Va cădea sistemul iliberal al lui Viktor Orbán? În Ungaria începe o perioadă crucială de campanie

444.hu

Analize

09/03/2026

Autor: Rényi Pál Dániel / 444.hu

Situația politică din Ungaria este extrem de tensionată, iar campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2026 a început oficial. Scrutinul va avea loc pe 12 aprilie și va decide dacă cei șaisprezece ani de guvernare ai lui Viktor Orbán vor continua sau dacă dominația iliberală a partidului Fidesz va fi întreruptă.

Ultima dată când o asemenea așteptare a precedat alegerile a fost, probabil, în 2002, când peste 73% dintre alegătorii eligibili au participat la turul al doilea. Și atunci Viktor Orbán și Fidesz se aflau la putere, însă au pierdut în fața unei coaliții formate din socialiștii de la MSZP și liberalii de la SZDSZ.

După două mandate petrecute în opoziție, Viktor Orbán a revenit la putere în 2010 și, la scurt timp, beneficiind de o majoritate de două treimi în Parlament, a introdus sistemul electoral într-un singur tur. Există șanse mari ca scrutinul din acest an să doboare recordul de participare vechi de 24 de ani, cu un număr de votanți chiar mai mare decât în turul doi din 2002.

Cum s-a ajuns aici?

Deși campania a început oficial abia de pe 21 februarie, Ungaria fierbe de cel puțin un an. Motivul este că, spre deosebire de alegerile anterioare, cursa politică este mult mai echilibrată: după șaisprezece ani, pare mai probabil ca oricând ca guvernarea cu majoritate de două treimi a lui Viktor Orbán și Fidesz să ajungă la final.

Chiar dacă persistă numeroase incertitudini, institutele independente de sondare măsoară un avans al partidului Tisza. La începutul lunii februarie, Centrul de Cercetare 21 a indicat un avantaj de 16 puncte procentuale pentru opoziție în rândul anumitor categorii de alegători, în timp ce Medián a înregistrat un avans de 12 puncte cu două săptămâni mai devreme. Deși aceste cifre par semnificative, cursa rămâne deschisă: sondajele arată că același număr de alegători se așteaptă la o victorie a Fidesz ca și la una a opoziției.

În cei doi ani care au trecut din februarie 2024 – momentul scandalului legat de grațierea prezidențială, ce a dus la demisia președintei Katalin Novák și a eurodeputatei Fidesz și fost ministru al justiției Judit Varga – harta politicii de partid din Ungaria a fost complet redesenată. Partidele de opoziție care obținuseră mandate la alegerile precedente, precum liberalii de la Momentum, socialiștii de la MSZP sau verzii de la LMP, s-au prăbușit, iar susținătorii lor s-au îndreptat către mișcarea Tisza, condusă de Péter Magyar.

Péter Magyar, care ocupase anterior mai multe funcții în companii de stat sub guvernele Fidesz, a devenit cunoscut publicului după ce a început să critice deschis guvernul, în urma demisiei soției sale, Judit Varga. Astfel de „defecțiuni” din interiorul cercurilor puterii nu au mai fost văzute în ultimii 16 ani. Magyar nu doar că a reprezentat o provocare nouă pentru Fidesz prin faptul că provenea din interiorul sistemului și îi cunoștea mecanismele, dar a articulat constant mesaje de dreapta.

Deși criticile sale s-au concentrat în principal pe corupție și degradarea serviciilor publice, el a dezvoltat și o retorică conservatoare, apropiată de cea a Fidesz, pe teme precum migrația sau politica națională. La alegerile pentru Parlamentul European din 2024, Tisza a devenit de departe cea mai puternică forță de opoziție: cu peste 1,3 milioane de voturi, partidul a obținut aproape 30% și șapte mandate din cele 21 ale Ungariei.

În țară s-a format un puternic curent de protest, iar în decurs de un an Tisza a ajuns să fie percepută ca singura alternativă reală pentru schimbarea guvernului.

Semnele declinului

Cea mai mare reușită a lui Péter Magyar a fost că l-a scos pe Viktor Orbán de pe terenul său obișnuit. Evenimentele sale de amploare, turneele prin țară și politica bazată pe ritualuri și simboluri amintesc de campania Fidesz din 2002, cu diferența esențială că Tisza a fost nevoită să se confrunte cu actualul guvern fără resurse și fără o infrastructură organizațională solidă. Fidesz nu a găsit încă un antidot pentru prezența agresivă și sigură pe sine a lui Magyar în mediul online, iar campaniile de discreditare folosite anterior pentru a controla adversarii par ineficiente.

În toamna anului 2024 s-a produs un fapt fără precedent în ultimii 17 ani: institutele independente nu mai indicau Fidesz drept cel mai popular partid, poziție preluată de Tisza. Alături de cele două formațiuni dominante, doar Coaliția Democrată (DK), de orientare liberal-stânga, și Mi Hazánk (Patria Noastră), formațiune de extremă dreapta apropiată de Fidesz, mai au șanse să intre în Parlament – deși acestea par reduse. Există riscul real ca stânga maghiară să fie complet zdrobită, iar Ungaria să aibă un parlament exclusiv de dreapta.

Până în 2025, climatul politic intern s-a schimbat vizibil. Fidesz, care dominase cicluri electorale succesive și controlase aproape toate narațiunile, a început să comită tot mai multe greșeli. Nu doar că rezultatele economice au dezamăgit, dar Viktor Orbán a făcut și o serie de erori politice rare în ultimii 15 ani.

La începutul lui 2025, premierul a prezis o „decolare rapidă” al economiei, însă realitatea a fost cu totul alta: economia Ungariei a crescut cu doar 0,3% anul trecut. Sub pretextul apărării suveranității, Fidesz a amenințat presa independentă și organizațiile societății civile cu o așa-numită „lege a transparenței”, dar a fost nevoită să dea înapoi. Viktor Orbán le-a transmis personal organizatorilor Budapest Pride să nu se mai obosească, însă, în iunie, a avut loc cea mai mare paradă din istorie. De asemenea, premierul l-a susținut pe candidatul anti-maghiar George Simion la alegerile prezidențiale din România, care, în cele din urmă, a pierdut.

Toate aceste episoade au erodat imaginea Fidesz. Mitul invincibilității și infailibilității lui Viktor Orbán a fost zdruncinat. Timp de peste un deceniu, premierul și-a construit imaginea unui lider mereu cu un pas înaintea adversarilor și cu o înțelegere superioară a politicii internaționale. Această imagine s-a estompat treptat.

Conștient de schimbarea terenului de joc, Orbán și echipa sa au trecut la o comunicare mult mai intensă pe rețelele sociale. Din primăvara trecută, premierul acordă mai multe interviuri pe săptămână, inclusiv unor canale relativ independente, și și-a amplificat prezența online, înconjurându-se de noi figuri publice. A lansat așa-numitul „Fight Club” și „Cercurile Civice Digitale”, două mișcări de sus în jos menite să stimuleze activitatea online a electoratului său.

Resursele uriașe ale Fidesz

Orbán și aliații săi au pus toate ouăle în „coșul ucrainean”: canalele guvernamentale susțin constant că Bruxelles-ul și Kievul vor să tragă Ungaria în războiul ruso-ucrainean, iar țara trebuie să stea deoparte. Deși o retorică similară a adus victoria în 2022, acum mesajele alarmiste și incitarea anti-ucraineană au atins un nou nivel.

Fidesz produce masiv conținut media ieftin, dar șocant, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, ajungând să sugereze că, dacă Tisza câștigă, „tatăl tău va fi împușcat în cap”.

Sub sloganul „opțiunea sigură”, Fidesz le spune alegătorilor că doar Orbán poate proteja țara de pericolul războiului. Guvernul a anunțat și o serie de măsuri sociale – de la scutiri de taxe pentru mamele cu mai mulți copii până la programe preferențiale de creditare – însă acestea nu au reușit să stopeze semnificativ ascensiunea Tisza.

Deși balanța pare să se încline spre opoziție, ar fi o greșeală să se considere că alegerile sunt deja decise. Viktor Orbán nu trebuie subestimat: în 2002, deși a pierdut, a fost la un pas de a întoarce rezultatul în doar două săptămâni. Cea mai importantă perioadă a campaniei abia urmează, iar în multe privințe Tisza pornește cu un dezavantaj major.

Fidesz beneficiază de un control covârșitor asupra resurselor

Viktor Orbán lucrează de aproape două decenii cu o echipă bine sudată, testată în timp, și cu metode deja consacrate; aparatul său monitorizează constant preferințele politice ale alegătorilor și temerile lor existențiale, ajustând frecvent politicile în consecință. Echipa de campanie este susținută de un aparat guvernamental și de un imperiu mediatic construit cu sute de miliarde de forinți din fonduri publice.

Pe lângă presa conservatoare, cea mai mare televiziune comercială din țară (TV2), precum și fostele bastioane ale presei online independente, Index și Origo, servesc astăzi obiectivelor politice și de comunicare ale Fidesz. În plus, cele mai mari două tabloide din Ungaria, Blikk și Bors, se află tot sub controlul partidului. Prin intermediul Fundației Centrale Europene pentru Presă și Media (KESMA), peste 500 de instituții media se află sub control guvernamental direct.

În acest cadru, Fidesz exercită o influență totală asupra pieței presei locale din afara Budapestei. Acest imperiu mediatic centralizat, susținut de influenceri și lideri de opinie apropiați guvernului, reprezintă principala armă a puterii, completată de mass-media publică, aflată sub control politic deplin și beneficiind de un buget de 140 de miliarde de forinți (n.red. aproximativ 356 de milioane de euro).

În contrast, Péter Magyar se bazează în principal pe prezența sa intensă pe rețelele sociale și pe interesul crescut al presei independente – strategie pe care și-o asumă deschis. În interacțiunile din mediul online, Tisza a depășit spectaculos Fidesz, inclusiv datorită faptului că, după Google, și Meta a anunțat vara trecută că nu va mai difuza în Uniunea Europeană reclame politice, electorale sau cu caracter socio-politic. Retragerea reclamelor Facebook a reprezentat o lovitură serioasă pentru guvern.

Un buget de publicitate de opt ori mai mare decât opoziția

Partidul de guvernământ, care dispune de un avantaj financiar uriaș, a încercat să compenseze aceste condiții nefavorabile prin eliminarea plafonului maxim al cheltuielilor de campanie, decizie care permite Fidesz să-și folosească resursele și mai neîngrădit decât înainte.

Plimbându-te pe străzile Budapestei sau ale altor mari orașe, întâlnești aproape exclusiv panouri publicitare ale Fidesz sau ale guvernului. În 2022, tabăra guvernamentală a dispus de resurse financiare de opt ori mai mari decât opoziția pentru publicitatea în spațiul public. Acest lucru a fost realizat nu doar prin comunicarea de partid, ci și prin deturnarea platformelor de informare guvernamentală – inițial destinate informării cetățenilor cu privire la probleme sociale – în scopuri politice.

În plus, au fost direcționate sume uriașe către organizații pseudo-civice (în principal Forumul de Cooperare Civică – CÖF), care au sprijinit mesajele de campanie ale puterii. Dominanța va fi și mai evidentă în acest an, după ce Partidul Tisza a anunțat că nu va utiliza deloc panouri publicitare, din lipsă de fonduri.

Chiar și așa, acestea reprezintă doar o parte din resursele de stat mobilizate recent de guvern pentru propria realegere. Executivul menține constant presiunea asupra opiniei publice prin afișe informative caracteristice, de culoare albastră, anunțuri publice și așa-numitele „consultări naționale” – chestionare trimise cetățenilor prin poștă – care urmează consecvent narațiunea de comunicare a Fidesz, fie că este vorba despre imigrație, război sau chestiuni de gen. Doar din 2022 încoace, guvernul a cheltuit 225 de miliarde de forinți pentru comunicare publică.

Consultările naționale bazate pe chestionare au contribuit și la actualizarea bazelor de date electorale de-a lungul mai multor cicluri. Din a doua jumătate a anilor 2000, Fidesz a construit și utilizat sistematic astfel de baze de date despre alegători, care consolidează ancorarea partidului în societate și sprijină activitatea activiștilor în perioadele de campanie. Marea necunoscută rămâne starea organizației de partid și capacitatea rețelei de activiști de a fi mobilizată: Orbán s-a plâns în repetate rânduri în timpul campaniei că mobilizarea nu funcționează, deocamdată, la parametrii așteptați.

Totodată, Fidesz folosește în mod sistematic diverse instituții ale statului în scopuri de partid. Curtea de Conturi, care a închis constant ochii la finanțarea și cheltuielile ascunse de campanie ale organizațiilor pseudo-civice pro-guvernamentale, a amenințat și amendat opoziția cu sute de milioane de forinți atât în campaniile din 2018, cât și în cele din 2022. Autoritatea media nu a ridicat niciodată obiecții legate de finanțarea publică a ziarelor guvernamentale centralizate.

Consecințe serioase asupra viitorului Ungariei

La un moment dat, a devenit o practică obișnuită ca funcționari municipali și angajați ai sectorului public să efectueze apeluri telefonice către bazele de date ale Fidesz. Partidul și statul au ajuns atât de interconectate încât a devenit aproape firesc – deși ilegal – ca miniștrii și secretarii de stat să își petreacă programul de lucru făcând campanie și folosind în acest scop resurse oficiale.

Guvernul acuză opoziția de trădare, în timp ce opoziția amenință guvernarea cu închisoarea, astfel că miza nu ar putea fi mai mare. Cele două tabere sunt de acord asupra unui singur lucru: aceste alegeri vor avea consecințe serioase asupra destinului Ungariei. Mulți oameni văd scrutinul ca pe o ultimă șansă de a schimba țara, iar dacă schimbarea nu se produce acum, vor emigra. Fidesz, în schimb, susține că, dacă guvernul va fi înlocuit, Ungaria va intra în război.

Pe ultima sută de metri, toate mijloacele vor fi folosite. Pe 10 februarie a fost lansat un site care sugera că Péter Magyar ar fi fost manipulat de serviciile secrete și filmat într-o situație intimă. Magyar a recunoscut că fosta sa iubită l-a sedus la o petrecere unde se consumau și droguri, însă înregistrarea nu a fost făcută publică până în prezent.

Deși Fidesz neagă orice implicare, puțini cred această versiune, având în vedere practicile politice ale guvernului, controlul direct asupra serviciilor secrete și momentul ales pentru declanșarea scandalului. Nu este încă clar dacă povestea va escalada, însă, dacă se va întâmpla, ar putea reprezenta un punct de cotitură în campanie.

Cu toate acestea, adevărata dilemă nu este dacă înregistrarea va fi făcută publică și cum va reacționa electoratul, ci dacă, într-o atmosferă atât de combativă, va fi posibil obținerea unui rezultat electoral pe care partea învinsă să îl accepte pașnic.

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului The Eastern Frontier Initiative (TEFI). TEFI este o colaborare între editori independenți din Europa Centrală și de Est, menită să încurajeze reflecția comună și cooperarea privind problemele de securitate europeană din regiune. Proiectul își propune să promoveze schimbul de cunoștințe în presa europeană și să contribuie la o democrație europeană mai rezilientă.

Membrii consorțiului sunt 444.hu (Ungaria), Gazeta Wyborcza (Polonia), SME (Slovacia), PressOne (România), Delfi (Estonia), Delfi (Letonia), Delfi (Lituania), și Bellingcat (Țările de Jos).

Proiectul TEFI este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici EACEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.