Julia Sauter. foto: Instagram
26/02/2023
Julia Sauter, patinatoarea germană care muncește în trei locuri ca să ne reprezinte în competiții. „România a devenit parte din mine”
La 25 de ani a făcut istorie pentru sportul românesc, dar are trei joburi pentru a-și putea finanța competițiile. Povestea patinatoarei Julia Sauter, care a înțeles pe propria piele că în România „promisiunile nu înseamnă mare lucru”
„Să nu te dai bătut este una dintre cele mai importante lecții pe care trebuie să le înveți de mic”, crede patinatorea Julia Sauter.
Deși e născută în Germania, sportiva a făcut istorie pentru România în ianuarie, atunci când s-a clasat pe locul zece în cadrul Campionatului European de Patinaj Artistic de la Esppo, Finlanda. Este cea mai bună clasare pe care a avut-o România în cadrul unui Campionat European de patinaj.
Recent, Julia Sauter s-a descurcat impecabil pe gheață și s-a calificat la Mondialele de patinaj artistic din Japonia. Ea va fi prezentă la final de martie la Saitama, tot sub steagul României.
Julia a fost descoperită la vârsta de 12 ani de antrenorul român Marius Negrea, care lucra deja în orașul ei natal, Ravensburg; de atunci se antrenează cu el și reprezintă România în competiții.
În vârstă de 25 de ani, tânără continuă să nu cedeze într-un sport dur, unde psihicul contează enorm, mai ales în condițiile în care strânge singură bani pentru a participa la competiții.
Are trei joburi pentru a-și permite să participe la competiții și nu primește niciun ajutor din partea țării pe care o reprezintă; Federația Română de Patinaj este în insolvență din 2018, iar Ministerul Sportului nu-i poate aloca bani de la buget.
Antrenorul care i-a schimbat viața
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Julia Sauter patinează de la vârsta de patru ani. „Când eram mică, aveam două prietene vecine, una făcea balet, iar cealaltă patinaj artistic. Am vrut să le fac pe ambele, dar mama mi-a spus că trebuie să iau o decizie, așa că iată-ne aici”, își aduce ea aminte.
Viața i s-a schimbat radical atunci când l-a cunoscut pe fostul patinator român devenit antrenor în Germania, Marius Negrea.
„În cadrul unei competiții unde am mers fără antrenorul de atunci, am fost extrem de dezamăgită și nu am înțeles de ce nu am luat mai multe puncte. Marius îmi antrena prietena la acea vreme și, după momentul meu pe gheață, a venit la mine și mi-a explicat cum aș putea să mă descurc mai bine, dacă ar fi să schimb anumite lucruri”, zice sportiva.
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Au vorbit mai multe după închiderea sezonului, au participat împreună la un concurs în Flims (Elveția), iar din 2012 l-a ales drept antrenor, alături de Roxana Luca Hartmann.
„În Germania, sistemul de patinaj este foarte complex, iar dacă nu faci anumite sărituri până la o anumită vârstă, ești dat afară din programul lor de elită. Marius a văzut talentul meu brut și a încercat să deschidă o nouă ușă pentru mine, să reprezint România. A fost un proces lung, iar când s-a finalizat am fost extrem de fericită, iar familia mea a susținut oportunitatea asta”, spune Julia.
„Este un sport intens, unde ești judecat ușor”
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Sauter și Marius Negrea se înțeleg excelent în prezent și au o relație bazată pe încredere și loialitate. Nu a fost mereu așa, iar Julia spune a fost nevoie de foarte multă muncă și comunicare din partea amândurora, pentru a se înțelege reciproc.
„Am trecut prin copilărie, anii dificili ai adolescenței, și în cele din urmă m-am transformat în tânăra femeie de acum. Patinajul este un sport intens, unde ești judecat ușor, iar antrenorul este cel care-ți spune mereu ce nu faci bine, lucru care poate fi frustrant, mai ales în adolescență.
Atunci ai sentimentul că nimic nu e ok cu tine, corpul tău se schimbă foarte mult, pare că toată lumea e împotriva ta și nu de puține ori crezi că nu ești bun de nimic, dar, de fapt, antrenorul este acolo să te pregătească nu doar pentru competiții, ci și pentru lumea reală care, cel mai adesea, nu este foarte blândă”, explică sportiva.
Julia mărturisește că multă vreme s-a lăsat influențată de toate comentariile negative pe care le auzea în jur, lucru care a afectat-o foarte tare și care a umplut-o de nesiguranță. Odată ce a trecut de etapa asta și a început să vadă lucrurile dintr-o altă perspectivă, a înțeles și învățăturile mai dificile ale lui Negrea.
„Am știut mereu că el și-a dorit să reușesc și să devin un sportiv din ce în ce mai bun. Sunt bucuroasă pentru că am avut încredere în proces și după atât de mulți ani suntem în continuare împreună. Nu vezi mulți sportivi care stau lângă antrenorul lor atât de mult timp.
Marius e genul de om care te protejează și care poartă conversațiile inconfortabile în locul tău, chiar vrea ce-i mai bun pentru tine. Este un antrenor pasionat, care chiar trăiește pentru patinaj. Bine, și pentru FC Bayern München”, glumește ea.
Istorie pentru România: „Nu mi-aș dori vreodată să reprezint altă țară”
România a avut cea mai bună clasare la patinaj în cadrul unui Campionat European, iar asta datorită Juliei. Tânăra spune că este extrem de recunoscătoare pentru șansa primită, de a-și construi o carieră în patinaj.
„Sunt recunoscătoare și pentru fosta Federație Română de Patinaj, care a crezut în mine, lui Marius, pentru că și-a luat riscul de a porni în această călătorie cu mine, dar și părinților mei pentru că nu le-a fost ușor să ia decizia asta deloc ieftină. Ei au muncit extrem de mult pentru mine, pentru a-mi permite să practic acest sport”, subliniază Sauter.
În clipa în care a făcut trecerea de la lotul Germaniei la cel al României, Julia a fost nevoită să locuiască un an la noi, iar în 2011 s-a mutat la Brașov.
„Mulți oameni sunt săraci, le e greu să-și ia de mâncare sau să-și plătească facturile. Îmi doresc ca toată lumea să o ducă mai bine și am inima frântă și pentru câinii vagabonzi de aici, sunt foarte tristă din cauza asta. Mulți nu mai observă frumusețile acestei țări, peisajele sale sau cât de gustoasă e mâncarea. România a devenit parte din mine și nu mi-aș dori să reprezint altă țară vreodată.”
Trei joburi și o pagină online de strângere de fonduri pentru a putea face sport de performanță
Julia nu primește niciun ban din România. Ea are trei joburi pentru a-și permite să meargă în continuare la competiții - predă cursuri de dans copiilor la o școală, în weekend, când îi permite timpul, lucrează la o companie de catering, dar este și antrenor și coregraf pe gheață.
Și-a făcut chiar și o pagină de strângere de fonduri online, unde „nu se întâmplă mare lucru.”
Nu vrea să intre în foarte multe detalii despre motivul pentru care nu este plătită de România, dar spune că mai multe greșeli în trecut au dus la lipsa banilor și la conturi închise din partea Federației.
„N-au avut oportunitatea de a mă plăti pentru competițiile mari, iar Comitetul Olimpic nu a vrut să mă ajute, deoarece scorurile mele nu erau îndeajuns de bune și încă nu am pașaport românesc; ai nevoie de pașaport la Jocurile Olimpice.
Același lucru s-a întâmplat și la clubul de la Cluj pentru care am început să patinez. Și ei au promis lucruri, dar am învățat pe calea cea grea faptul că promisiunile nu înseamnă mare lucru.”
Chiar și după momentul istoric de la Esppo, nimeni din Guvernul țării noastre nu a contact-o și nu a primit niciun ajutor financiar.
„Am nevoie de 10-15 mii de euro pe sezon, pentru a-mi acoperi toate costurile, dar și salariu, deoarece am 25 de ani și trebuie să mă gândesc la viitorul meu. Am un soț și un câine și îmi doresc să pun și bani deoparte”, explică patinatoarea.
Cu toate astea, ea mulțumește românilor pentru mesajele frumoase pe care i le-au trimis și vorbește despre cât de bucuroasă este să împartă acest sentiment cu ei.
„Cel mai greu lucru într-un sport este să crezi în tine”
Julia iubește patinajul și când este pe gheață se simte liberă, iar mintea ei este lipsită de orice grijă.
„Iubesc tare mult acest sport. Mi-ar plăcea ca toți oamenii să aibă un astfel de loc, unde să meargă atunci când au nevoie să-și facă ordine în minte”, adaugă ea. Se antrenează de două ori pe zi pe gheață, dar și în afara ei. La toate astea se adaugă antrenamentele de recuperare.
Greutatea unui antrenament variază de la un sezon la altul, deoarece în unele competiții este necesară pregătirea, iar în altele este mai important să-ți conservi energia. „Tot ce pot spune este că antrenamentele de vară sunt foarte intense și foarte importante pentru a crea o fundație pentru sezonul următor”, subliniază Sauter.
Sportiva vorbește și despre cât de important este să ai un psihic puternic, deoarece asta te poate duce pe culmile succesului sau nu.
„Cel mai greu lucru este să crezi în tine, cred că asta face diferența. Muncești enorm și vrei ca acele trei-patru minute de pe gheață să fie perfecte. Nu există perfecțiunea, dar tu încerci să o atingi de fiecare dată și, de cele mai multe ori, indiferent de cât de bine ești pregătit, nu va merge, pentru că-ți lași emoțiile și neîncrederea să te afecteze. Să nu te dai bătut e una dintre cele mai importante lecții pe care trebuie să le înveți de mic”, crede ea.
„Trebuie să am sentimentul că merită”
Julia crede că sănătatea mintală are nevoie de mai multă atenție în sportul ăsta, dar și în general, și i se pare „o nebunie cum suntem în 2023 și foarte mulți oameni sunt îngroziți” să vorbească deschis despre asta.
În clipa de față, subliniază ea, își trasează planurile de la un an la altul. „Trebuie să văd ce e posibil, cât de sănătoasă sunt și cât de mult îmi place. Este foarte mult sacrificiu la mijloc și trebuie să am sentimentul că merită. Dar știu că nu am ajuns la potențialul meu maxim și vreau să încerc asta. Am un soț care mă susține, iar asta face lucrurile mai ușoare. Ești tânăr doar o dată, așa că hai să vedem cât pot să continui.”
În ianuarie 2020, Julia s-a oprit timp de opt luni, după ce a fost nevoită să se retragă de la Europenele din Graz, din cauza unei răni la gleznă.
„Nu mai aveam foc în mine și am crezut că asta a fost, apoi a venit pandemia și totul s-a închis”, povestește ea. În septembrie era într-o formă bună și a putut să se antreneze pe gheață, unde s-a dus pur și simplu de plăcere și dor.
„Glumeam cu mine și-mi spuneam - oh, dacă-ți iese săritura asta te întorci. Mi-a ieșit, așa că apoi m-am gândit mult, iar în noiembrie l-am sunat pe Marius și i-am zis că vreau să revin pe gheață, pentru că mi-e dor de oameni și de viață. Dar viața s-a închis iar, așa că în martie 2021, când am reînceput, a fost foarte greu, dar am rămas motivată și mă bucur”, precizează ea.
„Mi-ar plăcea să devin cea mai bună versiune a mea”
Căsătorită cu jucătorul de hochei Robbie Czarnik, Julia găsește sprijin acasă de la un partener care e la rândul lui sportiv. Dar asta nu înseamnă că împreună nu găsesc și momente în care să se relaxeze.
„Îmi place să mă joc cu câinele nostru, să călătoresc sau să gătesc. N-avem mult timp pentru asta, iar atunci mi-ar plăcea să ne împingă cineva de la spate să ieșim, să facem ceva. Cred că există lucruri bune și greutăți în orice relație, dar cel mai important este să vă susțineți reciproc. Cred că noi am găsit un echilibru aici, plus că știm că nu va fi mereu așa, iar când va fi momentul, ne com uita cu recunoștință în spate pentru tot ceea ce am avut în carierele noastre”, povestește Julia.
Până una alta, continuă să concureze pe gheață și să facă rost de bani pentru a-și susține meseria și pentru a reprezenta România în competiții. Nu se dă bătută și încă are speranță.
„Mi-ar plăcea să se rezolve totul, să primesc un salariu pentru ceea ce fac, să-mi împing limitele și să devin cea mai bună versiune a mea pentru a reprezenta România în cel mai bun mod posibil, până nu e prea târziu.
Dacă oficialii nu mă pot ajuta, vom vedea. Măcar sper ca tânăra generație să primească mai mult sprijin la un moment dat, iar atunci mă voi mulțumi că am făcut parte din schimbarea asta. Dar să sperăm că vom obține totul”, încheie ea.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this