Lumea Cristinei, fata care a primit un aparat foto în dar

Raul Ștef

Redactor

Originar din Năsăud, Saul Pop (26 de ani) a fost fotoreporter la mai multe publicații locale înainte de a ajunge să lucreze pentru Reuters.

Astăzi, este sub-editor foto la faimoasa agenție britanică și trăiește în orașul polonez Gdynia, pe țărmul Mării Baltice.

Când erau încă studenți la jurnalism, Saul și iubita lui, Loredana, au lansat un proiect caritabil denumit Art4Education.

Așa au cunoscut-o, în 2016, pe Cristina, elevă în satul Spermezeu din județul Bistrița-Năsăud.

„Am întâlnit-o chiar în prima noastră acțiune, când, la întrebarea − «Ce vrei să te faci când o să fii mare?», ea a răspuns: «Fotograf aș vrea, îmi place să fotografiez».

După o lună, am reușit să ne întoarcem la ea cu un aparat foto și un calculator. Asta era în octombrie 2016.

Având în vedere vârsta ei, i-am cerut să fotografieze lucrurile și locurile care o fac să se simtă acasă. După mai bine de un an, ne-a arătat ce fotografiase”, povestește Saul Pop.

Textul de mai jos este scris de el, iar fotografiile sunt ale Cristinei, realizate cu aparatul primit în dar.

*

Lumea Cristinei

Prima fată din cei trei copii ai familiei, Cristina are astăzi 10 ani, dublă cetățenie, spaniolă și română, o gospodărie plină de animale, o dorință imensă de a ști carte și un aparat foto.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Moș Gerilă vine cu racheta. Cum au furat comuniștii Crăciunul?

O săptămână am așteptat, m-am tot sucit, iar nopțile am visat la seara de Crăciun pe care urma să o petrecem la familia G. Am repetat în minte poezia de George Coșbuc, fiindcă părinții băgaseră spaima în mine că dacă nu o spui frumos, "ca pe apă", sacul Moșului rămâne ferecat.

Născută în locul pe care foarte mulți români îl numesc „casa din străinătate”, Cristina trăiește într-un sat bine ocrotit de munții județului Bistrița-Năsăud.

Chiar dacă au plecat afară să le construiască un viitor, părinții au ales tot România ca loc unde copiii să meargă la școală.

Grajdul plin și bunătățile de pe masă îi descriu ca oameni obișnuiți cu munca câmpului.

Tatăl − care acum nu mai are voie să muncească din cauza unui infarct − spune, oarecum resemnat, că lui nu i-a prea plăcut școala:

„Când mi-a fost mie vremea de învățat, am preferat să ies să lucru. N-am fost eu prea mult cu școala, însă pe fete vreau tare mult să le susțin în asta. Mereu le dau exemplul meu”.

Destinul tatălui este copiat parcă de fiul cel mare. Iubitor de animale și de munca câmpului, a ocolit școala și a plecat în Spania. Vrea să adune bani și să-și construiască un grajd pentru viitoarele lui animale.

Cristina e elevă la școala din Spermezeu și iubește cărțile.

Ultima dată când am vizitat-o, era proaspăt întoarsă de la Olimpiada de Limba Română. O viață petrecută în agricultură nu îi surâde, așa că a hotărât să se dedice învățatului.

„Învățătoarea le-a spus că urmează să le dea o listă de cărți pe care trebuie să le citească pe parcursul anului. Fata mea nu a mai avut răbdare până a doua zi, așa că în pauză și-a copiat toată lista. Când ne-a spus doamna că trebuie să îi punem să citească, noi aveam deja lista de cărți”, spune mama ei, zâmbind.

La adunatul cărților ajută și tatăl, care merge pe la bibliotecă pentru a lua mai multe cărți odată.

Aparatul foto, un așa-numit compact care nu dispune de prea multe avantaje tehnice, l-a primit în dar. De atunci, Cristina fotografiază lucrurile, locurile și oamenii care fac parte din viața ei.

Satul Cristinei, văzut de pe deal.

Autoportret: Cristina citește din colecția Harry Potter, pe care și-a dorit-o foarte mult.

Cristina și sora ei au ținut un miel în casă în timpul iernii.

Sora mai mica a Cristinei nu ratează nici o șansă de a se bucura de natură.

Cele două surori și prietenele lor se bucură că șoseaua din sat a fost asfaltată recent.

Un cățel pufos ca o jucărie.

Seara este timpul preferat al Cristinei pentru fotografii. Modul în care cerul și natura se transformă o fascinează.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€