Insigne virtuale pe care le poți obține în cursul jocului.
26/02/2018
Jocul care te învață să recunoști știrile false
Lansat în această lună, Bad News (Vești proaste) este un joc simpatic creat de un laborator de științe sociale al universității Cambridge cu scopul de a-i educa pe utilizatori să recunoască știrile false sau manipulatoare.
Am jucat de câteva ori și am descoperit că Bad News conține un chestionar repetitiv, prin intermediul căruia face și profilul utilizatorului ? . În cazul în care cineva vrea să învețe cum să-și dezvolte o rețea de manipulare, jocul are niște soluții destul de interesante.
Bad News pleacă de la ideea că utilizatorul e frustrat de tot felul de realități sociale și, deci, are nevoie să reacționeze în mediul online pentru a simți că opiniile sale sunt luate în seamă.
Practic, la început a trebuit să-mi aleg un cont de twitter fals, după care am început să postez mesaje.
Jocul supraveghează constant nivelul de îngrijorare al utilizatorului cu privire la efectele propriilor acțiuni. Am preferat să am îndoieli referitoare la postarea de tweet-uri de pe conturi false.
„Nu-ți fă griji, totul este lipsit de pericol. Nimic din ceea ce faci în acest joc nu are vreun efect în realitate”, a venit imediat explicația.
Așa am ajuns să postez primul meu tweet „plin de frustrare”. De fapt, prima variantă pe care mi-a oferit-o jocul părea cam moderată, așa că am ales opțiunea cu mai multă frustrare ? .
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Am primit o variantă de opinie în care denunț marea conspirație a presei clasice, care ar fi, de fapt, adevărata sursă de știri false (deși nu am nicio dovadă pentru asta).
Acest gen de mesaj e propagat de toate publicațiile românești ce promit să dezvăluie adevăruri ascunse de mass-media tradiționale, care, nu-i așa, sunt aservite politicienilor sau unor companii multinaționale. Sau, de ce nu, chiar lui Soros.
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
În momentul în care am postat primul tweet, am și obținut vreo 25 de followeri noi. Apoi jocul m-a îmbiat să câștig mai multă „credibilitate”. Ok, să vedem!
Următorul pas a fost să decid dacă vreau să falsific un cont oficial de Twitter sau să creez o personalitate falsă. Am ales să fiu Donald Trümp (cu ü) și să declar război Coreei de Nord. Am primit și-un hashtag simpatic: #KimJongDone. Numărul de followeri mi-a săltat instantaneu la vreo 56.
Între timp, jocul mi-a explicat, suplimentar, că falsificarea contului oficial al lui Trump a fost posibilă prin folosirea unor caractere care imită originalul și că păcălesc atenția majorității cititorilor.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Mai departe, am putut să văd ce fel de reacții a stârnit postarea mea. După care, din nou, jocul mi-a verificat reacțiile ce țin de judecata morală. Ok, aveam câteva, dar mi-au trecut repede și am ales să trec la nivelul profesionist.
Așa că mi-am făcut un site de știri, HonestTruthOnline.com, un fel de expunere.com românesc, și mi-am ales un slogan în care anunțam că adevărurile pe care le scriu sunt cele pe care alții le ascund cititorilor.
Am creat baza primului meu pseudo-imperiu de presă, ceea ce mi-a adus și un mic premiu: acum am insignă de redactor-șef al unei publicații, deci nu mai sunt o voce neauzită în negura internetului. Cam ca Modeste Schwartz.
După care m-am pus pe publicat știri. Prima era cu o mamă care moare din cauză că a mâncat aripioare de pui modificate genetic. Numărul meu de followeri a mai crescut o dată semnificativ. Apoi l-am sporit postând materiale cât mai controversate.
Am acuzat câteva multinaționale pentru deversări chimice și am postat materialul pe site, după care am folosit o rețea de twitter bots pentru a-mi rostogoli povestea cât mai departe în mediul online.
Cam pe-aici mi-am primit și insigna de expert în a șterge nuanțele unei dezbateri în mediul online − un fenomen care se numește radicalizare.
Apoi, pentru a-mi mai crește reach-ul, m-am apucat să postez teorii ale conspirației. Am ales una cu dinozauri extratereștri care ar fi ajutat la construirea piramidelor. Ceva gen gorilienii, dar mai reptilieni.
Atunci am început să pierd cititori, pentru că, totuși, dinozauri spațiali care ajută la construirea piramidelor sunt greu de crezut chiar și printre amatorii de gogorițe. Dar m-am redresat repede atacând o organizație mondială a producătorilor de vaccin.
Nu are rost să vă spun restul detaliilor, pentru a nu vă strica „plăcerea” de a deveni deținători de publicații care împrăștie știri false sau creează polarizare socială. Puteți încerca jocul aici.
Nu știu dacă am învățat mai multe despre cum să recunosc știrile false, dar acum știu să-mi adaptez mai bine conținutul la un public pe care îl intoxic cu materiale emoționale ce răspândesc ură și teamă.
La finalul jocului aveam vreo 10.000 de followeri pe twitter și o credibilitate de peste 50%. Am primit și un certificat de expert în știri false.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this