Levantul lui Emil Constantinescu. - Cine sunt specialiştii? - Strâng marii arabişti din lume!

Iulia Marin

Redactor

Comisia de învățământ a Senatului a avizat pozitiv, marți, 28 februarie, proiectul de lege privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, iniţiat de Călin Popescu-Tăriceanu la propunerea fostului preşedinte Emil Constantinescu.

Cu unele amendamente, proiectul a primit nouă voturi „pentru” și două împotrivă. Acestea din urmă au fost exprimate de senatorii USR din Comisia de învăţământ, Vlad Alexandrescu şi Mihai Goţiu.

Cu toate că președintele Klaus Iohannis a refuzat promulgarea legii şi a trimis-o în Parlament pentru a fi reexaminată, textul stipulează în continuare că Institutul Levantului se va afla în subordinea Senatului și că va fi finanțat de la bugetul de stat.

În continuare, proiectul de lege va trece prin plenul Senatului, iar apoi va ajunge la Camera Deputaților – care este Cameră decizională. Dacă va fi adoptat, președintele Iohannis va fi obligat să-l promulge.

Invitat la şedinţa Comisiei de învăţământ, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat și data de la care Institutul va primi finanțare: cel mai probabil, la prima rectificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2017.

PressOne a asistat la ședința Comisiei, la care au participat, în calitate de invitați, fostul președinte Emil Constantinescu și președintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad.

Deşi, anul trecut, Academia Română criticase aspru acest proiect, prin vocea vicepreședintelui Victor Spinei (în punctul de vedere pe care Guvernul l-a trimis Parlamentului), la şedinţa de marţi, preşedintele Ionel-Valentin Vlad a avut o poziție diametral opusă.

Ce spune proiectul

Înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL) este principalul obiect al unei propuneri legislative inițiate de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, la ideea fostului președinte Emil Constantinescu.

Potrivit documentului, ISACCL ar urma să fie „instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, fiind recunoscut de World Academy of Art and Science (Academia Mondială de Arte și Științe) drept centru de excelență”.

Obiectul de activitate al Institutului ar fi, potrivit articolului 2 din textul legii, „extinderea cercetărilor științifice asupra culturilor și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului (Orientul Mijlociu, nordul Africii, Balcani, Caucaz) (…); promovarea dialogului între popoarele din spațiul istoric al Levantului în vederea creării unei culturi a păcii prin dialog între mediul academic, liderii religioși și tânăra generație”.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Din conducerea Institutului ar urma să facă parte președintele Academiei Române, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, rectorul Universității din București și rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Propunerea lui Tăriceanu a fost ca Institutul Levantului să fie finanțat din Fondul de rezervă al Guvernului.

Anul trecut, Guvernul Cioloş s-a opus înființării Institutului, pe motiv că propunerea de a aloca bani din Fondul de rezervă încalcă Legea 500/2002 privind finanțele publice.

Călin Popescu-Tăriceanu a transformat în proiect de lege ideea lui Emil Constantinescu.

Președintele Academiei: „Curios cum apar tot felul de susțineri sau nesusțineri”

La ședința de marți a Comisiei pentru învățământ din Senat, Emil Constantinescu a spus că proiectul său este „o inițiativă care încearcă să ducă România într-un loc important din punctul de vedere al educației și culturii pe plan mondial”.

Fostul preşedinte a criticat cererea de reexaminare de la Cotroceni, pe motiv că actualul preşedinte s-ar fi legat de amănunte care de obicei sunt reglementate de către Guvern.

„Ca jurist cu experiență de președinte al României, care a promulgat foarte multe legi, inclusiv un Institut de Studii în Fizică, acele observații (n.r. – din cererea de reexaminare) se reglementează în mod obișnuit prin Hotărâre de Guvern. Legea nu se duce la aceste amănunte. Orice lege este urmată de o Hotărâre de Guvern.”

Apoi, președintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, a explicat cum s-a ajuns la două poziții contrare privind același proiect:

„Este foarte curios cum în spațiul public apar tot felul de susțineri sau nesusțineri. Firește, Academia Română susține din plin acest institut. De altfel, ar fi fost imposibil – eu fiind membru al Academiei Mondiale de Arte și Științe – să nu susțin acest demers.

Care sunt argumentele noastre? În toată această zonă, în tot acest spațiu, suntem singurii care au un astfel de institut.”

Vicepreședintele Academiei a avut
un „punct de vedere personal”

După ședința Comisiei de învăţământ, Ionel-Valentin Vlad a răspuns pe scurt la întrebările PressOne. 

– Cum s-a ajuns la cele două poziții ale Academiei?

– În primul rând, vicepreședintele Victor Spinei (cel care avizase negativ proiectul de lege – n.r.) nu a avut un vot al prezidiului. Eu, când vin aici, mă prezint în numele Academiei Române. Deci, am un vot al forului care decide. Eu sunt obligat să fac ceea ce spune prezidiul Academiei Române.

– Domnul Spinei nu l-a supus la vot?

– A fost… știți care este culmea? În momentul acesta, ni se cerea să înființăm un centru cultural la Istanbul. Este același lucru.

Sigur că și domnul Spinei susține acest lucru, însă nu am discutat suficient de amănunțit un astfel de punct de vedere. La drept vorbind, niciunul dintre noi nu are gura închisă.

Poate să existe un punct de vedere. Deci, un lucru pe care l-am dobândit a fost această libertate de exprimare, iar în Academia Română este sfântă. Suntem colegi.

– Spuneți, deci, că poziția domnului Spinei nu a reprezentat poziția Academiei Române?

– Nu aș vrea să spun în felul acesta, pentru că nu îmi place. Nu a fost poziția, să zicem, a instituției. Dar eu sunt sigur că, în momentul de față, dacă discutăm această problemă cu domnul Spinei, este de acord cu noi.

– Avizul era dat de Academie.

– Nu știu… E semnat de domnul Spinei, atenție!

– Noi, văzând avizul, am considerat că este poziția Academiei.

– Nu a avut acest gir. E un punct de vedere personal, noi respectăm aceste lucruri. Așa trebuie luată chestiunea. Dacă se discută și se adoptă un punct de vedere oficial al prezidiului, atunci devine poziția Academiei.

Nici eu nu am dreptul să fac mai mult. Dacă vreau să vin aici și să vă spun, nu vorbesc în nume propriu.

Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Române.

Constantinescu: „Să vă fie rușine! Nu am să uit această jignire”

Şedinţa Comisiei a avut un moment tensionat când senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, le-a adresat mai multe întrebări președintelui Academiei și fostului președinte Emil Constantinescu.

Emil Constantinescu (în centru) și Vlad Alexandrescu (în stânga) s-au despărțit certați.

Alexandrescu a cerut lămuriri cu privire la avizul semnat de Victor Spinei, la definiția Levantului – despre care a sugerat că ar fi greșită, dar și la cercetătorii care ar face parte din noul Institut.

El a mai spus că posturile ar putea deveni sinecuri dacă noul Institut nu are un scop precis.

Vizibil nervos, Emil Constantinescu l-a mustrat pe senatorul USR și i-a strigat:

„Ce mai vrem? O ședință? Nu e cazul să facem o dezbatere pe acest subiect. Definirea Levantului? Definiția se schimbă, pentru că orice concept este definit altfel în diferite perioade.

Această definiție a fost dată într-un for de mari savanți. E o jignire profundă bazată pe intenție. O sinecură pentru cine? Chiar nu vă e rușine?!”.

Vlad Alexandrescu a răspuns că nu există cercetători specializați în domeniu, enumerând câteva dintre propunerile făcute de Emil Constantinescu.

„Ce calificări au rectorii să aprobe un Institut de Studii Orientale? Mă așteptam să găsesc orientaliști, istorici, lingviști. Nu vă supărați că am folosit cuvântul «sinecură», dar eu nu văd caracterul științific al acestui proiect.

Sunt profesor universitar, conducător de doctorat și vă spun că nu în acest fel se creează un institut de cercetare. Acum mi-a scris cineva să mă întrebe cine conduce doctorate în civilizația și cultura arabă în România. Răspunsul este: nimeni. Nu există!

Cine sunt specialiștii pe care contați dumneavoastră? (…) Nu văd pe cine contați ca director al viitorului institut. Pe cine contați? Dumneavoastră sunteți geolog!”

Nervos, Emil Constantinescu i-a reproșat lui Alexandrescu că mută discuția „într-o luptă politică mizerabilă”. 

„Din acest moment, închei subiectul. Nu are rost. Cuvântul «sinecură» este o jignire profundă. Departamentul de Cultură și Civilizație Arabă l-am înființat eu la Universitatea din București. Am posibilitatea de a strânge alături toți marii arabiști din lume.

Dar nu astea fac obiectul legii. Sunt detalii. Dacă o duceți mereu în derizoriu și în luptă politică mizerabilă… E vorba de persoane care reprezintă un institut. Nu e membru Dan Petre!” 

Mai târziu, Emil Constantinescu a revenit la spusele lui Alexandrescu privind „sinecura” pe care și-ar acorda-o:

„Nu am să uit această jignire. E prima jignire pe care o primesc în toată viața. Citați din ziare, dintr-un jurnalist angajat politic. Să vă fie rușine!”.

Leon Dănăilă către Emil Constantinescu: „Felicitări pentru ideea genială!”

Senatorul PNL Leon Dănăilă, medic neurochirurg, s-a numărat printre cei care au luat cuvântul. Dănăilă a apreciat ideea fostului președinte drept una „genială, excelentă, fantastică și formidabilă”, dar a adus și câteva amendamente interesante.

Emil Constantinescu și Leon Dănăilă.

„O să mă leg de titulatura institutului – Institutul de Studii Avansate. Este un institut care este la începutul său. Specialiști nu avem în acest domeniu. Ei trebuie formați. Specialiștii sunt câțiva, aproape de dispariție. Nu putem spune de la început că este Institut de Studii Avansate”, a arătat Dănăilă. 

În același stil, Leon Dănăilă şi-a spus părerea şi despre posibilitatea ca Institutul să fie în subordinea Senatului.

„Felicitări pentru domnul Constantinescu, e un institut al păcii, al colaborării, este un institut de cercetare! Dar nu cred că are ce căuta sub egida Parlamentului. Vă felicit pentru ideea genială!”, a spus senatorul Dănăilă.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€