Ionuț, Ion și Ioana. Nimeni nu poartă nici o bătălie singur

Profesorul universitar Ion Oltean, care locuiește la Cluj, și scriitoarea Ioana Nicolaie, din București, au declanșat o emoționantă reacție de solidaritate pe internet, ca o confirmare că nu purtăm nicio bătălie de unii singuri.

Concret, ei au reușit să strângă, în doar trei zile, suma de 70.000 de lei, pentru a ajuta un adolescent pe nume Ionuț Zah, orfan de ambii părinți, să stingă creditul bancar cu care rămăsese după moartea mamei sale.

Sute de oameni au răspuns la apelul lor.

Totul a pornit de la postarea pe Facebook a Ioanei Nicolaie din dimineața zilei de 5 februarie.

"Și eu cu cine rămân?" a spus Ioan când, de Bobotează, i s-a dat vestea. Și-a oprit ochii pe singura făptură din apartament, un cățel. Mama lui tocmai murise de cancer pulmonar.

În urmă cu opt ani, când el abia împlinise zece, murise și tatăl, tot de cancer pulmonar. Ambii părinți lucraseră în trecut la Napochim, fabrica de mase plastice din Cluj.

Ioan a crescut cu mama, o femeie demnă și prețuită de toți cei ce-o cunoșteau. Acum, când el a ajuns în clasa a douăsprezecea, ea nu mai este. El încă nu poate crede. Își descoperise boala târziu, în numai trei luni s-a stins.

Cum aveau un credit mai vechi – pentru izolarea termică a micului apartament în care trăiau –, mama s-a gândit să-l stingă, așa că-n decembrie a mai făcut un împrumut. O parte din bani, și-a zis, aveau să-i folosească la spital.

Suma, oricum irelevantă, n-a contat, în mai puțin de-o lună, i s-a sfârșit și ei viața. Ioan a rămas cu un cățel și cu un credit de aproximativ 70.000 de lei (17.000 euro). Dacă nu-l va plăti cât mai repede, nu va dura mult și banca îi va lua apartamentul.

Vecinii din bloc, martori ai dramei, au strâns o parte din bani. Profesorul universitar care se ocupă de caz a mai reușit să sensibilizeze cunoscuți, studenți și câțiva enoriași ai bisericii unde mama lui Ioan cântase în cor. S-au adunat până acum 27.000 de lei. Dar mai e nevoie de încă 43.000 de lei.

Am aflat întâmplător de această tragedie și vreau foarte mult să-l ajut pe Ioan.

Scriitoarea Ioana Nicolaie.

Când ți-au murit ambii părinți și ai o pensie de urmaș din care nu știi dacă-ți mai poți permite sau nu boabele pentru cățel, cum să-ți dai bac-ul, cum să-ți duci mai departe studiile, cum să-ți începi temeinic viața?

Vă rog, de aceea, sprijiniți-mă în acest gând al meu! Contează și cea mai mică donație. Dacă suntem mulți, vom reuși ca Ioan să nu fie aruncat în stradă.

Uitați-vă la zâmbetul mai vechi al lui Ioan și gândiți-vă că de la începutul anului nu-l mai are. Și poate nu-l va mai avea vreodată".

*

A doua zi după această postare, în contul deschis în numele lui Ionuț Zah, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic "Eugen Pora" din Cluj, se strânseseră deja 60.400 de lei.

"Din suflet", "Pentru viață", "Din inimă", "Pentru viitor" erau cuvintele scrise pe ordinele de plată, donații constând în sume mai mici sau mai consistente.

Televiziunile și-au dorit să mediatizeze cazul, însă a fost o chestiune de ore până când "știrea" a ieșit din actualitate. În dimineața zilei de 7 februarie, datoria era stinsă, ba chiar se adunaseră bani în plus, până la suma de 93.000 de lei.

"Scopul nostru fusese atins, nu doream ca această inițiativă să fie transformată într-un soi de cerșetorie. Sunt atâția oamenii care au nevoie de ajutor și care pot fi sprijiniți cu gesturi concrete.

Pierderea lui Ionuț nu poate fi consolată, dar a văzut că nu a fost lăsat de izbeliște și că, uite, sunt atâția oameni în jurul lui. Am izbutit să anulăm acest handicap cu care ar fi pornit în viață, o datorie bancară greu de dus.

Diferența de bani îl va ajuta în perioada studiilor. E un puști bun la școală și ar fi fost păcat să fie copleșit de probleme și să se piardă", spune Ion Oltean, profesor universitar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj.

El locuiește în același bloc cu Ionuț și a fost printre primii care au aflat despre problemele acestuia. Mai întâi a strâns bani de la cunoscuți și de la studenții săi, pentru ca, mai târziu, să apeleze, printr-o cunoștință comună, la scriitoarea Ioana Nicolaie, soția lui Mircea Cărtărescu.

Profesorul Ion Oltean.

Tată a doi copii, ambii medici, Ion Oltean îl vizitează aproape zilnic pe tânărul său vecin. E dispus să-l sprijine emoțional și să se asigure că va urma o facultate.

Oficialul unei bănci din București l-a sunat să-i spună că-l va angaja pe Ionuț, cu jumătate de normă, pe perioada studiilor.

"Am primit foarte multe mesaje. Pe undeva, datorită notorietății Ioanei Nicolaie, mă așteptam la un val de solidaritate, dar, sincer să fiu, nu-mi imaginam să fie de această amploare", a mărturisit profesorul Ion Oltean.

La rândul ei, Ioana Nicolaie spune că reacția promptă a mii de necunoscuți a copleșit-o.

"Presiunea a fost foarte mare pe Ionuț în această perioadă. A avut și prima probă la Bacalaureat, așa că am încercat, pe cât posibil, să nu-l expunem.

M-a impresionat foarte tare reacția oamenilor. Totul s-a întâmplat, practic, într-o singură zi, cea în care am făcut postarea.

Nu am crezut că e posibil, nu am crezut, pur și simplu. Reacția a fost extraordinar de puternică și de mare solidaritate.

În a treia zi aveam toți banii. Cred că în jurul nostru sunt o mulțime de oameni minunați, însă trăim într-o lume atât de spăimoasă.

Suntem bombardați tot timpul cu energie negativă și nu mai avem încredere în nimic. Eu am fost surprinsă de solidaritatea și frumusețea acelor oameni care și-au făcut timp să meargă la bancă și să doneze 20 de lei. 20 de lei dați din puținul lor", a spus, pentru PressOne, autoarea romanului Pelinul negru.

Ionuț Zah vrea să le mulțumească tuturor celor care l-au ajutat: "Într-o zi, voi ajunge și eu în situația de a-i putea ajuta pe alții. Și voi răspunde afirmativ".

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează