Lumea după Trump: Comerțul, noul instrument de securitate. Ce trebuie să facă Europa Centrală și de Est

Wojciech Przybylski

Redactor

Propunerile lui Trump privind politica tarifară prioritizează securitatea în relațiile comerciale și pun țările din Centrul și Estul Europei în fața unei alegeri: să se adapteze la noua ordine sau să riște eșecuri economice.

Și este noua politică tarifară a lui Donald Trump îngrijorătoare pentru europenii din partea aceasta de continent? Nu ar trebui, atâta timp cât își adaptează strategiile la noul peisaj al politicii de securitate.

În această nouă paradigmă, poziția de apărare este pe primul loc, iar comerțul îi avantajează pe cei care se află în strânsă legătură cu securitatea. Vor fi impuse costuri suplimentare celorlalți pentru a încuraja o cooperare mai strânsă între aliați sau pentru a diminua potențialul producției de înarmare împotriva SUA și a restului Occidentului.

Imperativul de securitate al Europei Centrale

Sarcina principală a națiunilor din Europa Centrală, a căror securitate se bazează pe respectul internațional pentru autodeterminare, întruchipat în valori și libertăți democratice, este să se alinieze strâns și convingător la noua paradigmă de securitate. Fiți siguri că urmărirea unei abordări tranzacționale mărunte derivate din sentimente naționaliste va fi de scurtă durată și, mai devreme sau mai târziu, se va întoarce împotriva Europei Centrale și de Est (ECE).

Liderii țărilor cu cea mai precară situație de securitate din regiune din cauza ambițiilor Rusiei și Chinei știu bine acest lucru. Prim-ministrul leton Evika Siliņa a răspuns la inaugurarea lui Trump spunând: „Ne angajăm să consolidăm securitatea americană și angajamentul economic în Letonia”. Președintele lituanian Gitanas Nausėda a subliniat că NATO va cheltui mai mult pentru apărare. „Lituania s-a angajat deja să aloce până la 6% din PIB în 2026-2030.”

Ar putea fi o surpriză faptul că abordarea lui Trump privind securitatea economică continuă ambițiile predecesorilor săi de a remodela economia globală, după aproximativ trei decenii de paradigmă a abordării globaliste.

Premierul polonez Donald Tusk a descris recent epoca actuală drept o „epocă prebelică”, subliniind necesitatea de a crește producția de armament. Cu toate acestea, în calitate de președinte al Consiliului UE, el a adoptat un ton mai reținut, oferind doar „toate cele bune din partea Poloniei și a Președinției UE”. Dar președintele Andrzej Duda a adăugat: „Sunt convins că președinția dumneavoastră va continua să favorizeze consolidarea acestor legături la nivel politic, de securitate și economic.”

În mod similar, premierul ceh Petr Fiala a transmis urări în care a subliniat securitatea economică și faptul că „Statele Unite sunt un aliat-cheie pentru Republica Cehă, atât în ceea ce privește securitatea, cât și relațiile comerciale.”

Europa Centrală și de Est se deschide ideii că lumea globalizată, în timp ce aduce bogăție regiunii, împuternicește, de asemenea, adversarii care folosesc totul ca armă - inclusiv instrumentele economice.

Navigarea printre rinocerii gri

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Va alege România un președinte pro-rus?

Ascensiunea lui Călin Georgescu după o campanie virală pe TikTok înseamnă că un sceptic NATO ar putea prelua conducerea armatei în vecinătatea vestică a Ucrainei.

De-a lungul anilor, Europa Centrală și de Est a văzut cum Rusia a transformat în arme livrările de energie și a deteriorat infrastructura submarină din Marea Baltică, cum Belarus a deturnat avioane comerciale și cum China a folosit influența economică și tehnologică pentru a reduce la tăcere apelurile pentru libertate și ordine internațională în Asia de Sud-Est.

Unii au văzut doar o oportunitate de a exploata aceste turbulențe, precum Viktor Orbán, care a declarat după inaugurarea lui Trump: „Acum este rândul nostru să strălucim! Este rândul nostru să ocupăm Bruxelles-ul.”

În opinia sa, „băieții mari lucrează din greu” la stabilirea unui nou cadru geopolitic. Dar el mizează din nou în altă parte, prezicând că „bătălia dintre America și Bruxelles va începe mâine”. Se așteaptă ca SUA să considere că Europa reprezintă un risc mai mare pentru securitate și să aplice instrumentele sale geoeconomice împotriva UE, fără a include China sau Rusia în acest tablou.

Gândirea lui Orbán ar ilustra o greșeală cognitivă numită efectul rinocerului cenușiu, atunci când evoluțiile extrem de probabile și cu impact masiv sunt în mare parte riscuri ignorate.

Economiile din Europa Centrală au progresat, dar și contextul global de securitate s-a deteriorat. După trei decenii de creștere și de construire a capitalismului fără capital, Europa Centrală trebuie acum să integreze dimensiunea securității în aspirațiile sale de continuare a progresului economic.

O imagine de ansamblu

Administrația Trump amenință să impună noi tarife vamale mai multor țări, inclusiv aliaților, remodelând efectiv politica comercială globală într-un sistem pe niveluri. Cele mai favorabile condiții comerciale s-ar aplica celor mai apropiați aliați în materie de securitate, ale căror schimburi comerciale cu SUA ar fi, de asemenea, percepute ca fiind echilibrate, în timp ce țările care încă nu și-au definit legătura dintre prosperitate și securitate ar intra într-o categorie semi-periferică.

Reamintim că, printre țările europene, în 2023, Germania avea cel mai mare excedent comercial de bunuri cu SUA, de 85 de miliarde de euro, Italia de 42 de miliarde de euro, Irlanda de 31 de miliarde de euro și Franța de 15 miliarde de euro, în timp ce țările ECE individuale ar avea un deficit comercial de până la 2 miliarde de euro; deficitul era de 34 de miliarde de euro pentru Țările de Jos, 5 miliarde de euro pentru Spania și 4 miliarde de euro pentru Belgia. Pe de altă parte, partenerii europeni sunt adesea considerați dependenți din punct de vedere tehnologic de serviciile digitale americane, pe care unii, precum Radosław Sikorski, ministrul de externe polonez, le descriu drept un „surplus gigantic” care echilibrează comerțul cu bunuri.

Dar problema este mai mult decât simpla echilibrare a comerțului și plata pentru arme. Securitatea economică, inclusiv contramăsurile împotriva folosirii ca armă a energiei, a producției industriale sau a progresului tehnologic, ține deja mai mult de strategia de securitate colectivă decât de simpla creștere a bogăției națiunilor aliate.

foto: visegradinsight.eu

Jake Sullivan, fost consilier pe probleme de securitate națională al lui Joe Biden, a declarat într-un discurs susținut în octombrie 2023 la Brookings Institute: „Asistăm la o revenire la competiția dintre marile puteri. Cu toate acestea, spre deosebire de Războiul Rece, economiile noastre sunt profund interconectate. Suntem în pragul unor schimbări tehnologice revoluționare, în special în domeniul inteligenței artificiale, care au implicații economice și geopolitice semnificative.”

Sullivan a subliniat beneficiile reciproce ale comerțului și investițiilor internaționale, pledând pentru investiții publice îndrăznețe în sectoare-cheie, menținând în același timp controale de principiu asupra tehnologiilor sensibile din domeniul securității naționale. El a precizat că poziția de lider a Americii va fi măsurată prin capacitatea sa de a ajuta partenerii să adopte strategii similare și să alinieze politicile și investițiile.

Ce înseamnă acest lucru pentru ambițiile central-europenilor?

Chiar înainte de inaugurarea mandatului lui Trump, națiunile din Europa Centrală s-au confruntat cu bariere semnificative în calea accesului la tehnologii avansate, în special la cipuri americane de înaltă tehnologie, esențiale pentru centrele de date moderne. Guvernul SUA a adoptat o nouă strategie de gestionare a tehnologiei critice prin prisma securității, acordând țărilor NATO din Europa Centrală și de Est, împreună cu Portugalia și Elveția, un acces de nivel doi, mai puțin favorabil în comparație cu alte națiuni europene.

Această schimbare nu ar trebui să fie surprinzătoare. Strategia 2023 a lui Jake Sullivan a avut consecințe clare și previzibile și în acest domeniu.

În ciuda percepției de imprevizibilitate, politicile SUA au obiective clare, deși țările europene nu și-au coordonat întotdeauna eficient răspunsurile. În timpul președintelui Obama, SUA au căutat un echilibru cu Europa, reducându-și în același timp implicarea în conflictele globale și abordând provocările reprezentate de China. În schimb, se așteaptă ca abordarea lui Trump să fie mai agresivă și mai încărcată politic.

Impactul lui Trump asupra Europei

Este probabil ca Trump să pledeze pentru un nou cadru, care să ridice Consiliul European deasupra Comisiei Europene. Stilul său de guvernare tinde să fie mai fluid și mai orientat spre afaceri, ceea ce ar putea conduce la decizii mai rapide care ar putea obliga Europa să reacționeze mai degrabă decât să acționeze independent.

Pe frontul apărării, Europa s-a bazat în mod tradițional pe securitatea americană la prețuri accesibile, pe energia rusă la costuri reduse și pe producția chineză - un aranjament aflat acum sub presiune. Conducerea lui Trump va împinge probabil Europa să reducă dependența de producția chineză și să prioritizeze securitatea economică.

În schimb, Europa Centrală poate trage învățăminte din abordarea strategică a Cehiei, care consideră valorile promovate de Havel și susține drepturile taiwaneze la autodeterminare la fel de importante pentru securitatea sa economică ca nevoile sale industriale de cipuri pentru industria auto proeminentă și alte uzine avansate din această țară.

Trepte care vor redefini NATO

În ceea ce privește cheltuielile de apărare între țările NATO, Trump a sugerat un sistem cu două niveluri, în care membrii contribuie în mod diferit, în funcție de nivelul lor de angajament financiar, ceea ce ar putea consolida măsurile de apărare ale UE.

Scott Bessent, nominalizat de Trump pentru funcția de secretar al Trezoreriei, subliniază că SUA ar trebui să își conecteze strâns relațiile economice și de securitate în primul rând cu aliații cu care face cele mai multe schimburi comerciale, pentru a influența politicile economice și de securitate ale acestora în ceea ce privește rivalii sau inamicii strategici. Bessent pledează pentru un sistem în care garanțiile americane de securitate și accesul pe piață sunt legate de angajamentele aliaților de a cheltui mai mult pentru securitatea colectivă și de a-și restructura economiile pentru a soluționa dezechilibrele comerciale.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a fost printre primii lideri politici care l-au felicitat pe Trump. foto: © Frédéric Legrand | Dreamstime.com

El consideră că o segmentare mai explicită a economiei internaționale ar consolida poziția SUA și ar contribui la abordarea cauzelor profunde ale dezechilibrelor economice, ceea ce abordarea bilaterală actuală nu reușește să facă. Consecințele situării în afara acestui sistem condus de SUA ar putea fi grave, deoarece lipsa accesului la piețele americane ar putea face țările vulnerabile la provocările generate de supraproducția din China.

Bessent remarcă faptul că peisajul economic global este în prezent nesustenabil. De asemenea, el evidențiază scepticismul crescând al țărilor occidentale față de globalizare, subliniind necesitatea de a adapta economia internațională la realitățile actuale pentru a păstra beneficiile comerțului global.

În timpul audierii din Senat, Bessent a detaliat trei tipuri distincte de tarife pe care guvernul le poate utiliza. În primul rând, el a discutat despre tarifele care abordează practicile comerciale neloiale, citând exemplul oțelului chinezesc drept o preocupare semnificativă. În al doilea rând, a evidențiat tarifele ca o potențială sursă de venituri pentru bugetul federal, subliniind rolul lor în consolidarea fondurilor guvernamentale.

În cele din urmă, Bessent a descris tarifele ca fiind un instrument strategic de încurajare a națiunilor străine să negocieze cu Statele Unite pe teme considerate „importante” de administrație. El a afirmat că sancțiunile ar putea fi utilizate în mod eficient ca pârghie în cadrul acestor negocieri.

În această privință, și ceea ce este de o importanță cheie pentru securitatea Europei Centrale, Bessent a remarcat, de asemenea, că sancțiunile impuse de SUA Rusiei în urma invaziei Ucrainei au fost „insuficiente” și că el s-ar conforma pe deplin unei directive de a impune sancțiuni mai puternice dacă Trump ar solicita acest lucru.

Pentru personalități UE precum Viktor Orbán și Robert Fico, oponenți cheie ai sancțiunilor, această perspectivă ridică provocări semnificative. Pentru țări precum Țările Baltice și Polonia, această abordare oferă o oportunitate unică de a-și consolida interesele economice și de securitate. Prin promovarea noii paradigme a securității economice, aceste națiuni ar putea constitui un exemplu pentru restul Europei și pentru NATO.

Cu toate acestea, îmbrățișarea acestei schimbări necesită un angajament dificil, dar esențial: bunăstarea trebuie văzută ca un efect secundar al prioritizării securității colective, o realitate dificilă pentru orice lider ales în mod democratic, dar necesară pentru supraviețuire în criza globală de securitate care se desfășoară deja.

Textul original în limba engleză: © Visegrad Insight.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€