Emil Constantinescu. Foto: Lucian Muntean
12/10/2016
Levantul, de Emil Constantinescu. Și de Călin Popescu
Iulia Marin
Redactor
Senatul României a aprobat, luna trecută, înființarea Institutului de Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului. Această instituție ar urma să fie finanțată din Fondul de rezervă al Guvernului, care este destinat, potrivit legii, cheltuielilor urgente și neprevăzute, cauzate, de pildă, de calamități naturale.
Propunerea legislativă a fost inițiată pe 19 septembrie de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, susținută în plen de către fostul președinte Emil Constantinescu și adoptată pe loc, aproape în unanimitate.
Senatorii și-au dat acordul cu toată împotrivirea Guvernului și în ciuda punctului de vedere foarte critic formulat de Academia Română.
Acum, proiectul se află în dezbatere la Comisia de învățământ și urmează să fie supus la vot în Camera Deputaților, care este Cameră decizională.
Propunere dezbătută cu prioritate
Proiectul de lege privind Institutul Levantului a trecut neobservat în ziua votului din Senat.
Explicația?
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
În aceeași zi de luni, 19 septembrie, când Senatul a adoptat acest proiect cu 111 voturi favorabile și 4 „împotrivă”, a fost supusă dezbaterii cererea de aprobare a urmăririi penale formulată de DNA pe numele senatorului Gabriel Oprea.
Iar acest vot a culminat cu un scandal mediatic.
Stenograma ședinței din 19 septembrie a Biroului Permanent al Senatului dezvăluie cum s-au petrecut lucrurile.
Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, plagiat cu repetiţie
Mai multe articole ştiinţifice semnate de Marilen Pirtea ca prim autor au probleme etice. De curând, el făcea apel la curăţirea învăţământului.
Practic, inițiatorul proiectului levantin, Călin Popescu Tăriceanu (foto), a pledat pentru ca propunerea sa să fie discutată cu prioritate și i-a rugat pe senatori să aprobe introducerea acesteia pe ordinea de zi, după votul în cazul Oprea.
Fragment din stenograma ședinței BP/19 septembrie 2016
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Deci, propunerea pe care vreau să v-o fac este următoarea: și anume, să trecem la punctul I – inițiative legislative, în așa fel încât ce este la punctul I acum – aprobarea procedurii de urgență, solicitarea Parchetului, să le punem la sfârșit pentru ca să avem și prezență și, totodată la punctul II, care ar deveni punctul I, propunerea legislativă privind înființarea Institutului de Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului, care este susținută de fostul Președinte, profesorul Emil Constantinescu, să o punem…
Domnul Ioan Chelaru:
Mai în față.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Să o punem la punctul 1. Domnia Sa mi-a solicitat, și v-aș ruga să fiți de acord, să-i dăm posibilitatea să vină la plen să și susțină în calitate de inițiator.
„Finanțat integral de la bugetul de stat”
Proiectul de lege susținut de fostul președinte Emil Constantinescu a fost depus la Senat în aprilie 2016, sub denumirea Propunere legislativă pentru înființarea Institutului de Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului.
Primul semnatar al inițiativei a fost președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, urmat de parlamentari de la PNL, PSD, ALDE, UDMR și UNPR.
Potrivit documentului, ISACCL ar urma să se înființeze ca „instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, fiind recunoscut de World Academy of Art and Science (Academia Mondială de Arte și Științe) drept centru de excelență”.
Obiectul de activitate al Institutului ar fi, potrivit articolului 2 din text, „extinderea cercetărilor științifice asupra culturilor și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului (Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Balcani, Caucaz), leagănul religiilor abrahamice, al științelor, artei, culturii și democrației; protejarea arealelor geologice, biologice, geografice și arheologice reprezentative pentru patrimoniul cultural universal (…); promovarea dialogului între popoarele din spațiul istoric al Levantului în vederea creării unei culturi a păcii prin dialog între mediul academic, liderii religioși și tânăra generație”.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, ISACCL își propune următoarele direcții de acțiune:
- să efectueze studii (…) pentru aprofundarea premiselor obiectului de activitate,
- să dezvolte relații de colaborare și de comunicare cu persoane și instituții din țară și din străinătate,
- să editeze articole științifice,
- să organizeze reuniuni și colocvii internaționale,
- să activeze ca membru în organizații internaționale,
- să încheie acorduri de parteneriat cu alte instituții.
Aceste activități, arată inițiatorii, ar urma să fie finanțate în perioada 2016-2017 „integral de la bugetul de stat”, indicând drept sursă de finanțare „Fondul de rezervă al Guvernului”.
Textul propunerii legislative prezintă și „organigrama” institutului. Din conducere ar urma să facă parte:
- membri români ai Academiei Mondiale de Arte și Științe,
- 5 personalități academice străine din rândul membrilor World Academy of Art and Science (WAAS), desemnate de Board of Trustees al WAAS,
- președintele Academiei Române,
- rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, rectorul Universității din București.
Ce este WAAS
Academia Mondială de Arte și Științe (World Academy of Art and Science) este, potrivit site-ului propriu, o entitate înființată în 1960 și compusă din 730 de specialiști care activează/au activat în domenii precum: artă, științe ale naturii, științe sociale etc.
WAAS are sediul în California și statut de fundație privată, fiind însă scutită de plata taxelor.
Fondatorii Academiei au fost, în 1960, Lord John Boyd Orr al Scoției (laureat al Premiului Nobel pentru cercetările sale în domeniul nutriției), Hermann Joseph Muller (laureat al Premiului Nobel pentru descoperiri privind mutațiile genetice provocate de radiații) – din partea SUA, și Hugo Boyko (specialist în biometeorologie) – din partea Israelului.
Astăzi, președintele Comitetului Executiv care conduce WAAS este brazilianul Heitor Gurgulino de Souza, care deține și funcția de vicepreședinte al Clubului de la Roma.
Din conducerea WAAS mai fac parte: Garry Jacobs (Chief Executive Officer, și el membru al Clubului de la Roma), Alexander Likhotal (fost purtător de cuvânt și consilier al fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov), Ivo Slaus (specialist în fizică nucleară, și el membru al Clubului de la Roma) – președinte de onoare al Academiei.
Din Consiliul de Administrație al WAAS face parte și Emil Constantinescu, care e membru de onoare al Asociației Române pentru Clubul de la Roma.
„Unde scuipă Guvernul, pupă Senatul”
Din punct de vedere procedural, proiectul de lege privind Institutul Levantului a primit un „nu” categoric, formulat în scris, atât din partea Guvernului, cât și din partea Academiei Române.
La ședința din 19 septembrie însă, senatorii au refuzat să audă punctul de vedere al Guvernului.
Propunerea a fost susținută în plen de către fostul președinte Emil Constantinescu:
„De ce am ales Levantul? Pentru că Levantul este leagănul științei, leagănul culturii, leagănul democrației. În concepția pe care am prezentat-o am subliniat că Levantul, așa cum îl vedem noi acum, nu înseamnă numai Orientul Mijlociu, așa cum îl vedem noi acum, dar înseamnă Orientul Mijlociu, Balcanii, nordul Africii. Este o zonă de veche cultură, zona în care s-au născut religiile abrahamice, dar este și zona multor conflicte.
Este momentul să vedem altfel istoria, să realizăm o altă cultură a istoriei, și cred că noul proiect de cultură a păcii care a fost deschis printr-o sesiune specială a ONU, bazat pe Inițiativa Levant pentru o Pace Globală, va căpăta putere și forță prin acest institut care, sub umbrela Senatului, își propune să adune ce are mai bun cultura și știința românească.
Ultima precizare, din Consiliul Științific fac parte și reprezentanții Academiei Mondiale de Arte și Științe. Ar fi minunat dacă acest proiect, care este dedicat dialogului, înțelegerii celuilalt, să poată fi un prim pas spre o reconciliere nu doar între națiuni, ci și pentru reconcilierea noastră. Cred că reconcilierea prin cultură poate fi acel prim pas pe care ni-l dorim cu toții”.
Discursul lui Constantinescu a fost urmat de intervenția lui Ion Ghizdeanu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, care s-a declarat a fi „într-o poziție ingrată”.
El n-a apucat să spună decât că „Guvernul nu susține inițiativa”, pentru că a fost întrerupt de senatori și, în cele din urmă, a părăsit sala.
Apoi, rând pe rând, au susținut proiectul președintele Comisiei de învățământ – Ecaterina Andronescu (PSD), fostul ministru de Externe Titus Corlățean (PSD), senatorii Daniel Barbu (ALDE), Puiu Hașotti (PNL), Georgică Severin (PSD), Mihnea Costoiu (PSD), Dumitru Oprea (PNL), Tudor Barbu (PNL) și Cristiana Anghel (ALDE).
Fostul ministru al Culturii Daniel Barbu a lăudat ideea lui Emil Constantinescu:
„Inițiativa președintelui Constantinescu, pe care un număr important de parlamentari din toate partidele și-au însușit-o, aduce un plus de valoare Senatului. Aduce un mesaj că această cameră superioară a Parlamentului este și o cameră de reflecție. O cameră care nu face doar politică empirică, ci gândește”.
La rândul său, Cristiana Anghel (foto) i-a transmis fostului șef al statului un mesaj de la tribună:
„Îi spun domnului Constantinescu următorul lucru: unde a scuipat Guvernul, pupă Senatul României!”
Tăriceanu a pus punct indignărilor din Senat cu un citat din fostul președinte francez Raymond Poincaré:
„Mă alătur celor care sunt mâhniți de răspunsul Guvernului. Am să le aduc aminte o afirmație făcută de Poincaré. El spunea așa: «Ici nous sommes au portes d’Orient, où tout est pris à la légère» (Suntem la porțile Orientului, unde nimic nu e luat în serios – n. r.). Apropo de atitudinea Guvernului, luați-o în registrul acesta: lejeritatea, ușurința, neseriozitatea”.
De ce se opun Guvernul și Academia
Guvernul a refuzat înființarea Institutului Levantului pe motiv că propunerea de a aloca bani din Fondul său de rezervă încalcă Legea 500/2002 privind finanțele publice.
Potrivit Executivului, în cadrul institutului ar urma să fie înființate 36 de posturi bugetate, ceea ce ar genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 2,6 milioane de lei.
„Cu privire la indicarea ca sursă de finanțare a Institutului, pentru anii 2016-2017, a Fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, precizăm că prevederile inițiativei nu se încadrează în categoria de cheltuieli urgente și neprevăzute reglementate de Legea nr. 500/2002 la art. 30 alin. 2).”
Articolul 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice spune că:
„Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar”.
Potrivit aceleiași legi, Fondul de rezervă alimentează un Fond de intervenție „pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamități naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate”.
Punctul de vedere al Guvernului a fost completat de o poziție exprimată de Academia Română. Cel mai înalt for științific al țării consideră că înființarea ISACCL „nu pare justificată”, pentru că România nu dispune de specialiști în această arie de studii. În plus, conducerea Academiei spune că demersul ar fi trebuit pregătit din timp, inclusiv prin constituirea unei biblioteci specializate.
Academia nu vede cu ochi buni nici plasarea Institutului în subordinea Parlamentului.
„Acesta (n. r. – Parlamentul) are cu totul alte competențe și nu va fi în măsură să-i asigure o coordonare corespunzătoare. (…) Nu înțelegem de ce se dorește ca ISACCL să fie plasat sub obediența unui organism cu un evantai de preocupări luxuriante, precum Academia Mondială de Arte și Științe, și nu a unor instituții specializate în prospectarea civilizației levantine.”
Nici Călin Popescu Tăriceanu și nici Emil Constantinescu nu au răspuns solicitărilor PressOne de a aduce lămuriri pe marginea acestui subiect.
O „titulatură nefericită”
Un alt aspect invocat de Academia Română în punctul de vedere adresat Parlamentului se referă la denumirea viitorului institut.
De altfel, denumirea a fost corectată între timp în Comisia de învățământ a Senatului, la intervenția Ecaterinei Andronescu: Institutul de Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului a devenit Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
În plus, Academia a atras atenția că titulatura este „lipsită de modestie pentru o instituție care de-abia tinde să se înfiripeze”.
Concluzia Academiei Române, în cazul propunerii legislative inițiate de Emil Constantinescu.
Potrivit dicționarului Merriam-Webster, denumirea de Levant circumscrie țările cu ieșire la mare din estul Mediteranei. Asta ar însemna, în varianta extinsă, Grecia, Turcia, Cipru, Siria, Liban, Israel și Egipt, eventual și Tunisia.
Potrivit altor surse, Levantul este o zonă din estul Mediteranei, de la istmul Suez până în Munții Taurus, care include Israelul, Libanul, vestul Iordaniei, peninsula Sinai și acea parte a Siriei delimitată de valea râului Orontes și de regiunea Alep.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this