„Luceafărul”, operă rock

Despre câți români se poate spune că au făcut ceva pentru ca o părticică din sufletul poporului lor să ajungă să fie cunoscută în lume? Ar fi, mai degrabă, misiunea unor artiști emeriți, cum li se spunea în celălalt regim, sau misiunea unor instituții publice, a unor programe internaționale serioase, finanțate pe linii de diplomație culturală, cu sume generoase, care să permită să ne afișăm în arenă fără modestie, cu tot ce avem mai bun. 

Dar atunci când o mână de oameni, particule aparente într-un peisaj muzical greu de identificat, bruiat de vedetisme și glamour, fac o muncă de echipă și reușesc să livreze, la capătul a 5 ani de muncă și încercări, unul din cele mai inspirate tributuri aduse lui Mihai Eminescu, cum ar putea fi numiți ei? 

Adrian Tăbăcaru este percuționist. Pasionat de compoziție și de muzică asistată de noile tehnologii. Alături de alți 23 de artiști, de la soliști pe scena Operei Naționale, la instrumentiști, graficieni și consultanți literari, Tăbăcaru a lansat o avanpremieră pe 15 ianuarie 2019 în Clubul Control din București. A fost sold-out

Compozitorul Adrian Tăbăcaru. Arhiva proprie.

Au fost 45 de minute în care tineri care nu mai rezonează de mult la mesajele festiviste de Ziua Culturii Naționale s-au lăsat absorbiți de universul imaginat de Eminescu în „Luceafărul”. În urmă cu o săptămână, tot de 15 ianuarie 2020, s-a lansat oficial și pentru publicul larg varianta integrală și masterizată și site-ul operei rock „Lucifer”.

Tăbăcaru spune că s-a apucat de acest proiect în 2014, fără să aibă niciun fel de fonduri, ci mânat doar de pasiunea pentru muzică și pentru mitologia cosmogonică dintr-o poezie pe care a redescoperit-o în ritmul lui, după ce, așa cum mulți dintre noi am pătimit, a fost ucisă în școală de comentariile literare.

M-am tot gândit cum aș putea să fac să export, cum s-ar spune, și afară, o parte din ceea ce a scris Mihai Eminescu”.

Adrian Tăbăcaru, compozitor

Fiindcă se adresează unui public milenialist și străinilor, versurile sunt în limba engleză, după ce strofele au fost judicios selectate, astfel încât să poată reda și forța imaginilor, dar și povestea, pe înțelesul oricui. Aici, Tăbăcaru s-a consultat cu profesoara lui de limba română din liceu, Anișoara Moraru, care l-a ajutat să comprime firul epic și să aducă reducția la o formă rotundă și închegată. 

Am ales varianta în engleză, traducerea lui Dimitrie Cuclin, cu riscul cu care mă confrunt în momentul ăsta, că toată lumea crede că e vorba de Satan și despre Lucifer, îngerul decăzut și tot explic că n-are nicio treabă, este vorba de prințul alb al luminii.

Cuclin nu este singurul care traduce Luceafărul prin Lucifer, mai este un autor, care a murit în 1977, la cutremur, C.M. Popescu și care a primit și un premiu al Academiei pentru traducerile lui.

C.M. Popescu explică foarte inteligent, mult mai bine decât aș putea eu vreodată, dar, în mare, spune că Luceafărul n-ar putea fi numit, de exemplu, evening star sau altfel pentru că ar fi văduvit de personalitate”. 

Dar eticheta de neseriozitate rebelă pe care o parte din publicul românesc o aplică muzicii rock, face din „Lucifer – A Rock Opera” o surpriză cu atât mai mare. E o prejudecată, datorată lipsei de cunoaștere.

Imagine din opera Lucifer, desenată de Costin Chioreanu

Adrian Tăbăcaru este un muzician profesionist. A terminat liceul la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” din București și Universitatea Națională de Muzică din București, și s-a specializat în percuție.

Are două masterate, unul în percuție asistată de computer și unul în tehnologii interactive în arte performative și media la Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative  (CINETIC) al UNATC.

Efortul de a pune cap la cap, pe muzică, întreaga poveste a Luceafărului, a fost și așa considerabil. „Am scris din ce am învățat, că făceam tot felul de cursuri de teorie la școală, dar ascult și foarte multă muzică, foarte diversă, zic eu că pot vizualiza o partitură, am cântat în orchestră, am văzut mereu partituri și pot să îmi imaginez din ce e compusă muzica.

A fost un du-te vino nebunesc pentru că mă trezeam noaptea cu teme muzicale pe care le scriam și nu știam de unde sunt, pentru cine sunt și le lăsam acolo.

A fost practic un puzzle și muzical și de idei. Nu a fost niciodată: acum lucrez la partitura Cătălinei și o duc până la capăt. Dimpotrivă, a fost: acum am 3 idei pentru Cătălina, 5 idei pentru pian, 7 idei pentru flaut și tot așa. A fost o căutare. Probabil și asta m-a bulversat, pentru că nu vedeam un capăt”, spune Tăbăcaru.

Și la fel cum se întâmplă chiar și în poemele romantice ale lui Eminescu, ca autorul să fie devorat de propria creație, la fel și compozitorul mărturisește că „a gustat din nebunie”, atât de determinat a fost să ducă la bun sfârșit sarcina pe care și-o luase.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Ce nu te omoară, te face mai puternic. M-am simțit ca un fel de traducător al unei energii și nu puteam să exprim ce simțeam, decât făcând muzică și compunând. Mă trezeam noaptea și auzeam tot felul de șoapte, probabil că înnebunisem un pic sau am gustat un pic din nebunie. Din fericire, s-a terminat cu bine”.

Adrian Tăbăcaru, compozitor

A predat partiturile unor artiști cunoscuți ai scenei underground și cu care a mai colaborat. Așa au căpătat amprente acustice Hyperion (Eugen Brudaru), Cătălina (Maria Hojda), Cătălin (Răzvan Krivach).  

Cu Răzvan Krivach am lucrat atunci pe loc, i-am trimis să asculte, cu un fel de ghid, cam cum aș vedea eu partitura rolului lui Cătălin, dar când am văzut cum o interpretează el, l-am lăsat să cânte cum a simțit el, fiindcă e cel mai bun vocalist de pe planetă!

Am cea mai mare încredere că a făcut ce trebuie acolo. Am dat de-o parte ideile mele legate de partitura lui Cătălin, cu fericire, pentru că varianta lui Răzvan a fost mai bună”, spune Adrian Tăbăcaru. 

Lucifer – A Rock Opera” este ceea ce criticii într-ale muzicii ar numi un album conceptual. Nu e numai o înlănțuire de piese, fiindcă partea de atmosferă este la fel de importantă ca și povestea în sine.

Iar aici, Tăbăcaru a lucrat cu niște unelte riscante. Spre exemplu, folosește un limbaj inventat, un soi de Black Speech, folosit de J. R. R. Tolkien pentru tărâmul Mordorului. 

Sunt două momente, primul în care Luceafărul pleacă spre Demiurg și pe drum, până să ajungă la destinație, trece prin tot felul de lumi și de acolo sunt vocile alea șoptite și ciudate.

Am încercat să evit să îl personalizez pe Dumnezeu, nu știam cum aș putea să fac asta, de asta am lăsat doar cuvintele lui Hyperion.

Ce Demiurgul i-a lăsat, în schimb, lui Hyperion, au fost gânduri omenești, gânduri de nesiguranță, de frică și cumva, asta inspiră cuvintele alea ciudate, frică. Inspiră îngerul bun și îngerul rău, o antiteză între bine și rău”, explică compozitorul. 

Deși a lucrat fără resurse financiare, Tăbăcaru a rafinat pe îndelete fiecare moment din opera sa. Și chiar dacă a durat cinci ani să își finalizeze proiectul, a colaborat cu profesioniști, care au reușit să îl strecoare în programele lor încărcate. 

Partea de imagine a albumului este semnată de Costin Chioreanu. E unul din cei mai apreciați graficieni din Europa. Un artist, care a reușit să își adjudece o felie importantă din piața rock pentru care construiește de ani de zile universuri imaginare, logouri și identități. Chioreanu a desenat și animat tablourile din opera rock semnată de Tăbăcaru.

Imagine din opera Lucifer, desenată de Costin Chioreanu.

A acceptat colaborarea fiindcă l-a impresionat ambiția lui Eminescu și a contemporanilor săi „o mână de oameni care și-au dorit să afle, să descopere cât mai adânc tainele filosofiei, artelor, științelor și muzicii” și să „ducă cât mai departe ceea ce au aflat”. 

Am vrut să fie cât mai naturală și cât mai subiectivă și personală viziunea, precum a făcut și Adrian muzica. Muzica, ritmul, dinamica și povestea în sine au fost singurii factori care mi-au fost dirijori în materie de decizii.

Am ascultat mai întâi albumul și după aceea m-am apucat de desenat, colorat, animat. Adrian mi-a trimis opera, când era aproape gata. Cum am primit materialul, m-am apucat și mă bucur că am și reușit, mai ales că unele acte ale acestei opere sunt extrem de greu de ilustrat”, spune Costin. 

Chioreanu spune că muzica românească are de recuperat un decalaj major mai ales în ceea ce privește mentalitățile și că publicul a rămas cantonat într-o zonă în care „muzica populară a fost multă vreme numitorul comun”. 

Deocamdată, Lucifer- A Rock Opera poate fi vizionată integral pe un canal dedicat de Youtube, dar Adrian Tăbăcaru ar dori ca albumul să fie editat de o casă de discuri din străinătate. În așa fel ar putea să servească scopului său inițial: acela de a-l face cunoscut pe Eminescu publicului din afară.

Imagine din reprezentația din Clubul Control, din 15 ianuarie 2019.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...