Jumătate dintre tramvaiele din Capitală nu au aer condiționat. Cum s-a simțit vara în mijloacele de transport din București

Alina Zibrițchi

În zilele toride de vară, Bucureștiul a fost sufocat nu doar de temperaturi extreme, ci și de căldura din mijloacele de transport în comun. Pe 26 iulie 2025, în cea mai fierbinte zi a verii, termometrele din Capitală au depășit 41 de grade. Astfel, în tramvaie și autobuze călătoria a devenit o probă de rezistență.

Conform unui răspuns oferit de Societatea de Transport București redacției PressOne, aproape jumătate dintre tramvaiele care au circulat vara aceasta în București nu au fost dotate cu aparate de aer condiționat. La fel și zeci de troleibuze și autobuze.

În a treia zi de toamnă, termometrele din București arată 33 de grade, iar în tramvai căldura e  la fel de apăsătoare ca în mijlocul verii. Vagonul lipsit de aer condiționat s-a transformat într-un spațiu sufocant, iar fiecare stație aduce alți călători și tot mai puțin aer respirabil. Geamurile deschise nu fac altceva decât să lase să intre zgomotul de-afară și aerul fierbinte.

(Geamuri deschise în loc de aparate de aer condiționat în multe mijloace de transport în comun din București) Foto: Alina Zibrițchi/PressOne

După minute bune de așteptare în stație, hainele deja mi se lipesc de piele. Nici în interiorul tramvaiului nu e mai bine. Unii pasageri încearcă să-și facă vânt cu telefoanele, alții privesc în gol, obosiți după cumpărături, examene, muncă sau vizitele la medici. În mijlocul vagonului, o femeie îi șterge copilului fruntea, în mod repetat, cu un șervețel, în timp ce lângă ușă doi bărbați discută prețul țigărilor și cât mai e până la destinație. 

(Tramvaiul 11 leagă cartierul Giulești și Zetarilor) Foto: Alina Zibrițchi/PressOne

Jumătate dintre tramvaiele din București, fără aer condiționat 

În capitală sunt scoase în circulație 19 linii de tramvai, 17 de troleibuz și 97 de autobuz. 

În prezent, Societatea de Transport București (STB) pune la dispoziția călătorilor 1.230 de vehicule, respectiv: 796 de autobuze, 245 de tramvaie și 189 de troleibuze. 

Dintre acestea, conform unui răspuns STB oferit PressOne, nu sunt dotate cu aparate de aer condiționat:

# 141 de autobuze;
# 124 de tramvaie;
# 54 de troleibuze.

Asta înseamnă că în mai bine de jumătate dintre tramvaiele în care urcă bucureștenii în fiecare zi nu funcționează aerul condiționat. 

„Pentru o mai bună acoperire a cererii, conform programului de transport aferent Contractului de delegare a gestiunii serviciului de transport public local de călători atribuit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov (TPBI), suntem nevoiţi să scoatem în traseu şi vehicule care nu dispun de această facilitate. Ca atare, mijloacele de transport sunt distribuite echilibrat pe linii şi circulă intercalat cu cele care sunt dotate din fabricaţie cu instalaţie de aer condiţionat”, au declarat reprezentanții STB. 

În zilele de weekend, când traficul este mai redus, pe trasee circulă doar vehiculele dotate corespunzător, conform răspunsului oferit de către Societatea de Transport București pentru PressOne. 

(Stația de așteptare de pe bulevardul Iuliu Maniu devine mai aglomerată în timpul anului universitar) Foto: Alina Zibrițchi/PressOne

Moldova își alege drumul: „Ai noștri” și „ai voștri”. Cum se vede Europa de la 25 de km de România, înaintea alegerilor parlamentare

Mai sunt doar câteva zile până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, iar la Ungheni – orașul așezat la doar 25 de kilometri de România – plouă mărunt și totul pare acoperit de o nuanță de gri. În raionul care a primit printre cele mai consistente finanțări europene, atmosfera dinaintea parlamentarelor e calmă. Podul peste Prut, clădirile renovate cu bani veniți de la Bruxelles și afișele de campanie dau senzația că orașul e prins între două lumi: una pragmatică, a investițiilor, și una politică, a discursurilor despre „ai noștri” și „ai voștri”.

Cum întârzie statul român modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului, deși există bani europeni pentru asta

De 5 ani, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor încearcă să extindă și să modernizeze infrastructura care monitorizează calitatea aerului din România. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene, prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare), apoi a migrat în PDD (Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027), fiindcă nu a putut fi implementat în termenul asumat inițial. Procesul de modernizare ar fi trebuit să fie finalizat în 2023, însă pentru că a fost fazat, termenul s-a extins la noiembrie 2027.

„Stăteam și 30 de minute în stație”

Alexandra are 23 de ani și e studentă la Universitatea din București. Stația STB de lângă podul Grozăvești este cea mai apropiată de căminul în care stă, de aceea preferă să circule cu tramvaiul. Tânăra are de mers doar o stație, până la Leu, și spune că de multe ori așteptarea durează mai mult decât călătoria în sine:

„Îmi place să merg pe jos și de fiecare dată când am posibilitatea aleg să fac asta. Dar în primele zile de vară, când aveam de prezentat multe proiecte la facultate, trebuia să iau laptopul, tot felul de caiete și hârtii cu mine. Atunci alegeam să circul cu transportul public și, uneori, stăteam și 30 de minute în stație”.

Tramvaiul 11 are întârzieri frecvente, de aici și timpul de așteptare care uneori se dublează. Alexandra nu ar fi deranjată de aceste întârzieri, dacă ar fi într-o zi mai răcoroasă. În zilele caniculare de vară, situația e diferită. 

„După ultimul examen așteptam tramvaiul în stația de pe Maniu și unei fete i s-a făcut rău. Tramvaiul 10 trecuse deja de trei ori, iar 11 nu mai venea. Era foarte cald afară și cred că din cauza asta a început să o doară capul și să simtă amețeli. Când a venit tramvaiul eram foarte mulți, iar vagoanele s-au umplut imediat. Din cauza căldurii, călătoria a părut a fi și mai lungă”, povestește Alexandra.

PressOne a solicitat STB date în legătură cu reclamațiile pe care le-au primit din partea pasagerilor și angajaților cu privire la lipsa aparatelor de aer condiționat din mijloacele de transport în comun. Totodată, am cerut și informații despre cazurile când călătorii s-au simțit rău în tramvaiele, autobuzele și troleibuzele din București. Până la publicarea acestui material, nu am primit un răspuns de la STB. 

„Ies din casă doar când am nevoie”

Valentina* e pensionară și stă în Giulești. De obicei ia tramvaiul 44 sau 11, în funcție de locul unde vrea să ajungă. Am întâlnit-o și pe ea la stația de pe Iuliu Maniu, după o vizită la medic: „Eu ies rar, la vârsta mea nu prea mă plimb, ies din casă doar când am nevoie. Mă duc la piață, la medic și la farmacie cam de două-trei ori pe săptămână.”

Ea spune că s-a obișnuit cu căldura din tramvaie, iar atunci când prinde unul dintre cele noi, călătoria e mult mai plăcută.

„Așa a fost mereu. Iarna întârzie, iar vara e foarte cald. Se mai deschid geamurile, dar nu devine mai răcoare. Vara asta am stat mai mult în casă, iar  când ieșeam îmi luam un evantai sau o revistă să am cu ce face aer. E cald. E foarte cald, dar noi ne-am obișnuit, uneori mai circulă și din astea noi, atunci e mai bine”, povestește pensionara.

Valentina suferă de diabet și poartă mereu medicamentele în geantă. Pe lângă asta, sticla cu apă este indispensabilă. „Mie nu mi-a fost rău în tramvai, dar s-a întâmplat ca unii copii să devină palizi. Le-am dat apă. Nu știu ce ne-am face fără apă în zilele când sunt peste 30 de grade”, e concluzia  femeii.

(Momentul când unui bătrân i se face rău într-un autobuz din Capitală) Foto: Alina Zibrițchi/PressOne

„Menţionăm că autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele care nu sunt echipate cu astfel de instalații vor fi înlocuite etapizat, pe măsura achiziţionării de noi mijloace de transport, iar disconfortul resimțit pe parcursul călătoriei va fi eliminat, având în vedere că în toate contractele de achiziție este prevăzută, ca o condiție obligatorie, echiparea vehiculelor cu sisteme de climatizare în salonul călătorilor”, se arată în răspunsul STB.

„Prefer metroul, dar tramvaiul e mai aproape”

Andrei are 39 de ani și, chiar dacă are mașină, alege transportul în comun pentru a evita ambuteiajele din București. De luni până vineri, la ora 7:00, ia tramvaiul din Calea Giulești. Rareori prinde tramvaiele noi, de aceea, zilele toride de vară sunt o provocare atunci când se întoarce de la serviciu. 

„Când mă duc la muncă iau tramvaiul obligatoriu. Prefer metroul, dar tramvaiul e mai aproape și cumva m-am obișnuit. Dimineața e bine, mai sunt întârzieri, dar la ora șapte încă e răcoare. Seara e mai greu, e cald, e transpirație și întârzie și mai des. Cred că la banii pe care îi dăm se pot face condiții mai bune”, povestește Andrei.

Conform raportului de activitate al STB pentru anul 2024, încasările companiei din vânzarea biletelor s-au ridicat la 286.858.459 de lei,. Asta înseamnă că, zilnic, Societatea de Transport București încasează 785.000 de lei doar din bilete. 

(Jumătate dintre tramvaiele din capitală nu sunt dotate cu aparate de aer condiționat, susțin reprezentanții Societății de Transport București, într-un răspuns oferit la solicitarea PressOne Foto: Alina Zibrițchi/PressOne

Andrei și-a făcut un abonament pentru toate liniile metropolitane valabil timp de 12 luni. A plătit pentru el 700 de lei, în timp ce pentru o singură călătorie pasagerii achită trei lei. 

„Am abonament la tramvai și la metrou, pentru că circul mult cu transportul public. Vara asta am mai luat și trotinete electrice. E cald și lipsa aparatelor de aer condiționat se simte puternic”, a adăugat bărbatul

Pe parcursul ultimilor doi ani, situația parcului de vehicule echipate cu instalații de aer condiționat din București s-ar fi îmbunătățit, potrivit răspunsului oferit de STB, iar până la finele anului 2025, compania și-a propus să echipeze încă 19 tramvaie cu instalații de aer condiționat. 

Chiar dacă STB promite modernizări, experiența pasagerilor arată că schimbarea se simte greu. Bucureștenii au învățat să își adapteze programul: mulți circulă dimineața devreme sau seara târziu, când temperaturile sunt mai suportabile. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€