni-l asumăm. Pentru că vrem înlocuirea acestei clase politice ticăloșite cu oameni de bună credință, care iubesc România”, declară Lasca.

Cateva zeci de persoane iau parte la un eveniment de sustinere a candidatului independent Calin Georgescu pentru alegerile prezidentiale, in Bucuresti, 27 noiembrie 2024. Inquam Photos / Octav Ganea

După 40 minute, abia iau cuvântul trei participanți. De pe margine încep să apară și primele  pancarte pro-Georgescu. Pe una dintre ele scrie: „Jos isteria de tip nord-coreean comunistoidă îndreptată împotriva domnului Călin Georgescu”. Bărbatul își îndreaptă pancarda mândru către camerele de filmat prezente, mesajul fiind adresat în principal presei. 

„Cu toții urmărim interesul național, cu toții dorim ca românii să trăiască mai bine”,  își încheie pledoaria Lasca și coboară de pe scena improvizată. 

În mulțime își face apariția Dinu Popescu, un personaj controversat pentru declarațiile sale din online, care, la scurt timp, preia microfonul. Urcă pe „platformă” și își începe discursul cu un salut cuviincios către foștii săi colegi din presă:

„Arăt a extremist? Arăt a legionar? Vi se pare că noi suntem extremiștii? Dragi colegi de presă, vă rog, opriți teroarea. Ceea ce cultivați voi este ura și teroarea. Asta vă doriți? Război civil? O țară în care să ne urâm între noi? Ei bine, suntem noi, cu mândrie – extremiștii.”

Fostă ispită la Insula Iubirii, Dinu Popescu candidează acum pentru un loc de deputat din județul Olt, fiind singurul candidat trimis din partea PPR. Om de presă, psiholog și scriitor, Popescu a lansat în 2023 romanul „Playboy: o incursiune într-o lume interzisă”, în care a detaliat afinitatea sa pentru relații intime cu fete minore.

Dinu Popescu continuă să-și etaleze disprețul față de presă, care investighează trecutul lui Georgescu de câteva zile. Cu un zmâbet ironic, își deschide brațele larg și strigă:  

„Ce îi sperie, dom’le, așa tare Călin Georgescu? El a vândut resursele românilor? Și-a făcut el vacanțele din banii noștri? A transformat el țara asta în Securistan?” întreabă retoric Dinu. „Cine a oprit pLandemia? PLandemia a oprit-o Putin! Dar adevărul e că asta e propagandă putinistă. Și știm, știm că deranjează!”

Discursul său este filmat pe alocuri cu două telefoane simultan. Observ cum încep să curgă like-urile  pe platformele unde transmisia este live.

„Ne aflăm într-o nouă ordine mondială de tip Orwell, unde avem un nou minister al adevărului”, afirmă Dinu.

Pentru restul, este doar încă un personaj care transformă spațiul public într-un colț virtual unde orice conspirație poate deveni realitate, dacă o strigi destul de tare.

Ce reclamă grupul suveranist 

Intru în vorbă cu un bărbat care ține mândru o pancartă pe care scrie „Votăm Călin Georgescu – Useriștilor, ne vreți moartea?”. Nu l-a votat pe Călin Georgescu în primul tur, dar, văzând „linșajul mediatic” la care este supus candidatul, „orchestrat de către Elena Lasconi și aliații ei, tinerii”  a decis că în turul al doilea îi va oferi votul „domnului Georgescu.”

„Nu pot să stau nepăsător la linșajul mediatic pe care Călin Georgescu îl suportă. La urma urmei, că ne place, că nu ne place, el este reprezentantul naționalismului și al normalității. (…) Pentru că o Românie condusă de Elena Lasconi va însemna o Românie a libertății distructive și abuzive” - declară concomitent unul din speakerii grupării.

foto: Inquam Photos / Octav Ganea

La vreo doi metri distanță un alt protestatar ține o pungă de hârtie plină de pancarte improvizate, aduse în caz că oamenii vin neechipați. Scoate tacticos una câte una,până dă de o tablă mică, magnetică. E roz și a „împrumutat-o” de la fiica sa. Pe ea e scris scurt și strâmb: „Jos LGBT”. În timp ce îl filmez, se oprește brusc și mă întreabă:

„ – Auzi, da’ meeting-ul celălalt unde e?

– Al cui?

– Al drogaților. Îi plătește Voiculescu, îi scoate de la facultate și au tupeu să-mi comenteze mie aseară, să-mi spună că el e la Medicină. Păi, dacă ești la Medicină, ce cauți aici?”

După o oră de discursuri împotriva parcursului european al României și dorința de izolare în „patria mamă”, următoarea care urcă pe „podium” este Oana Eftimie – economistă, director de marketing, vicepreședintă a PPR și nora fostului lider AUR din Câmpulung Muscel, Mihai Eftimie. Aceasta începe discursul cu o adresare directă către presă:

„Cum să vedeți voi normalitatea asta, când tinerii frumoși, cu mască pe față, cu ochii injectați, au ieșit acum câteva zile în stradă, aduși din cluburi, plătiți de ONG-uri Soroșiste? Ei reprezintă normalitatea, iar noi suntem anormalul. (...) Sunt reprezentați de doamna Lasconi, care are normalitatea ei: astăzi este la biserică, mâine este la UNTOLD, poimâine unde vrea ea”, rostește apăsat femeia în timp ce privirea îi zboară pe trotuarul alăturat.

Protestul anti-Georgescu: tineri uniți în stradă de solidaritate și frustrare

La Piața Victoriei, în fața Guvernului, câteva mii de tineri au scandat în ultimele zile la unison că vor să rămână în Uniunea Europeană și NATO: 

„Iubirea de țară nu e legionară!” / „O țară ca afară nu e legionară!”

„Putin, nu uita, România nu-i a ta!”

„Părinți, bunici, nu vă lăsați mințiți!”

Pe lângă reafirmarea dorinței de apartenență la valorile occidentale, tinerii au cerut transparență în ceea ce privește finanțarea campaniei candidatului Călin Georgescu.

„Legionaru’, de unde are banu’?”, întreabă mulțimea. În scurt timp, sloganul predominant se schimbă: „SRI, CCR, vrem investigație!”. E preluat treptat de toată piața.

Protestul este dinamic, dar pașnic. Participanții formează un cerc și se prind de mâini, într-un gest simbolic de unitate. Manifestația atrage oameni  uniți de aceeași cauză: apărarea valorilor democratice și a parcursului pro-occidental al României.   

foto credits: Bogdan Ghioca

Printre participanți, remarc un bărbat care filmează. În mâna liberă ține o pancartă pe care scrie: „În 1990 eram tot aici”. Nu este singurul de acest fel. Ca el sunt mulți alții veniți în sprijinul tinerilor. Relatează că au fost prezenți la Revoluția din ’89 sau la Mineriade, iar mobilizarea generației tinere din piață le trezește un puternic sentiment de nostalgie. 

O dată la câteva minute se schimbă sloganul. Acum se aude „Solidaritate!”, iar tinerii aprind blițurile telefoanelor. Imaginea mi-a adus un puternic sentiment de deja-vu, amintind de protestele din 2017 împotriva Ordonanței 13.

„Haideți să nu fim generația care renunță, ci generația care decide!” – se aude din megafon un glas. Mesajul este primit de aplauze puternice. Megafonul este apoi pasat altor participanți, invitați să intre în cercul format din centrul pieței și să-și spună gândurile, părerile și îngrijorările. În același timp, alte câteva megafone încearcă să păstreze calmul, asigurându-se că fiecare discurs este auzit și respectat.

„Alertă, alertă, alertă antifascistă!”

Atmosfera din Piața Victoriei contrastează puternic cu cea de la protestul anterior. Aici, nu există o platformă sau un piedestal de unde să se vorbească de sus. Cuvintele vin direct din centrul mulțimii, iar oricine poate ieși în față să-și spună oful. „Vreau libertate, vreau drepturi, drepturi care au fost câștigate. Nu ne luați drepturile înapoi pentru ca am muncit pentru ele, oamenii au murit pentru ele. Și acum le luați înapoi, după 35 de ani de libertate? După doar 35 de ani?”, strigă un tânăr din toți plămânii. 

foto: Bogdan Ghioca

Mulțimiea ridică pumnul în aer. 

„Niciunul dintre candidați nu ne reprezintă. Dar Lasconi reprezintă răul cel mai mic”

Discut cu mai mulți participanți la protest despre intenția tinerilor de vot. Nu sunt toți simpatizanți Elena Lasconi. Din contră, nu se simt reprezentați de ea și nu sunt de acord cu toate măsurile propuse de candidată, în special cu privire la privatizarea spitalelor. Totuși, o susțin acum, din nevoia de a nu fi amenințată democrația..

„Ne agățăm de ea pentru că nu avem încotro. Adevărul este că niciunul dintre candidați nu ne reprezintă. Dar Lasconi reprezintă răul cel mai mic, lucru cu care suntem deja obișnuiți. Niciunul dintre candidați nu ne oferă cu adevărat un viitor mai bun, dar nu putem să pierdem tot pentru ce am luptat până acum”, îmi spune o tânără pe un ton răgușit. 

Mai mulți români se regăsesc în același mesaj de la rezultatele primelor alegeri. Mulți simt că n-au încotro.  „Suntem forțați de către niște politicieni care și-au dezamăgit poporul  să alegem acum în turul 2 între un domn legionar și o doamnă care nu prea este interesată de nevoile adevărate a românilor”, spune unul dintre participanți. 

Un tânăr ne aude discuția și își varsă propriile frustrări. „Suntem furioși că o asemenea persoană a reușit să câștige”. Arată cu degetul spre Guvern. „Noi nu votăm schimbarea neapărat, ci opțiunea cea mai decentă, candidatul care poate menține România măcar pe aceeași linie de plutire”, continuă acesta.

Golul în stomac e și mai puternic pentru că majoritatea voturilor lui Georgescu aparțin persoanelor tinere, pe care statul le-a lăsat în urmă, explică un băiat din mulțime. „Șocul este, de fapt, că am realizat că am trăit într-o bulă până acum, în care am crezut că lucrurile arată mai bine decât stau în realitate.”

foto: Bogdan Ghioca

Alți protestatari nu cred că e vorba de un caz izolat, din contră, fascismul se extinde și în forme mai subtile. Andreea* de exemplu, a observat stickere și diferite îndemnuri în locuri publice.   

„Este o amenințare globală care a ajuns și la noi, până la urmă. Pe stradă încep să apară semne cu svastici, stickere legionare – primăria ar trebui să se sesizeze, dar am impresia că până acum problema nu a fost luată în serios. Fascismul nu este ceva mare și vizibil, nu este ușor de identificat. Mi se pare că fascismul prinde rădăcini exact în locurile vulnerabile, iar România este plină de oameni care pot fi ușor convinși că aceasta este soluția.”

Votul „anti-sistem” și dezamăgirea față de guvernarea clasei politice

Tinerii se așează în genunchi, iar microfonul circulă printre participanți care își mărturisesc fricile și dorințele pe rând:

„Îmi doresc ca femeile pe care le iubim să se poată bucura de aceleași drepturi ca și noi și să fie la fel de respectate.”

„Vreau o țară liberă în care prietenii mei să se poate iubi cu cine doresc, să se poată căsători cu cine doresc, pentru că nu asta este cea mai mare problemă a noastră.”

„Îmi doresc să nu mă dea afară din țară un legionar”, sunt câteva dintre dorințele exprimate în Piață.

Între timp, Marcu, un student la Sociologie, îmi explică cum s-a răspândit radicalizarea tinerilor în România, printre pauzele de liniște de la protest. „Generațiile noi sunt din ce în ce mai răzvrătite împotriva sistemului. Însă schimbările care au avut loc au fost mai mult de natură socială decât politică și acestea nu sunt suficiente.” 

E îngrijorat de posibilitatea ca marea majoritate să nu fi votat informat, din dorința de răzbunare. „Georgescu este un produs al societății și al clasei politice care a dezamăgit. Cei care l-au votat au dreptul la vot și la opinie, dar problema este că nu au căutat înainte. Pentru ei, Georgescu a fost o alegere nucleară.”

Încep să observ similarități între cele două proteste. Votul „anti-sistem” și dezamăgirea față de clasa politică actuală sunt teme comune auzite atât în Piața Universității, cât și în Piața Victoriei.

O participantă care s-a alăturat protestelor încă din prima zi crede că în ciuda tuturor diferențelor, ambele grupuri trăiesc o dezamăgire a sistemului, care i-a dus pe drumuri diferite. 

„Lipsa profundă de încredere e ceea ce ne unește pe noi de votanții Călin Georgescu. Și noi am votat anti-sistemul. Și noi suntem dezamăgiți, ca și ei. Doar că ei au fost păcăliți, au căzut în plasa cuiva care vrea să pară relatable, vrea să pară că are o experiență similară cu ei și i-a mințit că poate să îi salveze. E o atribuție falsă că dacă ești independent ești și antisistem”. Tânăra se apropie un pas, să-mi vorbească mai aproape. E gălăgie. 

„Nu îi pot blama, „we know the system failed you, it failed us too” (tr. știm că sistemul te-a dezamăgit, ne-a dezamăgit și pe noi). De asta noi încercăm să venim cu ceva mai multă blândețe și acceptare către ei. Este absurd că suntem atât de divizați” Până la urmă, toți ne dorim același lucru – o Românie mai bună.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€