Laureații Nobelului pentru Economie nu întrunesc criteriile pentru a fi profesori în România

Laureații premiului Nobel pentru Economie și câștigătorii medaliilor John Bates Clark și Yrjö Jahnsson – cele mai prestigioase distincții mondiale în domeniu – nu ar întruni standardele minimale cerute în România pentru a accede la gradul didactic de profesor universitar.

Aceasta este concluzia unui studiu în limba engleză publicat pe 4 decembrie de un grup de nouă economiști români constituit în jurul conferințelor ERMAS (Economiști Români din Mediul Academic din Străinătate).

Semnatarii studiului predau diferite materii economice la Stockholm University, Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, Université Paris 1 – Panthéon Sorbonne, Universitatea din Bath (Marea Britanie), New York University, Columbia University, Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc și Universitatea Carleton (Canada). Unul dintre ei, Gheorghe Cosmin Silaghi, este și membru în noul Consiliu Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Cei nouă cercetători români au analizat CV-urile a 44 de câștigători ai Nobelului pentru Economie, din 1994 până acum, CV-urile a 17 laureați ai medaliei John Bates Clark, începând cu 1991, și CV-urile a 18 câștigători ai premiului Yrjö Jahnnson, din 1993 până acum.

Medalia Clark se acordă celor mai buni economiști activi sub 40 de ani din SUA și poartă numele celui care a fondat American Economic Association. Medalia Jahnnson este echivalentul său din Europa și se acordă celor mai buni economiști care nu au împlinit 45 de ani.

În plus, cei nouă economiști au calculat poziția cercetării economice de la noi în context internațional și au descoperit că România "produce cercetare la nivel calitativ de jumătate din media Africii".

Două dintre criteriile românești de abilitare pentru gradul de profesor universitar sunt ca persoana să fi publicat cel puțin 3 cărți și minimum 4 articole științifice în reviste cotate ISI.

Aceste cerințe "invită" la impostură pentru a promova în funcție – spun semnatarii studiului –, fiindcă sunt imposibil de satisfăcut înainte de împlinirea unor vârste… venerabile.

Cei nouă economiști sunt: Sebastian Buhai (Stockholm University), Gheorghe Silaghi și Marius Litan (UBB Cluj-Napoca), Andreea Halunga (Bath), Florin Bîlbîie (Sorbona), Virgiliu Midrigan (NYU), Cristian Pop-Elecheș (Columbia), Zsolt Sándor (Sapientia) și Marcel Voia (Carleton).

"Deci, dacă un Nobelist s-ar califica la standarde minimale, oricum ar pierde postul pentru că, evident, nu are chiar atâtea lucrări, și în atâtea științe, precum candidații români. Dăm exemple în lucrare despre o candidată care si-a luat «abilitarea» cu lucrări în nu mai puțin de vreo 6 științe. Vă dați seama că suntem o nație de Pico della Mirandola, dar la nivel calitativ sub-african." (Declarație pentru PressOne a lui Sebastian Buhai, cercetător la Universitatea din Stockholm)

79 dintre economiștii de top ai lumii n-ar putea fi, așadar, profesori universitari în România.

Sebastian Buhai, unul dintre semnatarii studiului ERMAS, spune că, după numai câteva zile de la publicare, reacțiile internaționale primite de el și de colegii săi se numără cu zecile.

Buhai este cercetător asociat la Institutul Suedez de Cercetare Socială din cadrul Universității Stockholm.

"Hemoragia" de lucrări fără valoare științifică care îneacă disciplina economică din România are ca efect faptul că 99% din rezultatele cercetărilor întreprinse aici sunt complet irelevante în afara țării.

"Cantitate mare, fără calitate științifică, care nu e citită și citată de nimeni", spun autorii studiului.

Fragment din studiul ERMAS

Tabel cu laureați Nobel și criteriile românești pe care le îndeplinesc sau nu.

*

"Mulți laureați Nobel au devenit celebri după acordarea premiului și abia pe urmă au început să scrie cărți", se arată în studiul citat.

Maculatura pseudo-științifică cerută de normele românești care reglementează științele economice are printre efecte apetența pentru plagiate și auto-plagiate.

Altfel, angajații din sistemul universitar nu pot bifa pe hârtie criteriile minimale pentru a avansa profesional.

Sebastian Buhai spune însă că problema plagiatelor este doar vârful aisbergului și o consecință a unui "sistem prost făcut". În opinia sa, problema reală este că universitarii sunt demotivați să mai inoveze sau să facă cercetări cu relevanță.

Tinerii economiști de la ERMAS atacă, de fapt, establishment-ul așa-numiților dinozauri din universitățile românești, care "țin cu dinții de sistemul actual, publică pe te miri unde, sunt economiști, dar scriu despre hernie abdominală, agronomie, elementele lui Aristotel".

"Problema e următoarea: cei care sunt în interior pe poziții administrative sunt atât de slabi, încât, pentru a nu rămâne descoperiți (împăratul e gol), au făcut niște reguli absolut absurde, prin care doar oameni la fel cu ei, loiali, care nu au nici o demnitate academică, pot să intre în sistem și să aibă acces la poziții de profesor sau la funcții administrative în cadrul facultăților sau universităților." (Sebastian Buhai, pentru PressOne)

În studiul lansat în 4 decembrie, autorii prezintă cazul Elvirăi Nica, prodecan al Facultății de Administrație și Management Public din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București; în CV-ul ei există 6 articole indexate ISI, apărute în revistele Industria Textilă, Indian Journal for Surgery și Metalurgia International.

Fragment din studiul ERMAS

Laureați ai medaliei Clark față în față cu criteriile de profesorat din România.

PressOne a mai scris despre așa-numita metodă "suveica", folosită de cercetători români pentru a crește artificial relevanța științifică a unor lucrări. Metoda constă în citarea studiului sau articolului într-o rețea de reviste, deseori contra cost.

Numărul revistelor indexate ISI românești, se spunea într-un memoriu adresat organismului UEFISCDI, a crescut în ultimii 10 ani de la 7 la 56. Același fenomen a avut loc și în străinătate, cu precădere în țările asiatice fără tradiție științifică puternică.

"Critic este că sistemul refuză să le permită colegilor noștri ambițioși din România să intre în circuitul global al competiției valorilor și proliferează un cerc vicios în care valorile pseudo-științifice pot cu ușurință accede în poziții de influență din academia economică." (Fragment din studiul "The Rise for Academic Integrity in Romanian (Domestic) Economic Sciences")

Analizând comparativ mai multe topuri internaționale, precum ISI inCites (o bază de date care pune împreună informații provenind din șapte ediții ale Thomson Reuters Web of ScienceTM Core Collection pe diferite domenii, adică peste 12.000 de reviste de specialitate, 12.000 de conferințe anuale și 53.000 de cărți de specialitate) și SCImago (instrument de măsurare a relevanței cercetării), cei nouă tineri economiști au constatat că poziția României în domeniul economiei se situează sub Sri Lanka, Pakistan, Venezuela sau Jamaica.

Sebastian Buhai susține că asupra chestiunii ridicate de el și de colegii său se va sesiza și Comisia Europeană, prin agențiile de cercetare din programul Horizon2020 și European Research Council.

Nobeliștii care n-ar putea fi profesori în România

Câștigătorii din 2016 ai Nobelului pentru economie, Oliver Hart, profesor la Harvard, și Bengt Holmström, profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), nu s-ar califica pentru același grad didactic, după regulile universitare din România.

La rândul lui, laureatul din 2015, Angus Deaton, care a fost răsplătit pentru analiza sa asupra consumului și sărăciei, nu ar putea "lua" un concurs într-o universitate din România.

Mai departe: Jean Tirole, profesor la Toulouse School of Economics, laureatul Nobelului din 2014 pentru cercetări în domeniul regularizării piețelor, se află, ipotetic, în aceeași situație.

Potrivit studiului ERMAS, singurul Nobelist pentru Economie din ultimii 20 de ani care ar putea fi profesor universitar în România este Edmund Phelps, directorul Centrului pentru Capitalism și Societate din cadrul Universității Columbia (SUA), care a primit premiul în 2006.

Ce este ERMAS?

Conferințele Științifice Anuale ale Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS) au început în vara anului 2014.

Inițiatorii și coordonatorii primei ediții au fost Sebastian Buhai, Mihai Copaciu, Cosmin Iluț și Cristian Litan.

Seria de conferințe ERMAS a fost premiată în 2015, în cadrul Galei Foreign Policy Romania "Top 100: Oameni și Idei care Mișcă România".