La început de august am parcurs, timp de șase zile, peste 1.200 de kilometri prin România.

Am descoperit o altfel de țară față de cea pe care o știam.

Diferită, autentică, dar care merită mai multe: infrastructură, implicare și oameni curioși. 

Istoria din afara muzeelor. Câteva obiective turistice din România pe care le poți vizita la început de toamnă

Viața

19/09/2024

Drumuri fără mașini, localnici surprinși că în satul lor a oprit un autobuz plin de turiști, ghizi locali luați prin surprindere de întrebări, autorități care ar face mai multe - dacă interesul turiștilor ar crește. Toate acestea călătorind pe rutele din România Atractivă, un proiect care încearcă să promoveze zone mai puțin cunoscute din țară sau să scoată în față locuri ce merită explorate mai mult de turiști. 

Am bifat 5 din cele 12 rute marcate în aplicația gratuită a proiectului. De-a lungul traseului, am oprit și în locuri nemarcate în aplicație, dar care îți pot completa călătoriile. Iată cum a fost.

Dealurile împădurite ale Olteniei

La trei ore distanță de București, printre dealuri îmbrăcate de păduri, se află Complexul Muzeal Măldărești, care găzduiește Cula Duca și Cula Greceanu, două foste case boierești fortificate, despre care PressOne a mai povestit aici. Culele sunt specifice Peninsulei Balcanice (se găsesc și în Bulgaria, Albania, Grecia, Serbia sau Muntenegru). În România mai există doar 25 de astfel de cule, iar 11 dintre ele pot fi vizitate urmând Ruta Culelor din aplicația România Atractivă. 

În apropierea Culei Cartianu, cea mai mare locuință fortificată din Gorj, se află și Podul Natural de la Ponoarele sau Podul lui Dumnezeu, unul dintre puținele poduri naturale din lume, iar lângă el găsești câmpul cu lapiezuri de pe Dealul Cracul Muntelui, un sistem de șanțuri înguste, separate prin creste. 

Dacă lași în urmă dealurile și cobori spre sud, ajungi în Drobeta Turnu-Severin, însă în drumul spre oraș găsești peștera Topolnița, declarată monument al naturii. Accesul în peșteră se face doar cu caiacul, printr-un crater în stâncă. 

Plimbarea pe apa limpede, cu nuanțe diferite de verde, durează aproximativ 15 minute și costă doar 10 lei, prețul mic fiind o încercare a autorităților locale de a promova zona. 

Peștera se poate vizita din primăvară și până în toamnă, însă doar dacă grupul este de minimum șase persoane, pentru că personalul care se ocupă de activitate este redus. Rezervările se fac la Geoparcul Platoul Mehedinți ([email protected]). Cea mai apropiată gară de peșteră este cea din Drobeta Turnu-Severin, unde ajungi după un drum de 40 de minute cu un autobuz.

ID 121637535 | Cleaning House © Rawpixelimages | Dreamstime.com

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Cartier de case din Cluj-Napoca. Foto: Raul Ștef

Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

Cetatea Medievală a Severinului, inclusă pe Ruta Cetăților, este veche de peste 800 de ani și găzduiește săptămânal activități pentru copii și adulți. În 2023, cetatea a fost cel mai vizitat obiectiv turistic din Oltenia. În ultimii ani, a trecut prin mai multe etape de restaurare și accesibilizare, astfel încât să găzduiască evenimente diverse. Cele mai comune sunt concertele, care au loc în partea cetății cu vedere către Dunăre.

Legende vii în Țara Hațegului

Cu urme de dinozauri, legende cu daci și romani, biserici din lemn sau piatră și cetăți care veghează din vârful dealurilor, Țara Hațegului este locul poveștilor vii. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Ruta castrelor romane cuprinde 22 de obiective întinse pe aproximativ 1.500 de kilometri și prezintă cele mai complexe sisteme de apărare din lumea antică de pe teritoriul actualei Românii. Sarmizegetusa, un oraș mic, pierdut printre dealuri și păduri, ar putea trece poate neobservat dacă pe tăblițele de pe clădirile publice din sat nu ar fi inscripționat numele încărcat de istorie. 

Din rămășițele fostei capitale a Daciei romane se mai văd astăzi doar câteva zone care cuprind bucăți de piatră împrăștiate. Restul sunt sub tone de pământ, așteptând să fie descoperite.

Rămășițele fostei capitale a Daciei romane. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Rămășițele fostei capitale a Daciei romane. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Rămășițele fostei capitale a Daciei romane. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Rămășițele fostei capitale a Daciei romane. Foto: Lavinia Niță / PressOne

De-a lungul timpului, ruinele orașului roman au furnizat material de construcție pentru multe clădiri din zonă. Printre acestea se află și o serie de biserici de piatră din Țara Hațegului. 

În apropiere de Sarmizegetusa se află Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș, una dintre cele mai vechi din țară. A fost construită la începutul secolului XII, iar de peste 700 de ani slujbele se țin neîntrerupt aici. Legendele spun că turcii care au ajuns în aceste teritorii cu secole în urmă au cioplit ochii sfinților din icoane, ca să nu se simtă priviți de aceștia atunci când jefuiau lăcașul de cult. 

În zonă mai poate fi vizitat Muzeul Satului Hațegan Peșteana, un muzeu privat amenajat de către un localnic într-o casă tradițională din lemn.

România-n bucate 

Ruta gastronomiei tradiționale adună la un loc preparate vechi, gătite la foc mic, astfel încât să fie completate de poveștile care le însoțesc. Rețete învățate de la părinți și bunici, auzite de prin vecini sau găsite în caietele vechi – toate au în comun același lucru: sunt făcute cu ingrediente locale.

Virșli, un fel de cârnăciori subțiri, sunt specifici gastronomiei hunedorene. Preparatul este realizat din carne de capră și oaie, uneori amestecată cu carne de porc, condimentată cu boia de ardei și usturoi. Procesul tradițional de preparare este unic și implică coacere lentă și afumare.

Rețeta balmoșului diferă în funcție de regiune. În Apuseni, peste smântâna fiartă se adaugă mălai până se îngroașă puțin, iar la final se pun diferite tipuri de brânză deasupra. Toate lactatele sunt produse de localnici. Deși munca din spatele produselor nu este ușoară, producătorii cu care am vorbit spun că merită, mai ales „când vezi bucuria din ochii turiștilor”.

Ținutul Pădurenilor cuprinde 40 de sate, iar plăcintele din zonă sunt atât de apreciate încât au chiar și un festival, care are loc, de cinci ani, la sfârșit de iulie. Umplute cu măr, brânză sărată sau dulce, plăcintele pădurenești sunt preparate de generații întregi, iar de câțiva ani, odată cu creșterea interesului turiștilor pentru plăcinte, producătorii locali și-au construit mici afaceri în jurul acestui preparat.

Aurelia Muntean și ginerele ei sunt doi dintre producătorii locali care și-au construit o afacere în jurul plăcintelor pădurenești. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Aurelia Muntean și ginerele ei sunt doi dintre producătorii locali care și-au construit o afacere în jurul plăcintelor pădurenești. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Aurelia Muntean și ginerele ei sunt doi dintre producătorii locali care și-au construit o afacere în jurul plăcintelor pădurenești. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Aurelia Muntean și ginerele ei sunt doi dintre producătorii locali care și-au construit o afacere în jurul plăcintelor pădurenești. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Moșteniri

Ruta castelelor cuprinde 21 de obiective și este deschisă de Ansamblul Arhitectural Castelul Corvinilor, construit în secolul al XV-lea. Forma actuală a castelului prezintă trăsături specifice fiecărei dinastii în proprietatea căreia s-a aflat de-a lungul secolelor. Poți afla istoria castelului aici, unde poți face un tur virtual, însoțit de informații.

Castelul Corvinilor. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Castelul Corvinilor. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Castelul Corvinilor. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Castelul Corvinilor. Foto: Lavinia Niță / PressOne

La jumătate de oră de mers cu mașina de Castelul Corvinilor, poți vizita I Giardini di Zoe, singura grădină aristocrată din România, a cărei amenajare a început în urmă cu aproape 20 de ani, când un italian care avea afaceri în țară și-a dorit să îi ofere un cadou nepoatei sale, Zoe. 

Fără ajutor peisagistic specializat, bărbatul a amenajat o grădină cu plante și ornamente din piatră aduse din Italia, iar de mai bine de 6 ani, grădina este deschisă publicului larg. Familia italianului s-a extins recent cu încă un nepot, așa că seniorul de 77 de ani a decis ca, în următorii doi ani, încă 4 hectare de teren să fie amenajate pentru nepotul lui, Achille.

Cele 12 rute din aplicația România Atractivă adună la un loc 275 de obiective din 35 de județe. Aplicația este gratuită și este disponibilă în română, engleză, maghiară, franceză, germană și romani.

Fiecare obiectiv marcat pe hartă este însoțit de informații privind disponibilitatea (vizitabil, în reabilitare sau închis temporar), dar și de un tur virtual, completat de informații în limbile menționate mai sus. În funcție de locația ta, aplicația îți recomandă cele mai apropiate obiective. Poți încerca, descărcând aplicația de aici.

Acest material este realizat cu sprijinul Programului Național de Turism Cultural Istoric, România Atractivă, care inițiază periodic deplasări pentru documentarea la sursă a obiectivelor turistice aflate pe cele 12 rute de turism cultural.

echipa pressone

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Share this