Lucrători din Asia și Africa acuză un om de afaceri român că le-ar fi luat banii pentru o viață mai bună și apoi ar fi dispărut. „Pentru noi, 600 de euro sunt foarte mulți bani” 

Andrei Gudu

Colaborator

Un om de afaceri din Timișoara este acuzat de mai mulți lucrători din Asia și Africa de înșelăciune, după ce acesta le-ar fi promis locuri de muncă și permise în România, pe care nu le-a livrat niciodată.

În ultimii ani, numărul de lucrători străini din România a explodat. Instituțiile statului de control sunt depășite, așa că drepturile lucrătorilor din afara UE rămân la discreția angajatorilor. 

Uneori, cetățenii străini cărora li se promite șansa la o viață mai bună nu mai ajung să pună piciorul în România sau vin degeaba. 

Mai mulți lucrători din Africa și Asia susțin că ar fi fost înșelați și arată, pentru PressOne, cum au fost tratați de un angajator român. 

Cel puțin cinci persoane susțin că au fost înșelate

Mai multe persoane din Nigeria, Bahrain, Bangladesh sau Pakistan susțin că ar fi plătit sume cuprinse între câteva sute și mii de euro unei agenții de recrutare din România, care le promitea slujbe de livratori de mâncare la o altă firmă, deținută de același om de afaceri. 

Niciuna din aceste persoane nu a primit însă locul de muncă promis sau actele necesare pentru a veni în țară. 

Afacerea este deținută de un cetățean român din Timișoara, Bogdan Poto, sprijinit de soția acestuia, Airenne Poto, de origine filipineză. 

EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush

PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush

Doctoratul lui Mircea Geoană, sub semnul unui lung șir de ilegalități, concesii și derogări

Dincolo de plagiatul din lucrarea științifică a lui Mircea Geoană, parcursul doctoral al acestuia, întins pe 12 ani, stă sub semnul unui lung șir de ilegalități, concesii și derogări primite într-un interval în care avea statutul de ambasador al României în SUA și ministru de externe în guvernul PSD, condus de Adrian Năstase

Cel puțin cinci persoane îl acuză până acum pe român că i-a înșelat de la bun început, fără a avea o intenție reală de a-i aduce în țară. Când și-au cerut banii înapoi, acesta i-ar fi ignorat sau blocat pe toate canalele de comunicare. 

Hyginus, un tânăr din Nigeria, este unul din cei care au apelat la serviciile agenției lui Bogdan Poto, plătindu-i un avans de 600 de euro pe 16 mai 2023. După luni bune de așteptare, nigerianul nu ar fi primit nimic din cele promise. 

De aceea, a postat în mai multe grupuri pe Facebook despre Bogdan, acuzându-l că este un „scammer”(n.r. - escroc) și avertizând oamenii să se ferească de el. În comentarii i se alătură și alte persoane care susțin că au pățit același lucru.

Poze din diverse grupuri de Facebook acuzându-l pe român de înșelăciune. Sursă: Facebook

„Pentru noi 600 de euro sunt foarte mulți bani”

Hyginus lucrează momentan tot ca livrator în Bahrain, iar mama lui e acasă, în Nigeria. Femeia relatează pentru PressOne că ea e cea care l-a găsit pe Bogdan Poto și s-a ocupat de găsirea unui loc loc de muncă în Europa pentru fiul ei, dar și pentru alți doi prieteni. În total, un virament de 1.800 de euro.

Reporterul PressOne a discutat ulterior cu mama lui Hyginus, pe care am întrebat-o cum a fost experiența cu omul de afaceri român și care este deznodământul. 

„L-am găsit pe Bogdan pe un grup de Facebook cu numele «Jobs in Romania for Foreigners». Pe lângă fiul meu, mai mulți cunoscuți de-ai lui au plătit avansul de 600 de euro fiecare pentru a veni în România.”

Femeia relatează că apoi a așteptat săptămâni în șir un răspuns, dar degeaba. „Când îl întrebam despre acte îmi spunea că mai durează și să am răbdare”, relatează ea.

„Pentru noi 600 de euro sunt foarte mulți bani. Acești tineri voiau să vină în România pentru o viață mai bună, nu sunt tratați bine în țările unde muncesc acum. De ce să le faci așa ceva? Când am insistat cu mesajele, soția lui Bogdan mi-a spus că nu mai au locuri de muncă până în noiembrie 2024. După care m-au blocat amândoi”, susține mama tânărului.

Susține că omul de afaceri român i-ar fi promis în repetate rânduri că va depune actele la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) Timișoara, inclusiv „de la distanță”, atunci când era plecat din oraș la mare, la Constanța. 

Familia tânărului din Nigeria ar fi făcut plata în mai 2023. În noiembrie 2023, soția lui Bogdan Poto a răspuns, după lungi insistențe, că firma din România nu poate livra cele promise, cel puțin până în noiembrie 2024 și i-a urat mamei lui Hyginus „sărbători fericite.”

Un print screen din conversațiile femeii din Nigeria cu soția lui Bogdan Poto

„A spus că dacă îl mai ameninț mă va da în judecată”

Justus este un alt nigerian, dar care locuiește în Cluj. Este căsătorit cu o româncă, are deja o familie aici și a vrut să îl aducă și pe fratele lui mai mic în România. Așa l-a găsit pe Bogdan Poto pe o platformă cu oferte de muncă pentru străini. 

Acesta i-ar fi cerut 1.250 de euro pentru a-l angaja pe fratele lui Justus la firma de livrat mâncare. A apucat să plătească doar 400 de euro, aproape 2.000 de lei, fiindcă că ar fi simțit că ceva nu e în regulă.

„După mai multe luni, am văzut că încă nu rezolvase nimic. El îmi spunea că e în lucru, dar mă tot amâna. I-am cerut să-mi înapoieze banii atunci, altfel merg la poliție, dar a refuzat și a spus că dacă îl mai ameninț mă va da în judecată”, susține Justus.  

Justus susține că a făcut înainte o verificare, inclusiv a datelor firmei și că ar fi cerut de la Poto detalii clare despre afacerea lui și ce poate acesta livra, concret.

Cu toate acestea, susține că a nu a putut evita înșelăciunea. „Am încercat să merg la poliție, dar mi-au zis să mă întorc când am un traducător. Între timp, am găsit multe persoane care au pățit același lucru ca mine cu același om și am de gând să vorbesc cu mai mulți să vedem ce putem face împreună.” 

Irfan e cetățean turc din Mersin. A mai locuit în România timp de peste un an în trecut. Voia să se întoarcă să muncească tot ca livrator. Și lui îi părea de încredere compania timișoreanului.

„Bogdan mi-a spus că nu vorbește așa bine engleza, așa că să vorbesc cu un «coleg» de-ai lui, indian. Eu am crezut că poate e o firmă internațională și în mintea mea avea sens, dar am aflat că de fapt tipul a fost escrocat și el la rândul lui. Bogdan i-a spus că dacă îl ajută cu clienții, îi face pe gratis actele pentru a veni în România”, continuă acesta. 

Irfan relatează că l-a găsit pe Bogdan Poto pe Facebook și că acesta i-ar fi propus să lucreze ca livrator de mâncare la Tazz, „în orice oraș dorește.”

„Am ales Cluj, pentru că am mai lucrat acolo ca livrator. Bogdan mi-a cerut 1.250 de euro în două tranșe, iar eu i-am plătit 650 de euro, în mai 2023. M-a tot amânat și ignorat, iar în toamnă ne-am certat, pentru că nu se întâmpla nimic”, spune și Irfan. 

Irfan relatează că a trebuit să împrumute bani de la bancă și că situația economică din Turcia, unde inflația a ajuns la cote record, îl obligă să restituie băncii de trei ori mai mult. „Acum trebuie să plătesc 2.000 de euro (n.r. - 70.000 de lire turcești).”

„I-am dat 1.250 de euro și s-a prefăcut că nu mă cunoaște”

Fakhrul Islam este din Bangladesh și se numără și el printre cei care reclamă că ar fi fost înșelați de timișorean. În cazul lui, Bogdan Poto ar fi fost cel care a făcut primul pas și i-a scris pe Facebook. 

Bengalezul intenționa, alături de 4 alte persoane, să vină în România pentru a lucra la firma de livrări de mâncare. Prețul final ar fi fost de 1.200 de euro de persoană, însă, pentru început, li s-a cerut doar un avans pe care l-au și plătit: 250 de euro de persoană.

Aceeași poveste se repetă și în cazul lor.

„După 6 luni Bogdan încă nu ne livrase permisele de muncă promise, dar continua să ne amâne. Normal, i-am cerut să ne înapoieze banii, dar nu a vrut”, susține Fakhrul. „Chiar mai mult, deși i-am plătit avansul de 1.250 de euro, s-a prefăcut că nu știe cine sunt. Eu îmi schimbasem numărul de telefon pentru că l-am pierdut pe cel vechi, dar atât el cât și soția lui spuneau că nu au idee cine sunt eu.”

Dat afară din casă și trimis înapoi în Bangladesh

Rahman Sadikur și patru conaționali din Bangladesh ajungeau în Baia Mare printr-o firmă de recrutare, la începutul lui 2023. Când au ajuns, au descoperit că slujba și salariile pentru care veniseră erau altele decât cele promise. 

Nemulțumit de schimbarea termenilor din contract, Rahman Sadikur și conaționalii săi au decis să caute un alt angajator român și așa au ajuns la Bogdan Poto.

Bogdan Poto în prim plan; de la stânga la dreapta, Sadikur este primul din spatele lui. Sursă: Facebook Bogdan Poto

„Am căutat pe Facebook și l-am găsit pe Bogdan care ne-a spus că putem lucra la firma lui de livrat mâncare în Timișoara, iar el se va ocupa de tot ce ține de acte. Așa că ne-am mutat într-o casă din oraș și am lucrat ca livratori din luna martie 2023. Problema a fost că, după câteva luni, actele noastre nu erau gata. Noi am tot insistat, dar el spunea că va fi ok, că se rezolvă”, continuă acesta. 

Din actele pe care ni le arată Sadikur, cererea pentru avizul de muncă depusă de compania timișoreanului, Bogdan Delivery Training, a fost refuzată de Inspectoratul General pentru Imigrări, pentru că firma nu a depus cazierele angajaților bengalezi. Poto a făcut recurs împotriva deciziei IGI, însă fără succes în fața instanței. 

„După ce ne-a tot amânat, am văzut că Bogdan a plecat într-o călătorie în Filipine. Am crezut că nu se mai întoarce și ne-am speriat. O parte din noi ne-am oprit din lucru pentru a pune presiune. Însă el doar a dublat comisionul pe care-l luau cei care încă lucrau - în mod normal ne lua 13% din sumele pe care le făceam din livrări”, mai spune Sadikur. 

El și conaționalii săi lucrau în continuare pentru Poto, dar la negru. Susțin că nu știau asta, pentru că omul de afaceri român nu le comunicase că instanța a decis că lipsa cazierelor și expirarea termenului de ședere în țară îi transformă, fără voie, în lucrători ilegali. 

După ce s-ar fi folosit de ei încă o perioadă, oamenii susțin că chiar Poto ar fi „chemat poliția de la imigrări peste noi spunându-le că lucrăm ilegal.”

Tot ei spun că, după decizia instanței, Bogdan Poto ar fi încercat să îi dea afară și din casă. „E adevărat că chiria era pe numele lui, dar noi plăteam atât chiria, cât și utilitățile din banii noștri.”

După ce polițiștii de la Inspectoratul General de Imigrări i-au pus mai multe întrebări despre Bogdan Poto, Sadikur a primit pe 14 decembrie 2023 o decizie de returnare în Bangladesh în termen de 15 zile. În aceasta scrie că și-a depășit termenul de ședere cu 184 de zile.

Decizia de returnare a lui Sadikur

Ulterior, Sadikur s-a adresat la rându-i instanței și a obținut inițial o prelungire. Apoi, în februarie 2024, a primit și decizia favorabilă de a rămâne în țară.

Bogdan Poto în mijloc, alături de patru persoane ce par a lucra ca livratori pentru Tazz. Sursă: Facebook Bogdan Poto

Răspunsul autorităților

PressOne a întrebat Inspectoratele Teritoriale de Muncă din Timiș și București dacă au existat sancțiuni, plângeri sau investigații la adresa lui Bogdan Poto ori împotriva celor două firme pe care le deține. 

Am trimis aceleași întrebări și Inspectoratului General pentru Imigrări din Timiș. Am întrebat și dacă IGI a notificat ITM după ce a descoperit că mai multe persoane lucrau fără forme legale pentru Bogdan Trading Delivery SRL.  

Răspunsul ITM Timiș la solicitarea PressOne

Răspunsul IGI Timiș la solicitarea PressOne

În teorie, angajații străini beneficiază de aceleași drepturi ca și cei români, însă barierele lingvistice și nu numai se dovedesc a fi obstacole mult mai mari.

Evoluția numerelor de permise pentru lucrătorii străini în România:

2014 - 2016: 5.500
2017: 8.500
2018: 15.000
2019: 30.000
2020: 30.000
2021: 50.000
2022: 100.000
2023: 140.000
2024: 100.000

Mihai Vasile este cercetător pe teme de muncă și protecție socială pentru Politeia, un ONG ce se ocupă cu educația pentru cunoașterea drepturilor la locul de muncă. Acesta este de părere că statul român nu are nici capacitatea, nici voința de a adresa problema abuzurilor cu care se confruntă tot mai mulți imigranți.

„ITM-ul era subdimensionat încă dinaintea creșterii accelerate a contingentului de muncitori extracomunitari, nu făcea față nici problemelor de care se loveau deja angajații români. IGI a avertizat încă de prin 2018 că nu are capacitatea administrativă de a procesa un asemenea influx.”

„Mai grav este că nu există nici vreun interes al statului pentru așa ceva. ONG-urile nu au nici ele resursele să acopere un gol atât de mare din partea statului. Dacă un muncitor străin vine să reclame o problemă, nu i se oferă nicio soluție. În cel mai rău caz demisionează, își pierde dreptul de ședere și e tratat ca un infractor care trebuie să părăsească țara. În țări precum Spania, de exemplu, au români angajați special în asistență socială sau poliție pentru a vorbi cu alți români. Noi nu avem nimic de acest fel”, spune cercetătorul. 

Omul de afaceri recrutează în continuare

La începutul anului, timișoreanul Bogdan Poto și-a lărgit portofoliul de recrutări. Într-o postare de pe 7 ianuarie, acesta pune un anunț prin care vrea să angajeze femei care să lucreze într-un salon de masaj erotic în Cluj și pe OnlyFans.

Pe 10 ianuarie pune un alt anunț, pentru masaj erotic. Cerințele de angajare: greutate între 45-50 kg; o poză cu tot corpul femeilor care vor să aplice; etnie tailandeză sau filipineză. 

Stânga: postările pentru recrutarea femeilor pentru „masaj erotic” și Onlyfans. Dreapta: câteva din multiplele profiluri pe care le deține Bogdan Poto pe Facebook. Sursă: Facebook Bogdan Poto

Ce spune Bogdan Poto 

Bogdan Poto este un om greu de găsit. Telefonul trecut pe cărțile sale de vizită e în permanență închis, iar contactul comunicat oficial de către firmă duce către un cabinet de avocatură ce spune că nu are nicio legătură cu compania timișoreanului. 

Însă ne-a răspuns în cele din urmă: 

- Alo, bună ziua! Vorbesc cu Bogdan Poto?
- Da.
- Andrei Gudu este numele meu. Sunt jurnalist pentru PressOne și scriu un articol despre companiile dumneavoastră, Bogdan Delivery Trading și Prestige Recruitment Agency. Și aș avea câteva întrebări, dacă aveți timp să vorbiți.
- Luăm masa, nu, mulțumesc frumos, la revedere!
- Sunteți sigur? Am niște întrebări și aș prefera mai degrabă să am și opinia dumneavoastră asupra faptelor.
- Domnul meu, credeți că îmi pierd eu timpul aiurea? Cu tot respectul, am muncă și dacă la dumneavoastră vă dau niște informații… luăm masa, puțin respect n-aveți, vă rog frumos, o zi bună!

PressOne l-a sunat din nou pe data de 16 mai, de pe alt număr de telefon, dar nu a răspuns apelului. Vineri, 24 mai, i-am trimis un mesaj pe Whatsapp în care i-am prezentat acuzațiile foștilor clienți și angajați și în care îi cerem să răspundă punctual acestora. 

Bogdan Poto ne-a răspuns despre aceștia că „dacă nu își respectă obligațiile fiscale, nu le dau nimic”. După ce l-am întrebat de ce nu a restituit avansul clienților, Poto ne-a blocat pe Whatsapp.