Lipsa toaletelor publice din București: „Contribuția la buget e că ne ținem mai mult pe noi până acasă”

Andreea Soare

Colaborator

Mergi pe stradă, prin oraș. În timp ce te împiedici de dalele care sar și te lovesc când sunt călcate sau de mașinile parcate aiurea, ai nevoie la baie. Ce faci? Poate primul gând este să cauți o toaletă publică, însă asta nu este o opțiune realistă pentru majoritatea bucureștenilor. 

PressOne a întrebat aleatoriu oameni de pe stradă dacă toaletele publice sunt destule. „NU”, au răspuns la unison.

Apoi am întrebat Primăria Generală (PMB) și administrațiile de sector de ce nu sunt suficiente asemenea facilități într-o capitală europeană. 

Anul acesta, PMB a alocat în jur de 3 milioane de lei pentru întreținerea și mentenanța toaletelor publice. 

,,Ca bărbat te mai duci după un tufiș, e mai ușor’’

Cafenele, benzinării, tufișuri sau acasă. Acestea sunt opțiunile, în lipsa toaletelor publice. ,,Mă declar nemulțumit ca cetățean al unei capitale teoretic europeane’’, spune Andrei, un tânăr din București. Așa că își enumeră opțiunile și prioritățile, în situația dată: ,,O toaletă la vreun restaurant, după, cele publice automate și după, dacă chiar nu este nicio opțiune, cele mobile, Toi Toi’.’

Un altul crede că pentru un bărbat e mai ușor „după tufiș” decât pentru o femeie. A sesizat lipsa toaletelor publice în multe zone ale orașului, îl deranjează, dar nu până la capăt.  

- Crezi că sunt destule toalete publice în București?

- Nu.

- Ai avut vreodată nevoie de toaletă și nu ai avut?

De ce nu-și permit tinerii din România o locuință? Statul nu construiește, iar dezvoltatorii imobiliari și speculanții profită

Prețurile caselor și chiriilor din România au crescut constant după ce economia globală a început să-și revină din Marea Recesiune (criza financiară din 2008). Tot mai mulți tineri din România constată că devine tot mai dificil să spere la o locuință pe care să o numească „a lor”.

Poluarea aerului: 20+ de măsuri care ne pot aduce rapid un aer curat în oraș

Poluarea aerului este cauzată aproape exclusiv de om. Adică de fiecare dintre noi și de activitățile noastre. Asta este cheia pentru înțelegerea măsurilor care trebuie luate urgent dacă vrem să respirăm aer curat în orașele din România.

- Da.

- Și ce ai făcut?

- În mall. E prima opțiune valabilă în București.  

- Și dacă ești pe stradă unde te duci?

- Ca bărbat te duci după un tufiș, e mai ușor. Ca femeie e mai greu. 

- Ai făcut vreodată vreo sesizare?

- Nu. Nu am simțit nevoia.

În anul 2018 erau 485 de toalete publice, automate și mobile, amplasate prin București. În 2023, în oraș sunt 177 de toalete publice.

308 toalete în minus 

Primăria Generală (PMB) precizează, la solicitarea redacției, că în urmă cu 5 ani în oraș erau amplasate 84 de „toalete automate racordabile amplasate permanent” și doar una de acest tip pentru persoanele cu dizabilități. În 2018 mai erau de asemenea în funcțiune alte 350 de unități „ecologice mobile amplasate permanent”. 50 de astfel de toalete deserveau persoanele cu dizabilități. 

În București, mai sunt funcționale astăzi 108 toalete ecologice mobile. Iar persoanele cu dizabilități mai au la dispoziție 51 de toalete ecologice, funcționale în parcuri, unități de învățământ, biserici și instituții publice.

De ce? a întrebat PressOne Primăria. 

„Dacă am nevoie merg după un copac”

Valentina și colega ei lucrează în Parcul Carol și evită toaletele publice pe cât posibil, chiar dacă, potrivit unei „hărți”, în zonă ar fi 10 astfel de facilități. ,,Nu intru’’, spune Valentina, pentru că ,,risc să ies cu ceva de acolo”. Ambele femei susțin că preferă să nu bea multe lichide și că se limitează la a folosi toaleta publică automată o dată pe zi. 

- Nu intru. Risc să ies cu ceva de acolo. Dacă am nevoie merg după un copac.

- Și tu la fel?

- Ca femeie, da. 

- E mult mai sigur decât să intru într-o toaletă. Am intrat într-o toaletă electrică chiar aici în Parcul Carol, și am găsit ace de seringă în ea. Dacă nu sunt atentă mă pot îmbolnăvi pe viață. 

- Noi lucrăm pe parc. Ne ducem o dată pe zi, după ce o curăță. Prefer să nu bem foarte multe lichide. 

- Ați făcut vreodată plângere?

- Și dacă am face… știți cum e în România, nu-i pasă nimănui. 

Toaletele ecologice mobile (cele din plastic) sunt de cele mai multe ori extrem de murdare sau impracticable, reclamă oamenii. Bianca e studentă în București și spune că îi este „silă” să intre acolo. Susține că s-a întâmplat să meargă „câțiva kilometri” prin oraș pentru o toaletă, la un mall. Șoferii de taxi din oraș cu care am stat de vorbă spun că o duc mai bine: folosesc rețeaua de benzinării. 

În București, mai sunt funcționale astăzi 108 toalete ecologice mobile. Foto © LCVA | Dreamstime.com

Primăria Generală se plânge de costurile toaletelor publice

„În contextul în care în anul 2022 situația financiară a Municipiului București a permis alocarea unui buget limitat pentru această activitate, a fost necesară diminuarea numărului de toalete amplasate pe raza orașului și finanțate de la bugetul Primăriei Municipiului București”, justifică PMB, la solicitarea PressOne, scăderea numărului de facilități acordate cetățenilor. 

De altfel, toaletele publice au fost constant tăiate de pe lista de priorități: în vara anului 2021 PMB nu reușea să plătească prestatorului datoriile care însumau câteva milioane de lei, așa că peste o sută de unități instalate în oraș au fost sigilate și închise. În urmă cu doi ani, PMB plătea următoarele tarife pentru toaletele publice: 

Primarul Nicușor Dan reproșa fostei administrații Firea un management dezastruos, datorii de miliarde de lei și contracte supraevaluate cu diverși prestatori de servicii. Contractul-cadru stabilit de administrația Gabrielei Firea a prevăzut aproape 12,5 milioane de euro plus TVA pentru închirierea de toalete automate și toalete ecologice mobile. Înțelegerea era valabilă pe patru ani. 

În răspunsul furnizat redacției, PMB amintește acum că „în aceste condiții, Primăria Municipiului București a solicitat prin Adresa nr. 3694/21.05.2021 autorităților locale ale Sectoarelor să asigure aceste facilități din bugetul propriu, completând necesarul.” Între timp, unii primarii de sector au anunțat că au în plan să redeschidă, punctual, foste toalete publice dezafectate.

PressOne a solicitat date relevante fiecărei primării de sector din București. Ele nu au fost transmise redacției până la momentul publicării acestui articol.

„Ești sigură tu, ca Primărie, că de acolo vrei să faci economie?”

PressOne a vorbit și cu Irina Zamfirescu, activistă pentru comunitate și drepturile omului. Pentru ea, „autoritatea publică ar trebui să încurajeze oamenii să meargă pe jos”. Din acest punct de vedere, Bucureștiul este „un oraș ostil”.

„Și nu doar oamenii care merg mult pe jos au nevoie de toalete. Persoanele fără adăpost sunt o categorie cu o nevoie constantă. Ești sigură tu, ca Primărie, că de acolo vrei să faci economie?” se întreabă Irina Zamfirescu.

Activista pentru comunitate consideră că trecerea responsabilității către primăriile de sector, colorate politic diferit, trebuia făcută altfel, astfel încât PMB să se asigure că orașul și comunitatea nu vor avea de suferit. „O faci în așa fel încât să nu afectezi livrarea serviciului public. Nu le închizi și după aștepți să le deschidă sectorul.”

- I-ați transmis vreodată Primăriei că orașul ar avea nevoie de mai multe toalete publice?

- Mi-aș fi dorit să spun că sunt un cetățean atât de implicat, dar mai am până să ajung acolo.

- De ce?

- Pentru că în mare parte mi-am rezolvat destul de rapid problemele astea. Și nu mi se pare că e destul de accesibil să-mi exprim punctul de vedere. Primăria ar putea să fie mai transparentă cu mediile prin care ar putea fi contactată. Înțeleg că e un mail, dar birocrația este în continuare o provocare destul de mare în comunicarea cetățean - instituție publică, îmi spune un bărbat, înainte să se urce într-o mașină care a oprit brusc lângă noi.

E un Uber. Din mașină se aude Paraziții.

„În contextul în care în anul 2022 situația financiară a Municipiului București a permis alocarea unui buget limitat pentru această activitate”, spune PMB. „Activitatea”? Nevoile fiziologice ale bucureștenilor. Foto © Cristi Croitoru | Dreamstime.com

Ce sumă a alocat anul acesta Primăria Generală pentru întreținerea și mentenanța toaletelor publice? Cum va acoperi nevoia de toalete publice PMB în 2024 și ce reclamă cetățenii Capitalei? La aceste întrebări am obținut totuși un răspuns. 

Toalete publice temporare, la evenimente

În luna septembrie Primăria Generală a atribuit prin licitație deschisă servicii „de închiriere, amplasare și întreținere a toaletelor ecologice mobile și toaletelor ecologice mobile pentru persoane cu dizabilități în parcurile administrate de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București”. 

SEAP PMB

Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) este un contract în valoare de 372.573 lei, obținut de aceeași firmă care câștiga contracte consistente din bani publici și în mandatul Gabrielei Firea. 

Pentru 2023, Primăria Municipiului București are alocată suma totală de 3.211.909 lei (valoare cu TVA inclusă) „pentru întreținerea și mentenanța toaletelor care fac obiectul contractului de închiriere gestionat la nivelul Direcției Servicii Publice.”

La solicitarea PressOne, PMB transmite că se redactează un nou acord cadru pentru închirierea de toalete ecologice începând cu anul 2024 „și se analizează posibilitatea de amplasare de toalete ecologice mobile în cadrul diferitelor evenimente publice ce se desfășoară în anumite interval de timp pe raza Municipiului București.”

În ce au constat reclamațiile privind toaletele publice? a mai întrebat PressOne. „În solicitări de suplimentare a numărului de toalete în diverse zone ale orașului”, răspunde PMB.

La 450 de kilometri distanță de București, s-au găsit alte soluții: primăria a instalat în oraș recent 14 toalete smart la preț de apartament, 60.000 de euro bucata, care însă pot fi folosite doar contra unei taxe de 50 de bani.

Andreea Soare are 21 de ani, a absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București și a realizat acest material în cadrul unui internship la PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€