02/05/2022
„Pentru binele copiilor”. Cum politizează autoritățile responsabilitatea pentru neregulile de la locurile de joacă din București
Luna trecută Protecția Consumatorilor a amendat și închis temporar câteva zeci de locuri de joacă din București, după ce a constatat mai multe nereguli. În cadrul acțiunii pentru care au fost mobilizați și comisari din alte județe nu au fost însă verificate toate sectoarele din Capitală. Așa că unele voci sugerează acum că motivația ANPC ar fi fost, de fapt, politică.
În 2018 erau interzise, teoretic, pe întreg teritoriul României, toboganele de metal sau cu suprafață de alunecare din metal. Patru ani mai târziu, în locurile de joacă amenajate și gestionate de primării, încă există astfel de echipamente.
Nu e singura problemă tehnică, primăvara a venit, așa că Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a decis să treacă la acțiune și să meargă în control, invocând „interesul celor mici”.
Controalele au fost făcute la începutul lunii trecute, dar s-au oprit subit, după ce au fost penalizate administrațiile sectoarelor 1 și 2 și Primăria Generală, care se ocupă de parcurile mari, precum Herăstrău, Cișmigiu sau Tineretului.
O sursă din Primăria Sectorului 1, un consilier local, primarul Sectorului 2 și președintele ANPC vorbesc acum, la PressOne, despre „binele copiilor”. Cât e însă o preocupare reală și cât e interes politic - a încercat PressOne să afle.
ANPC, controale „în ordinea numerelor de pe tricou”. Ce au constatat comisarii
33 de parcuri și locuri de joacă din Sectorul 1 au fost controlate de ANPC între 5 și 7 aprilie. Anterior, Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 2 a fost amendată cu 30 de mii de lei, pentru nereguli constatate la locurile de joacă din Parcurile Plumbuita, Tei și Motodrom.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Hârtii prin care era suspendată activitatea la locurile de joacă au fost lipite și în câteva parcuri administrate de Primăria Generală, precum Parcul Cișmigiu.
„ANPC te respectă. În această unitate reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au dispus măsura de Oprire Temporară” - scrie pe o hârtie căzută de la vânt și ploaie, lipită la intrarea într-un loc de joacă din Parcul Cișmigiu, administrat de PMB.
Între timp a plouat sau a bătut vântul, hârtiile s-au cam plictisit să stea lipite și să nu facă nimic, așa că oamenii care își aduc copiii în parc nici măcar nu știu că pe-acolo a trecut legea și că, teoretic, locul ar trebui să stea închis, până la rezolvarea problemelor.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”
ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.
Între timp, pe site-ul ANPC e comunicată doar acțiunea ce a vizat cele trei mari parcuri din București (Herăstrău, Cișmigiu și Tineretului) și nu se spune nimic de cele două sectoare verificate (1 și 2). Niciun detaliu despre când ar putea avea loc și verificarea sectoarelor 3, 4, 5 și 6.
Principalele nereguli constatate de comisarii ANPC au fost:
- Utilizarea unor echipamente deteriorate,
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
- Existența unui paviment cu denivelări,
- Bucăți de tartan lipsă,
- Utilizarea unor tobogane metalice și aparate de joacă cu porțiuni deteriorate, spărturi, șuruburi ieșite în relief,
- Lipsa unor bare de protecție,
- Lipsa manșoanelor de protectie din cauciuc la lanțurile leagănelor,
- Folosirea unor mese de tenis sparte,
- Lipsa informării scrise a publicului la locurile de joacă,
- Igienizarea precară a locațiilor,
- Prezența, în zona de fitness, a unor elemente deteriorate, ruginite, fără informare scrisă la locație.
Nereguli pe care, susțin reprezentanții administrației locale, nu le neagă nimeni. De aici încolo însă, dezbaterea se politizează.
„Mi s-ar părea corect din partea lor să facă controale în toate cele șase sectoare, nu doar în cele două care au la conducere partidul în opoziție față de partidul politic de care este apropiat noul șef al ANPC”, spune, la PressOne, Radu Nedelcuț, consilier local USR la sectorul 2.
„Am verificat sectoarele 1,2 și continuăm în ordinea numerelor de pe tricou. Aceasta este posibilitatea pe care o are ANPC acum”, răspunde președintele instituției, Horia Constantinescu.
„În acest moment observăm o intensificare a controalelor și nu doar de la ANPC la adresa unor primării care nu sunt în sfera puterii. S-a creat impresia că suntem mai vizați de aceste controale decât alții”, acuză o sursă din Primăria Sectorului 1.
„Sunt niște lucruri care din punctul meu de vedere sunt corectabile, dar care sunt și o exagerare”, afirmă și primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.
Binele copiilor sau ipocrizie?
Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor susține că accidente produse la locurile de joacă în trecut au determinat instituția să se preocupe, constant, de siguranța copiilor în parcuri. Așa că, justifică președintele ANPC, acțiunea comisarilor ar fi de fapt continuă, de ani de zile, iar autoritățile publice locale ar eșua sistematic în respectarea măsurilor.
„Acțiunea a continuat în cursul acestui an, pentru că anotimpul cerea o trecere rapidă în revistă a locurilor de joacă. Știm toți că este momentul în care cei mici ies din casă pentru a se juca. Iată că am găsit mai multe pericole ca în anii precedenți, iată că nu am găsit o mobilizare transpusă în înlocuirea echipamentelor care prezintă un pericol pentru cei mici. Mai ales că regulamentele europene nu permit repararea acestora”, continuă reprezentantul ANPC.
Horia Constantinescu susține că Autoritatea pe care o conduce ar primi tot mai multe informări și sesizări de la părinți și asociații de părinți.
„Ca părinte vă vorbesc: dacă s-ar întoarce copilul meu din parc suferind în urma unei astfel de accidentări nu știu dacă m-ar putea lămuri declarațiile din presă ale primarilor. Pentru că eu pot evalua ca părinte suferința copilului meu, dată de lacrimile acestuia”, argumentează președintele ANPC.
Protecția Consumatorilor susține că va continua verificările la nivelul fiecărui sector, însă nu precizează și când ar urma să fie făcute controalele. Vizate sunt, în cazul sectoarelor, Administrațiile Domeniului Public, ADP-urile, instituții evaluate de primari, dar care sunt în subordinea Consiliilor Locale.
„Este teren public administrat de ADP Sector 2 și ei sunt responsabili juridic și legal pentru orice defecțiune, oricât de mică. Că la rândul lor ei nu plătesc bani, ci trimit o adresă către firma care are în garanție respectivul loc de joacă și ea vine să remedieze pe banii ei, asta nu schimbă responsabilitatea juridică”, admite consilierul local USR Radu Nedelcuț.
El consideră că o parte din lista de observații făcută de comisarii ANPC include și disfuncționalități și că e irelevant dacă locul de joacă e nou sau nu, esențială e remedierea lor.
„Dacă, să spunem, o jucărie pe arc, un căluț din acela mic de călărit, prezintă defecțiuni, ADP trebuie să se ocupe și să-l remedieze. În cel mai rău caz să-l demonteze de acolo până îl repară și apoi să-l monteze la loc.”
Echipamente defecte, de felul celui descris mai sus, sunt însă în majoritatea parcurilor din București. Desenate obscen sau cu șuruburi sărite, așa cum este cazul de exemplu în Parcul IOR, din sectorul 3.
Mai departe însă, Radu Nedelcuț e de părere că alte probleme reproșate de Protecția Consumatorilor nu ar mai ține de ADP, propriu-zis și că, în această logică, ar fi greu de înțeles ce anume a motivat instituția să fie atât de drastică.
„Citez prima pe care o am în lista mea. Spune așa: în Parcul Motodrom fântâna publică de băut apă nu este funcțională. ANPC-ul nu cunoaște legea apelor, care spune că fântânile publice sunt închise în fiecare an până în aprilie. În aprilie sunt igienizate, se repară și vine DSP-ul să ia probe de apă pe care le duce la laboratoare. Din momentul acela mingea este în terenul DSP-ului. Primăria sau ADP nu pot controla dacă DSP trimite analizele într-o zi, o săptămână sau o lună. Cu siguranță, conform legii, ADP nu are voie să deschidă fântâna respectivă până când nu vin analizele de la DSP.”
„Pe fântâna respectivă e un semn mare care spune «Fântână în curs de autorizare. Apa nu este potabilă» Faptul că ANPC dă amendă pe o chestie unde ADP respectă legea e uimitor pentru mine”, explică Radu Nedelcuț, consilier local.
În context, președintele ANPC îndeamnă administrațiile locale să se adreseze instanței, dacă au nemulțumiri. Stabilirea gradului de periculozitate a unei deficiențe constatate de Autoritate nu e ceva ce ar trebui pus în dezbatere, reacționează șeful de la Protecția Consumatorilor.
„Am aprecia să-și salveze energia din a comenta ce facem noi ca Autoritate și să lase instanța să stabilească dacă avem sau nu ce căuta acolo. Aș prefera să se mobilizeze și să le ofere celor mici locuri sigure de joacă”, afirmă Horia Constantinescu.
Găurile în tartan, văzute diferit de autoritățile statului
„În toamnă le-au schimbat. Înainte erau tot în genul ăsta, din aceleași materiale, dar cam la jumătate ca număr. Cele de dinainte erau uzate, aveau vreo 3-4 ani. Erau câteva leagăne mai rupte, dar e normal, se mai dau și puști din ăștia la 15-16 ani. Dar era acceptabil. Accidente n-am auzit să se fi întâmplat. Singura chestie care nu-i în regulă e tartanul ăsta. Când e foarte cald afară, miroase foarte rău. Când afară sunt 40 de grade, ăsta are 50 și nu poți sta pe aici. E miros de cauciuc încins. Se mai și rupe. Pantelimonul e un cartier excepțional”, spune un bunic care a ieșit cu nepotul în Parcul Morarilor din sectorul 2.
Acolo locurile de joacă au fost schimbate recent, așa că cei de la ANPC nu au găsit probleme. Un alt loc de joacă a fost însă închis complet în același sector, pentru o gaură în tartan și „pentru o bancă cu vopsea exfoliată”.
Cum justifică președintele ANPC? „Gaura aceea mică și faptul că unii ne contrazic…probabil că aceștia nu s-au confruntat de-a lungul timpului cu incidente legate de împiedicarea unui copil. Neavând reflexele unui adult, acesta nu știe să pună mâinile, pentru a evita lovitura în zona capului.”
De altfel, la mai multe locuri de joacă problema sesizată a fost „gaură în tartan”. O problemă serioasă, admit reprezentanții administrațiilor locale. Aceștia invocă însă și o constrângere tehnică, respectiv faptul că tartanul, un material sintetic elastic, nu poate fi turnat cât e frig afară, pentru că se întărește și devine rigid.
„În fiecare an în aprilie se fac reparațiile tartanului, peste tot în București, nu doar în sectoarele 1 și 2”, spune consilierul local Radu Nedelcuț, pentru care o interpretare strictă a regulilor, așa cum ar fi acționat ANPC, ar presupune de fapt închiderea întregului loc de joacă pentru perioade lungi de timp.
„Eu nu știu cine are capacitatea să aprecieze dacă o gaură în tartan reprezintă un pericol pentru care trebuie închis tot locul de joacă până în luna aprilie, caz în care o mare parte din locurile de joacă ar fi închise câteva luni pe an. Întrebarea mea este dacă o gaură în tartan reprezintă un pericol doar în sectoarele 1 și 2 și dacă în sectoarele 3,4,5 și 6 găurile în tartan sunt sau nu un pericol la adresa copiilor. Sunt de acord cu chestia asta, dar trebuie să fim și corecți și să spunem că toate găurile în tartan sunt un pericol. Și atunci trebuie închise toate locurile de joacă, nu doar cele din sectoarele care au primar de la un anumit partid. Găurile din tratan nu ar trebui să aibă culoare politică.”
PressOne a constat și la locuri de joacă din celelalte sectoare găuri în suprafața pe care calcă copiii sau chiar în tobogane.
Și pentru primarul sectorului 2 Radu Mihaiu închiderea unui loc de joacă pentru o gaură în tartan pare o măsură excesivă.
„Noi avem 177 de locuri de joacă în sectorul 2. E foarte clar că peste iarnă se întâmplă astfel de lucruri și că le corectăm. Dar n-aș închide un loc de joacă pentru că este o gaură în tartan, ca să fiu sincer. Nu înseamnă că aceste lucruri nu pot fi corectate și nu înseamnă că nu ne ocupăm de aceste lucruri.”
PressOne i-a solicitat un comentariu pe subiectul tartanului și al unui posibil comportament discriminatoriu al ANPC în raport cu primăriile de sector președintelui instituției, Horia Constantinescu. A ales să răspundă plastic.
„Mă bucur că moartea caprei lui Gheorghe încă există în înțelepciunea populară. Ce dacă eu sunt vinovat? Să meargă și la alt vinovat. Noi o să facem și acest lucru pentru că iubim animalele, mai ales căprițele lui Gheorghe. Nu știu dacă toboganul spart și rupt, leagănul cu șuruburi ruginite și ieșite, existând în felul acesta un real pericol de rănire a celor mici, au culoare politică. O să analizez pozele și filmările și dacă acestea sunt preponderent albastre, roșii sau galbene, vom lua măsuri în funcție de culoarea politică despre care vorbiți. Haideți să coborâm de pe trotineta unor astfel de susțineri și ajungând cu picioarele pe pământ, fără culoare politică, să luăm măsurile de eliminare a oricăror neconformități”
Oricât de avariate ar fi, locurile de joacă sunt oricum pline
În Parcul IOR din sectorul 3 Primăria a amenajat mai multe locuri de joacă. E cel mai mare parc din zonă și deseori aleile sunt aglomerate. Starea echipamentelor e însă proastă. Unele tobogane sunt metalice, tartanul e uzat și găurit, lipsesc șururburi sau sunt mâzgălite cu un conținut obscen. Chiar și așa, părinții sau bunicii îi aduc pe copii să se joace, pentru că n-au alternative.
„Comparativ cu alte parcuri, e oarecum mulțumitor, să știți. Locuiesc pe Baba Novac, aici, aproape și vin des cu nepoțica. Au mai schimbat ce s-a deteriorat, știți? Dar n-au adus ceva nou. E un parc căutat. E singurul mai mare și au diversitate de locuri de joacă. Ei nu verifică la trei luni sau la șase luni. Poate în prag de alegeri sau când se fac schimbări. Mai schimbă „tartarul” ăsta sau cum se numește, că ăsta chiar se deteriorează. Sunt și răufăcători, băieți din ăștia mai mari care stau noapte și cine știe ce fac.
N-am auzit de accidente, n-au fost, din cauza toboganelor sau a altor echipamente. Poate doar să se fi împiedicat copiii când aleargă. Nu știu ce există ca variante, chiar nu știu. Investesc și ei, la Primărie, cât investesc, tot din banii noștri, dar n-am văzut să aducă ceva mai bun, de calitate.
Am observat că primarul ăsta de aici, Negoiță, cum să vă spun, din toate punctele de vedere, schimbă. Schimbă și bordurile. Nu știu de ce trebuie să schimbe în fiecare primăvară și toamnă. Dacă faci ceva temeinic, să fie de durată, să se vadă investiția. Altfel, nu-i normal” , spune mama unui copil.
În Parcul Cișmigiu din centrul Bucureștiului, ce ține de Primăria Generală și e administrat de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), unul din locurile de joacă se află la câțiva metri de o terasă.
O tijă metalică iese din gardul viu, echipamentele sunt șubrede, băncile la fel, așa că ANPC a decis că locul trebuie să fie închis, până e refăcut. Un tată butonează telefonul în timp ce băiatul lui se joacă.
„E o mizerie locul ăsta de joacă, la fel și celelalte. Și Parcul ăsta, nu vedeți cum arată? Mă deprimă cu totul. Toboganele astea și foișoarele n-au mai fost schimbate de ani de zile, aproape că te apucă sila. Când îl iau de la grădiniță vrea în parc. Eu ce să-i spun? Unde să-l duc să se joace?”
Puștiul începe să alerge în cerc și cântă.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this