Metoda "Suveica" în cercetare: rețea de reviste care se citează între ele

Autocitarea și citarea irelevantă sunt cele mai frecvente metode de fraudă în mediul universitar din România, se arată într-un memoriu trimis Ministerului Educației de 70 de cercetători din domeniul matematicii.

Efectul este catastrofal pentru întreaga comunitate științifică din România, care este privită cu scepticism în străinătate și, când frauda este grosolană, chiar cu dispreț.

*

Pentru a avansa în sistemul universitar, dar și pentru a avea acces la fonduri publice și grant-uri, cercetătorii de la noi sunt evaluați în funcție de mai multe criterii. Din 2006, România folosește în evaluarea cercetării un indice denumit Factor de Impact (IF).

Fiecare dintre revistele cotate ISI – unde apar articolele științifice care contează – are un Factor de Impact. Acest indice e calculat în funcție de numărul de citări pe care le-au înregistrat materialele publicate.

Cu alte cuvinte, cu cât articolele publicate de o revistă sunt citate de mai mulți autori, cu atât IF-ul acesteia este mai mare.

Potrivit memoriului semnat de matematicieni, de când acest indice a devenit criteriu de evaluare, el a început să fie crescut artificial, intenționat, de către „rețele de reviste” în care autorii practică autocitarea sau se citează inutil unii pe alții.

Relevanța științifică a acestor referințe și trimiteri este mediocră, dar astfel se generează artificial o valoare mare a Factorului de Impact. E ca și cum ți-ai crea multe bloguri și ai începe să dai link de la unul la altul, deși postările nu au nici o audiență.

În business, aceasta e metoda „Suveica”, prin care se spală bani: firmă fără angajați, deținută de altă firmă, care e proprietatea unei companii care e a unui off-shore, despre care e dificil să afli al cui e.

*

Fenomenul este explicat în memoriu:

„Numărul revistelor indexate ISI românești a explodat, crescând de la 7 la 56 în intervalul 2006-2016. Se poate presupune că multe dintre aceste reviste au drept scop principal acumularea de articole și citări ISI, și cel mult secundar publicarea unor rezultate științifice de calitate. Același fenomen a avut loc și în străinătate, cu precădere în țările asiatice fără tradiție științifică puternică”.

Contactat de PressOne, cercetătorul Sergiu Moroianu de la Institutul de Matematică al Academiei Române, unul dintre semnatarii memoriului, a explicat că și în România funcționează astfel de rețele de reviste, al căror scop este, în principiu, de a acumula citări.

„Într-adevăr, avem în România astfel de reviste, care sunt în ‘cartel’ cu reviste de același tip din străinătate, care se citează reciproc fără necesitate științifică, doar ca să-și crească IF-ul. Problema apare când statul român premiază și angajează în universități de stat oameni a căror ‘carieră’ constă în articole publicate în astfel de reviste”, spune Sergiu Moroianu, care și-a obținut doctoratul la Massachusetts Institute of Technology.

Și adaugă:

„Multe dintre revistele nou cotate ISI au practici de citare absolut scandaloase, destinate doar creșterii artificiale a IF. În felul acesta, falși oameni de știință iau puterea în universități și în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), evaluează granturi, angajează cadre unversitare, acordă ‘doctorate’”.

Un alt semnatar al memoriului, profesorul universitar Liviu Ornea, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității București, arată că printre efectele acestei fraudări se numără o distorsionare a realității: vom avea cercetători cu „indici” foarte mari, dar lipsiți de valoare, care vor umple universitățile.

La fel, unele reviste gonflate în acest fel ajung în clasamente deasupra unor publicații de tradiție și anvergură, despre care specialiștii din domeniu știu că sunt cele mai valoroase.

Tocmai de aceea, în memoriul transmis Ministerului, matematicienii cer înlocuirea Factorului de Impact cu alte criterii, mai puțin supuse fraudei.

„Efectul asupra credibilității oamenilor de știință din România în raport cu colegii din străinătate este catastrofal. E mai rău decât efectul poveștii romilor care au mâncat lebede la Viena (poveste inventată, se pare) asupra imaginii României în Europa de vest!”

Sergiu Moroianu, matematician

*

Un exemplu de fraudă științifică este, potrivit memoriului, revista Balkan Journal of Geometry and its Applications, editată de Universitatea Politehnica București.

„Până în 2010, revista impunea autorilor explicit, pe pagina sa de internet, să acorde cel puțin câte două citări revistei. La Congresul Internațional al Matematicienilor din 2010, acest lucru a devenit public, iar ISI Thomson a fost nevoită să suspende cotarea revistei respective”, se relatează în memoriu.

Dar, surpriză! Doi ani mai târziu, în 2013, când scandalul părea că se stinsese, revista a reapărut în lista UEFISCDI ca fiind cotată ISI. (UEFISCDI este acronimul de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, structură aflată în subordinea ministrului Educației).

„Ar fi un scandal ca această revistă să reapară în listele de ‘premiere a rezultatelor cercetării‘ sau să fie luată în calcul la acordarea titlurilor universitare. Cotarea ISI a acestei reviste a fost din nou suspendată în 2014″, se mai arată în memoriul matematicienilor.

Începând din 2006, UEFISCDI premiază publicarea articolelor în anumite reviste cotate ISI. Singurul an în care criteriile de premiere au fost mai complexe, tocmai din dorința de a evita fraudarea acestora, a fost 2011, în timpul mandatului de ministru al lui Daniel Funeriu.

UEFISCDI este, de altfel, și destinatarul memoriului matematicienilor (pe care îl puteți descărca de aici).

„Solicităm analizarea listelor de reviste folosite pentru a calcula criterii minimale sau suficiente în domeniul matematicii pentru premieri, granturi, avansări științifice etc, de către matematicienii profesioniști recunoscuți pe plan mondial, nu de către personalul administrativ, și mai ales nu de către falși oameni de știință. Din aceste liste de reviste trebuie eliminate revistele fără valoare, strecurate acolo prin fraudarea indicatorilor bibliometrici”

Fragment din memoriul adresat UEFISCDI