Lepădarea de 2012: oamenii PSD care au judecat tezele lui Kövesi şi a lui Ponta

Iulia Marin

Redactor

Aproape toţi membrii Consiliului Național de Etică (CNE) care, în 2012, au dat verdictul că Laura Codruța Kövesi nu a plagiat în teza sa de doctorat au legături strânse cu nucleul de conducere al PSD.

Printre componenții CNE se numărau: un fost consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu, colaboratori şi colegi ai premierului Adrian Năstase, ai lui Victor Ponta sau ai Ecaterinei Andronescu, un coleg al senatorului PSD Mihnea Costoiu şi un coleg al fostului ministru PSD Ioan Rus.

Modul în care Consiliul Național de Etică a soluționat sesizările din 2012 a reintrat în atenția publică după ce deputatul PSD Sebastian Ghiță a formulat public un autodenunț.

Ghiță spune acum că a ajutat la măsluirea raportului tehnic pe baza căruia CNE a stabilit că Laura Codruța Kövesi nu a plagiat.

Autorul de facto – a spus el – ar fi fost Mihnea Costoiu, pe atunci rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti. La finele acelui an, Costoiu avea să ajungă ministru delegat pentru învăţământul superior în guvernul Ponta.

Acest articol nu pune în discuţie dacă Laura Codruţa Kövesi a plagiat sau nu, ci vă prezintă, dat fiind noul context, numele şi conexiunile celor care, în urmă cu patru ani, au dat verdictul atât în cazul său, cât şi în cel al lui Victor Ponta.

O semnătură

Două comisii au fost implicate, în 2012, în analiza tezelor de doctorat redactate de Victor Ponta și de Laura Codruţa Kövesi.

Un singur om a semnat, însă, rapoartele finale prin care ambii au fost absolviți de suspiciunea de a-și fi plagiat lucrările: vicepreședintele Consiliului Naţional de Etică de la acea dată, dr. ing. Vergil Muraru.

Semnătura lui Vergil Muraru pe verdictul CNE în cazul Ponta.

PressOne l-a căutat pe Vergil Muraru la Institutul Național de Mașini Agricole, unde el activează acum ca vicepreședinte al Consiliului de Administrație. Reprezentanţii Institutului ne-au transmis că „este într-o delegație” și că nu se știe când va reveni în țară.

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Ulterior, l-am sunat pe Muraru și pe numărul său personal, însă el nu a răspuns mesajelor și apelurilor PressOne până la ora publicării acestui material.

O listă scurtă cu articolele științifice ale lui Vergil Muraru am găsit aici. Cum un CV al său nu există în mediul online, i-am căutat numele în bazele de date cu firme înființate în România.

Și l-am găsit.

Numele său apare într-o ediție din 30 septembrie 2002 a Monitorului Oficial, alături de alte două: Romeo Muraru (cei doi s-au născut în aceeași localitate, Călimănești, la șase ani distanță) și Marius Gălbenușă.

Cei trei înființaseră la acea dată firma IT Com Consult SRL, între timp radiată.

Marius Gălbenușă este astăzi patron al unei firme care, în ultimii ani, a primit mai multe contracte bănoase de la Primăria Sectorului 3 (condusă de Robert Negoiță): Euroconex SRL. Printre asociaţii Euroconex figura, la 31 mai 2016, şi Romeo Muraru.

Legătura lui Gălbenușă cu PSD se vede în cel mai recent contract obținut de Euroconex, privind construirea sediului Primăriei Sectorului 3. Acest contract are o valoare de 5 milioane de euro.

Uitări

Înainte de a da verdicte în cazurile Ponta și Kövesi, Consiliul Național de Etică și-a bazat concluziile pe rapoarte ale comisiei tehnice.

Această comisie a fost formată, în ambele cazuri, din trei specialiști în drept: cunoscutul avocat Gheorghiță Mateuț, profesorul Gabriel Boroi și cercetătoarea Dumitra Popescu.

Gabriel Boroi este rectorul Universității particulare „Nicolae Titulescu”. Dumitra Popescu are 79 de ani, este cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi a predat la Facultatea de Drept a Universității „Titu Maiorescu”. În prezent, se regăsește între membrii comisiilor de doctorat ai Universității „Nicolae Titulescu”.

După teza lui Victor Ponta, cei trei au verificat și teza Laurei Codruța Kövesi și au ajuns la concluzia că actualul procuror-șef al DNA nu a plagiat.

Contactată de PressOne, Dumitra Popescu neagă că a făcut parte din forul care a analizat teza Laurei Codruța Kövesi, pe motiv că nu se pricepe la drept penal.

„Nu, doamnă. Eu sunt specialist în drept internațional public, nu am avut de-a face cu procedura penală niciodată și nu mi-a plăcut nici în facultate. E o potrivire de nume. Nu aveam cum să îmi exprim o opinie asupra unei teze pe care nici nu am văzut-o și, dacă aș fi văzut-o, nu o înțelegeam. Deci, nu. Nu sunt eu.” (Dumitra Popescu)

Într-o declarație publicată în 2012 în „Gândul„, Dumitra Popescu admitea că analizase teza de doctorat a premierului Victor Ponta – care e tot din domeniul dreptului penal.

Flagrant este cazul avocatului Gheorghiță Mateuț, care a şi făcut declarații de presă după verdictul de neplagiat în cazul Kövesi.

În 2012, Mateuț declara pentru „Gândul”:

„Constatarea noastră este că (Laura Codruța Kövesi – n.r.) nu a plagiat. Noi însă am exprimat doar o opinie; în final, Consiliul Naţional de Etică al Ministerului Educaţiei va decide. Lucrările acuzate de plagiat sunt, de fapt, lucrări publicate anterior de către procurorul general Kövesi.” (Gheorghiță Mateuț, în 2012)

În prezent, Gheorghiță Mateuț, citat de Mediafax,  spune că nu își amintește să fi făcut parte din comisia respectivă.

„Părerea mea este că lucrările de drept nu pot fi originale sută la sută. Important este să se facă trimitere. Dacă sunt opinii, ele trebuie să fie argumentate. Nu am de unde să știu, nu mai știu. Eu nu am făcut parte din comisie. Nu îmi amintesc, nu știu despre ce e vorba. Dacă era, îmi aminteam.” (Gheorghiță Mateuț, în 2016)

O cunoștință comună: Adrian Năstase

Gheorghiță Mateuț a fost coleg la bară cu Victor Ponta atunci când l-au apărat împreună pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Același Mateuț i-a apărat, printre alţii, pe Adrian Năstase şi pe Dan Voiculescu.

Dumitra Popescu a semnat cărți în colaborare cu fostul premier Adrian Năstase (foto).

Ambii sunt membri fondatori ai Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (ADIRI).

În plus, au lucrat împreună, de la începutul anilor ’70 și până în 1989, la Institutul de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române.

În sfârșit, Gabriel Boroi – rector al Universității „Nicolae Titulescu” – a fost coleg cu Adrian Năstase atât la Facultatea de Drept a Universității din București, cât și la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Gabriel Boroi nu a răspuns solicitărilor PressOne de a oferi lămuriri în cazurile Ponta și Kövesi.

Să recapitulăm:

Vicepreședintele de atunci al CNE, Vergil Marian Muraru, este semnatarul raportului final prin care se propune menținerea titlului de doctor în cazul Laurei Codruța Kövesi.

Muraru a fost asociat cu un om de afaceri care a primit mai multe contracte importante de la Primăria Sectorului 3, condusă de PSD-istul Robert Negoiţă.

Însă Muraru nu era singur în Consiliul Național de Etică și, în plus, nu era preşedintele acestei structuri.

Cine erau ceilalți membri?

Lista din 2012

Cu excepția lui Vergil Muraru, membrii CNE care au analizat teza Laurei Codruța Kövesi sunt următorii (lista completă a celor care au făcut parte din CNE în perioada 2012-2015 o găsiți aici):

La data verdictului în cazul Ponta, președintele CNE era Teodor Petrescu de la Universitatea Politehnică din București. El s-a retras însă pe motive de sănătate.

La 26 iulie 2012 – deci, la 8 zile după ce a fost dat publicității raportul de neplagiat în cazul Ponta, componența CNE a fost modificată prin ordinul ministrului Educației de la acea dată, Ecaterina Andronescu.

Astfel, prin Ordinul nr. 4835 din 25 iulie 2012 se constata demisia lui Teodor Petrescu și erau schimbaţi trei membri ai CNE.

Noii membri erau Luca Iamandi, Constantin Ciutacu, Ștefan Grigoraș, iar noul preşedinte – Paul Dobrescu, fost consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu.

Numai că raportul din 5 septembrie al CNE, privind teza Laurei Codruţa Kövesi, este semnat de vicepreședintele Vergil Muraru, nu de președintele Paul Dobrescu.

O posibilă explicație ar fi, spune deputatul PSD Petru Andea, că Dobrescu a lipsit de la ședința în care s-a redactat raportul.

Andea (67 de ani, foto) este în prezent membru în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților și se află la al treilea mandat de parlamentar.

El a declarat pentru PressOne că au existat „cel puțin două ședințe” în cursul cărora s-a întocmit raportul final al CNE în cazul Kövesi.

PressOne: Cine a elaborat raportul tehnic? Vă amintiți?

Petru Andea: Nu știu, nu îmi amintesc.

– Pe ce v-ați bazat când ați redactat raportul final în cazul Kövesi? Nu pe raportul tehnic?

– Noi am avut la dispoziție teza de doctorat a doamnei Kövesi, dar eu, de exemplu, sunt profesor de electrotehnică și nu puteam să am o perspectivă sau o privire proprie în ce privește conținutul.

– Ce înseamnă că ați avut la dispoziție teza? A fost pe masa Consiliului? 

– Da, da. Cine a dorit a putut să o consulte. Ce am putut noi să facem a fost ca să verificăm… mă rog, dacă regulile de redactare au fost respectate. Din păcate, la vremea respectivă, Universitatea de Vest din Timișoara nu avea reguli redactate referitoare la modul în care se elaborează tezele.

În general, intra în răspunderea fiecărui conducător de doctorat și a doctorandului să facă citările cum li se părea lor potrivit și așa mai departe. La vremea respectivă, Universitatea de Vest nu avea un ghid despre cum se redactează o teză.

– De câte ședințe ați avut nevoie ca să luați decizia? Cât au durat?

– Mi-e greu să îmi amintesc acum. Au fost cel puțin două ședințe, pentru că într-una dintre ședințe a fost audiată persoana în cauză (Laura Codruța Kövesi – n. r.) și i s-a cerut punctul de vedere. Sigur, și un punct de vedere scris, și unul verbal.

– Vă amintiți membrii care au fost prezenți atunci?

– Sigur am fost în cvorum, pentru că altfel nu puteam să redactăm raportul. Horia Iovu nu a fost, Muraru a fost, eu am fost. Domnul Pușcașu, domnul Iamandi, domnul Burnete, domnul Ionescu au fost.

– Dar domnul Paul Dobrescu, de la SNSPA, a fost?

(ezitant) – Nu știu să mai spun dacă a fost sau nu a fost… Când venea, când nu venea. Nu aș putea să spun dacă atunci, la ședința finală, a fost sau nu…

*

Președintele Consiliului Național de Etică de la acea dată, Paul Dobrescu (70 de ani, foto), este fondator al Facultății de Comunicare din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și a fost consilier al președintelui Ion Iliescu.

Într-un articol publicat pe blogul personal, Vladimir Tismăneanu spune că, în anii ’80, Dobrescu a fost redactor la revista „Era Socialistă”, organ teoretic și politic al Comitetului Central al PCR. 

Dobrescu a semnat mai multe articole științifice împreună cu un alt fost ministru al Educației din partea PSD, Remus Pricopie, actualul rector al SNSPA.

L-am întrebat pe Paul Dobrescu, prin e-mail, cum de Vergil Muraru a fost cel care și-a asumat verdictul în cazul Kövesi. Ne-a răspuns scurt:

„Am fost plecat în străinătate”.

Un alt membru al CNE de atunci, profesorul universitar Nicolae Burnete, a fost şeful şi colegul fostului ministru Ioan Rus la departamentul Autovehicule Rutiere şi Transporturi al Universităţii Tehnice din Cluj.

Într-un interviu acordat unui ziar local din Bistrița, Burnete descria relația specială pe care o are cu colegii săi din mediul politic:

„În facultate am doi colegi extraordinari: Ioan Rus, care este de la PSD, și Mihail Hărdău, care este de la PDL. Am vecini care sunt la PNL. Chiar nu am o problemă în asta. Atât timp cât sunt bine intenționați, este foarte bine pentru toţi. Nu cred că ați sesizat vreodată că aceste persoane extraordinare, care au fost și miniștri, să fi făcut politică în Universitatea Tehnică. Din cauza asta au tot respectul meu!”

Nici Burnete nu a putut fi contactat până la ora publicării acestui material.

În ce îl privește pe Doru Vladimir Pușcașu, director al Ceprocim SA, acesta a absolvit Facultatea de Chimie Industrială de la Universitatea Politehnica Timișoara în 1971 și a obținut un titlu de doctor în 1986.

În 2012, el a semnat un articol în colaborare cu fostul ministru Ecaterina Andronescu, sub titlul Emisiile de dioxine și furani în industria cimentului (apărut în Romanian Journal of Materials 2012). 

Un alt membru al CNE de la acea dată, Horia Iovu, este prorector și membru în CA al Universității Politehnica București.

Șeful lui Iovu este rectorul Universității Politehnica București – senatorul PSD Mihnea Costoiu. Reamintim, totuși că, potrivit declarațiilor lui Petru Andea, Iovu nu ar fi fost prezent la ședințele în care s-a analizat teza Laurei Codruța Kövesi.

În sfârșit, un alt membru din 2012 al CNE, Luca Iamandi, demisionase în 2010 din funcția de rector al Academiei de Poliţie deoarece îi fusese deschis un dosar de vătămare corporală din culpă, în urma unui accident rutier.

Mai recent, Iamandi a făcut parte din comisia care i-a acordat titlul de doctor fostului ministru de Interne Petre Tobă. Şi mai recent, în luna septembrie 2016, a făcut parte din comisia CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) care l-a absolvit pe Tobă de acuzațiile de plagiat.

Consiliul Național de Etică – revocat de Curaj 

Consiliul Național de Etică a fost revocat la finalul anului 2015 de către ministrul de atunci al Educației, Adrian Curaj. Se întâmpla la scurt timp după apariţia articolului în care fostul ministru de Interne Petre Tobă era acuzat că și-ar fi plagiat teza de doctorat. 

CNE ar fi trebuit să analizeze teza lui Tobă, dar activitatea acestui for fusese intens criticată, mai ales că îl absolvise de acuzaţiile de plagiat şi pe Gabriel Oprea.

Și raportul în cazul Oprea a fost semnat de Vergil Muraru, deși președinte rămăsese Paul Dobrescu.

Recent, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a infirmat verdictele Consiliului Național de Etică în cazurile Ponta și Oprea și a stabilit că ambii și-au plagiat tezele de doctorat.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€