Cronologia destrămării coaliției de guvernare: PSD, Bolojan și dosarele energetice dorite de Washington. ANALIZĂ GRAFICĂ

Bianca Felseghi

Senior Editor

Pe 31 martie 2026, într-un separeu al restaurantului Isoletta din București, doi dintre cei mai puternici oameni din Partidul Social Democrat (PSD), președintele Sorin Grindeanu și ministrul Energiei Bogdan Ivan luau cina cu o apropiată a familiei președintelui american Donald Trump, Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii (SUA) în Grecia. 

Guilfoyle fusese partenera de viață a lui Donald Trump Jr. timp de șase ani, cu care și fusese logodită, iar postul de diplomat îl primise direct de la Donald Trump.  

Cina avea loc într-un moment în care coaliția de guvernare de la București se clătina vizibil și a fost dezvăluită printr-o serie de imagini făcute publice de o echipă de paparazzi. Cu câteva zile înainte, Grindeanu declarase public că social-democrații nu mai vor să continue guvernarea „în această formă”, adică alături de premierul liberal Ilie Bolojan. Aceasta era doar ultima declarație dintr-un șir mai lung, prin care lideri social-democrat amenințau public cu ieșirea PSD de la guvernare. Cinci săptămâni mai târziu, PSD își retrăsese miniștrii din Executiv și, împreună cu AUR, dărâmase Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură votată în Parlament.  

Cina de la Isoletta ar fi rămas, probabil, un detaliu monden dacă spre finalul lunii septembrie 2026 o serie de dezvăluiri făcute de prestigioasa publicație americană The Wall Street Journal nu ar fi adus-o în atenție. 

România trecea atunci prin cea mai lungă criză politică de după 1990, cu guvernul Bolojan demis din 5 mai - dar rămas interimar - și cu Parlamentul pregătit să voteze învestirea Cabinetului Siegfried Mureșan. 

Publicația americană The Wall Street Journal a dezvăluit atunci că, pe 18 martie 2026, deci cu 13 zile înainte de cina de la București, ambasadoarea Guilfoyle ar fi spus în timpul unei cine la Atena - pe care a luat-o alături de mai mulți oficiali eleni -, că Washingtonul poate răsturna guverne, cu referire la criza politică aflată deja în derulare la București. 

Guilfoyle i-ar fi replicat atunci ministrului grec al Energiei, Stavros Papastavrou: „Putem face asta oricărei țări dorim”, lăsând să se înțeleagă o implicare americană în tulburările politice care afectau Bucureștiul la acea vreme și al căror deznodământ a fost debarcarea guvernului Bolojan circa o lună și jumătate mai târziu. Relatarea a fost confirmată ulterior de Financial Times, însă avocatul ambasadoarei a contestat felul în care a fost redat schimbul de replici, iar guvernul elen a negat că s-ar fi pus vreodată problema schimbării vreunui guvern.

La 13 zile după cina de la Atena, Kimberly Guilfoyle era la București, la aceeași masă cu președintele PSD și cu ministrul Energiei. Din imaginile surprinse de paparazzi, la acea masă se mai aflau consilierul prezidențial Florin Vlădică și omul de afaceri Adrian Thiess, un personaj care și-a construit în ultimii ani relații în zona MAGA din politica americană. 

În martie 2019, Thiess organizase vizita în România a lui Brad Parscale, pe atunci șef al campaniei de realegere a lui Donald Trump, iar în iunie 2024 îi aranjase lui Donald Trump Jr., fostul logodnic al lui Guilfoyle, o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orbán, la Budapesta. Un an mai târziu, înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025, Trump Jr. a venit și la București adus de același Thiess. 

Întrebat despre cină după apariția dezvăluirilor din The Wall Street Journal, Grindeanu a negat că la acea masă s-a discutat „despre guverne”. A explicat că a ajuns acolo „prin cunoscuţi comuni”, că s-a vorbit despre Coridorul Vertical de gaze și despre „rolul României în acest coridor, şi anume un rol de tranzit”, și a insistat că „nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România”. 

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu uitându-se peste umărul său. Imaginea a fost făcută în 16 aprilie 2026, la Congresul UDMR din Cluj. Foto: Inquam Photos / Simion Sebastian Tataru

5 eșecuri și situații incredibile din ultimul Raport DIICOT despre substanțele interzise

Cifrele din ultimul raport al procurorilor anti-mafia (DIICOT) confirmă, din păcate, cât de mare nevoie are România de continuarea analizelor critice în acest domeniu. Statul român se adâncește și mai tare în propria ineficiență - împotriva consumului de droguri, înspre beneficiul marilor traficanți.

Poliția a cerut să fie anunțată despre cazurile de consum de droguri ajunse la Urgențe de la Untold. De ce un expert critică practica

Ce vrea Poliția să afle despre cei care ajung la Urgențe după ce au consumat droguri? Întrebarea a apărut după ce BCCO Cluj a cerut unui spital să anunțe dacă primește astfel de pacienți în timpul Untold. Poliția nu a explicat ce informații urmărea să obțină, spitalul spune că datele medicale nu pot fi transmise automat, iar un expert avertizează că simpla teamă de consecințe îi poate face pe oameni să evite ajutorul medical.

Kimberly Guilfoyle se afla în România la acel moment pentru a participa la conferința Romania Government Roundtable, o conferință organizată de grupul The Economist între 30 martie - 1 aprilie„ sub titlul South-east Europe’s Next Leap Forward”. La eveniment au participat și ambasadorul SUA în România Darryl Nirenberg, dar și președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu, mai mulți miniștri, guvernatorul Mugur Isărescu și alți oficiali din România, Moldova și din Uniunea Europeană. 

În ziua în care a avut loc cina de la Isoletta, pe 31 martie, unul dintre panelurile conferinței a fost dedicat unui subiect în care Washingtonul avea un interes declarat: vânzarea de gaz american în Europa prin Coridorul Vertical. 

Din cele două paneluri succesive au făcut parte ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, dar și ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, cel căruia Guilfoyle îi spusese cu 13 zile mai devreme că Washingtonul ar putea schimba orice guvern își dorește. 

Imediat după dezbaterea pe tema gazelor, potrivit unei relatări Hotnews din mai 2026, Bogdan Ivan s-a retras cu ambasadorii Nirenberg și Guilfoyle într-o sală a hotelului Marriott, unde se desfășura conferința, însă culisele acelei întâlniri nu sunt cunoscute. Ambasada SUA nu a comentat conținutul conversației dintre oficialii români și cei americani, potrivit Hotnews.  

După dezvăluirile The Wall Street Journal despre implicarea SUA în demisia guvernului Bolojan, Bogdan Ivan a reacționat într-o postare de pe Facebook acuzând fabricarea unei teorii a conspirației. „Disperați că pierd puterea, halucinează! (...) Sunt disperați când văd că idolul lor Bolojan este din ce în ce mai «imperfect». Nu aveam nevoie să îmi zică americanii ca Ilie Bolojan a condus catastrofal România!”, scria Ivan. 

Pe 13 octombrie 2026, când Kimberly Guilfoyle a fost forțată de Casa Albă să-și înainteze demisia sub presiunea dezvăluirilor - printre care și acuzația că i-ar fi cerut unui donator republican 100.000 de dolari în schimbul accesului la oficiali ai administrației Trump -, Sorin Grindeanu declara și el: „Dacă îmi spunea doamna ambasador «nu-l schimbați pe Bolojan», tot o făceam (...) Domnul Bolojan trebuia schimbat din toamnă, de când a luat-o razna”. 

Ce s-a discutat la întâlnirea de la Marriott de pe 31 martie sau la cina din acea seară de la Isoletta rămâne necunoscut publicului larg. În schimb, din declarațiile publice ale liderilor PSD și din informațiile despre interesele directe ale Washingtonului în afaceri din domeniul energiei derulate în România am reconstituit ce a urmat în cele 35 de zile care s-au scurs până în ziua în care a avut loc moțiunea de cenzură. 

PressOne a analizat peste 70 de declarații politice lansate în spațiul public de lideri PSD îndreptate împotriva lui Ilie Bolojan, începând cu iulie 2025 până în mai 2026, și am pus cap la cap informațiile despre interesele americane în afacerile cu energie din România. 

Declarațiile arată că ruptura dintre PSD și premierul Ilie Bolojan s-a accelerat începând cu luna februarie 2026, premierul și ministrul PSD al Energiei fiind în dezacord pe proiectele susținute de Washington: reactoarele nucleare modulare de la Doicești și importul de gaz natural lichefiat american. 

Pentru selectarea inițială a declarațiilor am folosit un instrument LLM, ulterior partea grafică a acestui material a fost realizată cu ajutorul unui asistent AI, care a ilustrat cronologia și momentele critice pe care le-am identificat în declarațiilor oficialilor români.

Ieșire de la guvernare sau demisia lui Bolojan

Ruptura PSD de guvernul din care făcea parte a fost o amenințare constantă încă din primele săptămâni de după formarea Cabinetului Ilie Bolojan, în iunie 2025. La mai puțin de o lună după ce Parlamentul a votat învestirea noului guvernului, primul care a ridicat direct problema ieșirii PSD de la Guvernare a fost Paul Stănescu, secretarul general al partidului. „Cred că se impune de urgență o ședință a coaliției (...) Iar noi trebuie să decidem urgent în partid dacă mai rămânem la guvernare”, spunea Stănescu pe 22 iulie 2025. 

Într-un mesaj scris pe Facebook, Stănescu arăta că pentru PSD există o „linie roșie” și anume tăierea fără discernământ a finanțării de la buget a investițiilor locale. „PSD nu girează obtuzități contabile care pun lacăt pe dezvoltarea comunităților locale!”, l-a acompaniat Sorin Grindeanu. 

Cei doi oficiali se refereau la una din primele măsuri de ajustare, cea a finanțărilor locale prin Programul Național „Anghel Saligny”, despre care Bolojan a declarat că va fi „prioritizată” finanțarea proiectelor care au un stadiu avansat.

În ciuda atitudinii aparent tranșante din vara anului trecut, declarațiile liderilor nu s-au aliniat imediat pe ideea ieșirii de la guvernare sau a demisiei lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. 

Pe 24 septembrie, Grindeanu considera că nu sunt motive pentru demiterea premierului Bolojan. „Nu sunt de acord cu ideea că Ilie Bolojan trebuie să plece”, declara liderul PSD într-o conferință de presă în care mai spunea că coaliția de guvernare ar trebui să rămână până la alegerile parlamentare din 2028. 

Pe 22 octombrie 2025, Grindeanu afirma că Bolojan „Trebuie să plece acasă” dacă forțează reforma pensiilor magistraților fără consultări. Declarația era făcută în contextul în care Curtea Constituţională declarase neconstituțională legea privind pensiile magistraţilor, deoarece lipsea avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe care Guvernul nu l-a mai așteptat. Două zile mai târziu, pe 24 octombrie, șeful PSD își relativiza propria declarație: „E prea puțin important dacă e Bolojan în funcție (...)”. 

După alte câteva zile, pe 29 octombrie 2025, Grindeanu acuza Guvernul că a înregistrat „un regres în relația cu Partenerul Strategic”, în contextul anunțului retragerii trupelor americane din România și alte baze din Europa și îi cerea premierului Bolojan să explice acest lucru în Parlament. „Partenerii americani şi-au făcut treaba faţă de noi”, în timp ce lăsa să se înțeleagă că România nu s-a achitat de obligațiile asumate în parteneriatul strategic. „Partenerii americani au venit, au investit în România ani la rând. Partenerii americani sunt cei care au susţinut şi susţin NATO în proporţii covârşitoare”, a punctat șeful interimar al PSD. 

În decembrie 2025, după ce PSD a votat cot la cot cu AUR moțiunea simplă din Senat împotriva ministrei mediului Diana Buzoianu, tensiunile din coaliție s-au acutizat. O lună mai târziu, pe 18 ianuarie 2026, Claudiu Manda - ales secretar general al partidului în noiembrie 2025 - cerea „Hai să schimbăm lăutarul, că nu mai merge (...)”. Sorin Grindeanu l-a secondat: „Am văzut declarațiile colegului și prietenului meu, Claudiu Manda. Dacă va fi nevoie, da. Am anunțat acest lucru de câteva luni bune”. Mihai Fifor, într-o ieșire publică din 25 ianuarie, scria că Ilie Bolojan este „un kamikaze, nu un erou pe cal alb”. 

Dacă atacurile PSD au fost orientate luni de zile direct către Ilie Bolojan, în ianuarie 2026, primărița Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, cere pentru prima dată retragerea PSD din Guvern pe fondul scandalului de la Electrocentrale Craiova, companie care devenise insolventă. Compania, controlată de Ministerul Energiei, operează o termocentrală pe bază de lignit și gaze naturale, care furnizează agent termic pentru jumătate dintre locuitorii orașului, dar și pentru instituții publice. Vasilescu a acuzat un sabotaj din partea Guvernului, care refuza să aloce fonduri pentru Electrocentrale. 

Sorin Grindeanu propunea în februarie 2026 extinderea consultării în partid, anunțate încă din decembrie, pentru a decide rămânerea sau ieșirea de la guvernare. Anunțul consultărilor a fost făcut pe 25 februarie, cu o zi înainte  ca ministrul Bogdan Ivan să semneze la Washington o declarație multilaterală pentru securitatea aprovizionării cu gaze în Europa Centrală și de Est cu partenerii americani de la Transatlantic Gas Security Summit. 

În ciuda declarațiilor sale făcute cu o zi mai devreme, liderul PSD susținea public că el nu a spus că nu îl vrea ca premier pe Ilie Bolojan, că s-a înțeles greșit, și că doar a spus că va face o consultare internă în PSD despre ce va face partidul în continuare, potrivit Agerpres. „Nu am spus că nu-l mai vreau (pe Ilie Bolojan, n.red). M-aţi înţeles greşit” (26 februarie 2026). 

Pe 15 martie 2026, Sorin Grindeanu semnează o scrisoare deschisă pe care i-o trimite premierului Bolojan. În document, îl informează că PSD va vota legea bugetului de stat pentru 2026, dar spune și că „PSD refuză să mai participe la falimentul României!”. 

Trei zile mai târziu, pe 18 martie 2026, avea loc la Atena cina în care, potrivit relatării publicate în septembrie de The Wall Street Journal, ambasadoarea Kimberly Guilfoyle ar fi vorbit despre puterea Washingtonului de a schimba guverne, cu referire la criza de la București, unde deja se prefigura îndepărtarea lui Ilie Bolojan din funcția de premier. 

Chiar a doua zi după cina de la Atena, la București avea loc ședința de plen a Parlamentului Românie în care bugetul a fost votat cu o întârziere foarte mare. De la tribuna Parlamentului, Sorin Grindeanu declara că „Lipsa de dialog, încăpăţânarea şi ameninţările cu demisia nu funcţionează. Direcţia trebuie schimbată, cu o nouă abordare”.

Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan în timpul ședinței de asumare a răspunderii Guvernului pe pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, Bucuresti, 1 septembrie 2025. Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

După alte cinci zile, pe 23 martie 2026, Sorin Grindeanu prezenta variantele privind rămânerea sau nu la guvernare și anunță că PSD se va consulta cu cei 5.000 de membri în data de 20 aprilie, într-o reuniune a partidului. 

Practic, în a doua parte a lui martie 2026, PSD a început să facă pașii concreți (scrisoare publică, calendar pentru votarea ieșirii de la guvernare) pentru a pune în practică ceea ce părea doar o amenințare la adresa lui Ilie Bolojan, lansată public imediat după instalarea guvernului. Pe 16 aprilie 2026, TVR Info relata că Sorin Grindeanu s-ar fi întâlnit la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, căruia i-ar fi transmis că PSD nu va accepta un nou guvern condus de Ilie Bolojan. 

7 noiembrie 2025. Memorandumul de la Atena și Congresul extraordinar al PSD

În declarațiile publice ale liderilor PSD, Ilie Bolojan era descris ca „premierul austerității”: a majorat TVA-ul, a tăiat bugetele locale și a impus taxe care au „sărăcit” românii. Aproape nimic din ce spuneau social-democrații la televizor sau pe Facebook nu trimitea la energie.

Totuși, în paralel cu conflictul public deschis de PSD, premierul Ilie Bolojan și ministrul PSD al Energiei, Bogdan Ivan, erau în dezacord în chestiuni care vizau interesele declarate ale americanilor în zona de energie din România: reactoarele nucleare modulare de la Doicești, construite cu tehnologie americană NuScale și cu promisiuni de finanțare cu miliarde de dolari de la agențiile americane, și importul de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, prin Coridorul Vertical promovat de ambasadoarea Kimberly Guilfoyle. 

Punctul critic cu privire la interesele americane în energie a debutat, aparent, în 7 noiembrie 2025, când Sorin Grindeanu a fost ales președinte al PSD, candidând singur după retragerea din cursă a lui Titus Corlățean. „Nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna (...) Aşa să ne ajute Dumnezeu”, a fost mesajul său, după ce și-a prezentat rezoluția în fața Congresului. 

În aceeași zi, la Atena, se încheia reuniunea Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC), unde Statele Unite își promovaseră gazul lichefiat ca alternativă la gazele rusești pentru Europa Centrală și de Est. Gazda evenimentului din partea americană era Kimberly Guilfoyle, care își preluase postul de ambasadoare cu trei zile mai devreme, pe 4 noiembrie, când și-a prezentate scrisorile de acreditare. 

Pe 7 noiembrie 2025, la finalul reuniunii, trei companii au semnat un Memorandum de înțelegere pentru transportul de GNL american între Grecia și România prin Coridorul Vertical de Gaze: traderul grec Atlantic-SEE LNG Trade, compania de stat românească Transgaz și firma privată românească Nova Power & Gas. 

Gazele americane, descărcate în porturile grecești, ar fi urmat să fie transportate prin Grecia, Bulgaria și România către mai multe piețe din regiune, printre care și Ucraina, în volume de până la 1,4 milioane de tone pe an, între 2030 și 2049.

Documentul nu obliga însă pe nimeni la nimic: era un memorandum neangajant, valabil 90 de zile, care trebuia transformat într-un contract ferm până la începutul lui februarie 2026, însă indica disponibilitatea statului român de a cumpăra GNL american.

Memorandumul semnat la Atena și întâlnirile derulate în acele zile aveau să capete o mai mare importanță aproape un an mai târziu. Odată cu încheierea schemei de plafonare a prețurilor, la 1 iulie 2025, mulți consumatori au început să primească facturi la energie chiar și duble, iar în septembrie 2025 ministrul Bogdan Ivan avertiza public asupra unui risc de blackout.

În acest context, în decembrie 2025, Romgaz, producătorul național de gaze, controlat de stat prin Ministerul Energiei, refuza să semneze propunerea de a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) americane invocând că prețul ridicat și riscurile sunt prea mari pentru companie și stat. 

Semnarea Memorandumului de la Atena. În stânga stând jos la masă este Ion Sterian, directorul general al Transgaz. În rândul din spate, lângă secretarul de stat Bușoi, ambasadoarea SUA Kimberly Guilfoyle. Captură de ecran din timpul evenimentului organizat de Atlantic Council.

Într-o adresă oficială, compania a concluzionat că un astfel de contract „NU ESTE JUSTIFICAT” din punct de vedere economic, comercial și strategic și a estimat pierderi între 50 și 310 milioane de euro pe an. Aceste informații au fost făcute publice abia la finalul lui septembrie 2026, după dezvăluirile The Wall Street Journal legate de ambasadoarea Guilfoyle. 

La trei zile după căderea guvernului Bolojan, pe 8 mai 2026, publicația G4Media scria în exclusivitate că Bogdan Ivan ar fi trimis două scrisori pe 16 ianuarie 2026, una către președintele Nicușor Dan și o alta premierului Ilie Bolojan. În aceste documente, Ivan cerea ca Ministerului Energiei, pe care îl conducea, să primească din partea statului un mandat explicit, cu marje clare de negociere, pentru un acord interguvernamental cu SUA privind GNL-ul american. 

Scrisorile fuseseră trimise în contextul în care Memorandumul de la Atena urma să expire la începutul lui februarie 2026, iar Ivan invoca în ele nevoia de a „evita riscul unui blocaj diplomatic cu partenerul strategic SUA”. 

Ministrul Ivan oferea și o soluție pentru realizarea acordului cu partea americană: emiterea unei hotărâri de Guvern, care să aprobe strategia României în relația cu SUA în domeniul GNL, urmată de un acord interguvernamental, solicitarea unui aviz CSAT, sprijin din partea Ministerului de Externe, al Ministerului Apărării și al SRI pentru a putea fi conturat acordul final și informarea Comisiei Europene.

Potrivit G4media, Cotroceniul și Palatul Victoria au temperat cererile ministrului din cauza „semnelor de întrebare legate de preț și de oportunitatea economică”. Ivan a respins ulterior acuzațiile că ar fi făcut presiuni pentru achiziția de gaz american și a scris pe Facebook că memorandumul era „o strategie, nu un contract” și că nu s-a discutat niciodată despre volume sau prețuri.

Memorandumul de la Atena, respectiv contractarea prin intermediari români și greci, de gaz lichefiat american, prin conductele Transgaz, a expirat pe 5 februarie 2026 fără să se ajungă la vreun acord sau la un draft de contract. Traderul român din afacere, Nova Power & Gas SA a precizat că gazele prevăzute în memorandum erau destinate majoritar tranzitului și nu consumului intern din România, iar importul pentru consum intern s-ar fi făcut în baza unor estimări realizate pentru perioada 2036-2049, ani în care ar fi rezultat un deficit.

Totuși, la aproape o săptămână de la expirarea formală a memorandumului, pe 11 februarie 2026, șefii celor mai mari două companii publice din energia românească, Transgaz și Romgaz, au fost convocați la o teleconferință cu ministrul Bogdan Ivan, relata de această dată Hotnews, la două zile după căderea Guvernului Bolojan. 

Sursele citate de publicație, susțineau că ministrul Ivan ar fi încercat atunci să convingă conducerea Romgaz să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA - în baza aceleiași propuneri refuzate și în decembrie 2025. O sursă confidențială, citată de Hotnews, declara că „Cei de la Romgaz au resimțit intervenția ministrului, la teleconferință, ca pe o presiune”.

La patru zile după teleconferința în care conducerea Romgaz a refuzat semnarea contractului pentru gazele americane, pe 16 februarie 2026, Ivan a trimis Corpul de control al Ministerului Energiei la Romgaz, motivul oficial fiind cercetarea întârzierilor la punerea în folosință a centralei de la Iernut. 

Relația cu americanii nu s-a consumat strict în marja activării Coridorului Vertical.  Pe 12 februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala de la Cernavodă, au aprobat decizia finală de investiție pentru proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, cu votul decisiv al Ministerului Energiei, condus de Bogdan Ivan, care deține peste 82% din companie.

Proiectul, dezvoltat de RoPower Nuclear, o societate deținută în părți egale de Nuclearelectrica și de aceeași companie Nova Power & Gas SA care semnase Memorandumul de la Atena, urma să folosească tehnologie americană NuScale. 

O zi mai târziu, pe 13 februarie 2026, premierul Ilie Bolojan tempera cu scepticism anunțul propriului ministru într-o emisiune de la Europa FM: statul român nu dispune încă de sursele de finanțare pentru SMR Doicești, care vor trebui identificate. „Având în vedere suma foarte mare de bani care trebuie acoperită, complexitatea unor astfel de proiecte și faptul că sunt la început, estimarea mea este că n-o să vedem o investiție imediată”, a spus prim-ministru. 

În 11 martie 2026, Ilie Bolojan l-a primit la Palatul Victoria pe noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg. În această primă întâlnire - declara în 21 mai purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, deci tot după căderea Guvernului -, premierul Bolojan a adus în discuție deficiențele programului SMR și problemele majore de derulare întâmpinate. „Nu s-a pus problema opririi acestui proiect. (...) Ca să îl citez (pe primul ministru, n.red): Dacă este un proiect fezabil, el trebuie ţinut şi mers mai departe. Dacă nu e fezabil, e mai corect să spui aşa: acestea sunt problemele. Aşa se respectă partenerii între ei”, declara Dogioiu. 

Întâlnirile de la Washington ale lui Bogdan Ivan 

Susținerea de către ministrul Energiei Bogdan Ivan a intereselor americane au pornit de la o întâlnire pe care acesta a avut-o alături de ministrul de Externe Oana Țoiu la Washington DC pe 17 septembrie 2025 cu secretarul SUA pentru Energie, Chris Wright. „De aceea am venit aici: pentru a identifica finanțare și cele mai avansate tehnologii care pot fi dezvoltate în România (...)”, scria Bogdan Ivan într-un mesaj public pe propria pagină de Facebook. 

Pe 25 februarie 2026 - după expirarea Memorandumului pe Coridorul Vertical și după declarațiile rezervate ale premierului Bolojan cu privire la investiția SMR Doicești - Ivan se deplasează din nou la Washington DC unde reprezintă România la un summit ministerial, Transatlantic Gas Security Summit. 

Aici se întâlnește cu secretarii de stat Chris Wright, de la Energie, și Doug Burgum, de la Interne. Amândoi asistaseră la Atena la semnarea Memorandumului din 7 noiembrie 2025. 

„Eu nu vând iluzii. (...) De aceea am convenit să consolidăm cooperarea bilaterală în domeniul nuclear și al gazelor și să plasăm România în centrul arhitecturii energetice regionale, ca furnizor de stabilitate, nu ca spectator”, declara Ivan. 

Ministrul Energiei anunța că a semnat o declaraţie comună pentru consolidarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale în Europa Centrală şi de Est. „Mulțumesc, de asemenea, miniștrilor americani Chris Wright și Doug Burgum. Angajamentul lor ferm față de dezvoltarea proiectelor nucleare și de infrastructură energetică pentru securitatea energetică a României va aduce rezultate”. 

Bogdan Ivan, ministrul Energiei. Foto: Inquam Photos / George Călin

Cert este că, începând cu 25 februarie 2026, când Ivan semnează la Washington, în numele României, declarația comună pentru consolidarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale în Europa Centrală şi de Est, demersurile social-democraților pentru răsturnarea guvernului Ilie Bolojan devin mai concrete și nu se mai rezumă la simple declarații politice. 

Între 15 și 18 aprilie 2026, aflat din nou la Washington pentru discuții privind investiții ale băncilor americane în proiectele agreate din zona de nuclear și energie, Bogdan Ivan anunță investiţii de aproximativ 3,5 miliarde de euro în producţia şi transportul de energie şi gaze naturale. La întâlnire au mai participat și miniștrii Dragoș Pîslaru și Alexandru Nazare.

Până în septembrie 2026, Ilie Bolojan, premier demis, nu a avut poziții publice legate de achiziția de gaz prin Coridorul Vertical. După declanșarea scandalului Guilfoyle, guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a cerut să se facă o distincție clară între dezvoltarea infrastructurii de transport prin Coridorului Vertical de gaze - cu care România este de acord - și achiziția de gaze naturale lichefiate americane de care, potrivit Executivului, România nu are nevoie în acest moment.

În care aflăm problemele de la Doicești

Cât timp Ilie Bolojan a fost premier cu puteri depline, niciun lider PSD nu a legat public atacurile la adresa lui de proiectele energetice susținute de Washington. Argumentul american a intrat în discursul social-democraților abia după căderea Guvernului, când premierul interimar a ridicat tonul în privința celui mai vizibil dintre aceste proiecte: centrala nucleară de la Doicești.

Bolojan își exprimase rezervele față de proiect încă din februarie 2026, când spunea că pentru cele 6–7 miliarde de dolari necesare „vor trebui identificate, dacă se vor identifica, surse financiare”. După demitere, criticile au devenit frontale.

„Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Întrebarea este: merită asta? În loc să facem investiții cu cap și să ne negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat”, declara Bolojan, care era deja premier interimar, pe 15 mai 2026 într-un interviu pentru Hotnews. 

El a precizat că în discuţiile din spaţiul public legate de centrala de la Doiceşti au fost amestecate trei planuri diferite: parteneriatul strategic cu Statele Unite, transferul de tehnologie şi fezabilitatea economică a proiectului. Bolojan a catalogat proiectul ca fiind gestionat păgubos de Nuclearelectrica. 

Reacția PSD a venit după aproape o săptămână. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul interimar că, prin luările de poziție în legătură cu proiectul de la Doicești, „încearcă să arunce în aer Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii”. Aceasta este prima declarație în care liderul PSD l-a atacat pe Bolojan explicit în legătură cu relația cu Washingtonul. 

În aceeași zi, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, răspundea că oprirea proiectului „nu a fost pusă în discuție”, însă susținea că problemele de la Doicești țin de implementare și de solvabilitatea partenerului american de la NuScale, și că Bolojan îi semnalase încă din martie ambasadorului SUA, Darryl Nirenberg, că proiectul trebuie analizat.

Rezervele lui Bolojan se bazau pe rezultatele unei verificări făcute de Corpul de Control al prim-ministrului la Societatea Națională Nuclearelectrica SA timp de cinci luni, în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026, cu luni bune înainte de moțiunea de cenzură. 

Raportul, finalizat în iunie și publicat în iulie 2026, arăta că proiectul prin care România vrea să construiască la Doicești prima centrală cu reactoare modulare mici (SMR) era întârziat cu 20 de luni, iar costurile crescuseră cu aproximativ 3,8 miliarde de dolari, până la 6,5 ​​miliarde de dolari. 

Raportul mai constata că terenul de la Doicești, pe care Nova Power & Gas, partenerul privat al Nuclearelectrica, îl cumpărase în 2021 cu 2,8 milioane de euro, a fost revândut către RoPower Nuclear - companie deținută în părți egale cu Nuclearelectrica cu 24,3 milioane de euro, la care s-au adăugat alte circa 22 de milioane de euro sub formă de refacturări, adică de aproximativ 16 ori prețul inițial de achiziție. Plata a fost finanțată din împrumuturi acordate de Nuclearelectrica. 

Raportul Corpului de Control a fost făcut public în aceeași lună în care acționarii Nuclearelectrica, inclusiv Ministerul Energiei, respinseseră propunerea consiliului de administrație de a reevalua strategia proiectului, ceea ce înseamnă că societatea urma să continue implementarea strategiei aprobate în 2022. 

Trei luni mai târziu, pe 9 octombrie 2026, o Notă de informare redactată de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, Nuclearelectrica anunța că 80% dintre condiţiile asociate deciziei finale de investiţie în proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti nu fuseseră îndeplinite. Compania propunea o reducere la minimum a cheltuielilor firmei RoPower Nuclear precum și a personalului implicat în proiectul Doicești cu cel puţin 60%. 

Una dintre problemele identificate era existența unui puț Soceram adiacent amplasamentului de la Doicești, cu emanații de gaze naturale, care ridica probleme de securitate nucleară. Rezultatele preliminare ale unui studiu independent privind diminuarea acestor riscuri vor fi disponibile abia în martie 2027, iar studiul final în octombrie 2027. 

Tot atunci Nuclearelectrica anunța că va evalua și alte tehnologii SMR americane, nu doar NuScale. Documentul precizează că aceasta nu elimină scenariul NuScale, dar îl plasează în competiție cu alte tehnologii mai avansate.