Apa a avut între 1,5 și 2 metri, în unele zone. În jur de 350 de case au fost distruse sau avariate și peste 500 de oameni au fost evacuați. 

Se așteaptă cheltuieli de peste 25 de milioane de euro (peste 50 de milioane de leva) pentru refacerea localităților, a anunțat îngrijorat primarul din Karlovo, Emil Kabaivanov, într-un interviu pentru BTV. 

După dezastru, sute de persoane, inclusiv unii politicieni, au mers în satele afectate pentru a încerca să ajute. Dar asta nu a împiedicat ridicarea câtorva întrebări importante: cine e responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat? Este vorba doar de natură sau problema e din nou corupția, o problemă comună în țări precum Bulgaria și România, aflate la coada clasamentelor UE? 

Cum una dintre cauzele principale ale inundațiilor din ultima lună a fost dispariția pădurii din zonă, după inundațiile din Karlovo, împreună cu publicația locală gospodari.com am mers pe urmele tăierilor ilegale masive de păduri la 100 km distanță de orașele inundate – în comunele Ihtiman și Elin Pelin, lângă Sofia. 

România are o problemă similară – nenumărate materiale de presă din ultimii ani au semnalat dispariția pădurilor, un jurnalist a fost bătut în timp ce se afla pe teren, într-o astfel de investigație, iar uneori pădurarii care se opun hoților de lemne plătesc cu viața.

PressOne scria, în 2020, despre dispariția, cu acte, a Codrilor Vlăsiei de lângă București.

Vrem să putem investiga în profunzime dispariția pădurilor – nu doar din România, dar și din estul și sudul Europei. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

Pădurea care dispare copac cu copac

În pădurea de lângă Ihtiman, unde se află ferma de vânătoare de stat „Aramliets”, vedem sute de copaci deja tăiați, pregătiți să fie luați de acolo. Cei mai mulți arbori nu au niciun semn, ceea ce înseamnă că au fost tăiați ilegal. Suntem înconjurați de nenumărate drumuri care nu sunt pe hartă – sunt căi de acces făcute de camioanele care încarcă copacii. Sunt largi și par să fie folosite foarte des.

Imaginile din satelit arată cum a fost distrusă această pădure în doar câțiva ani:

Pădurea Ihtiman, Bulgaria, 2016
Pădurea Ihtiman, Bulgaria, 2022

Ecologistul local Simeon Nikolov susține că în fiecare zi pot fi văzute acolo astfel de camioane. Fără tichete pentru tăierea lemnului, fără niciun semn că activitatea lor este legală. Când cineva încearcă să le fotografieze, dispar, adaugă el. 

Mergând prin pădure, constatăm că au fost tăiați atât copaci bătrâni, cât și tineri. Pe unii dintre ei există mărci false pentru tăierea legală și mărci roșii, care arată că au fost tăiați ilegal. 

Foto: Johan A. Virt, gospodari.com
Foto: Johan A. Virt, gospodari.com
Ramuri, crengi și rădăcini care vor ajunge în râul din apropiere și vor devia cursul apei, producând alte inundații. Foto: Johan A. Virt, gospodari.com

Pe sol sunt multe ramuri, frunze și rădăcini necurățate. O ploaie puternică va împinge totul în râul din apropierea pădurii, avertizează Nikolov, care locuiește în apropiere. 

Simeon Nikolov mai spune că el și rudele sale au raportat în repetate rânduri situația la inspecția forestieră regională din Sofia, precum și la Agenția Executivă pentru Silvicultură. De obicei, în timpul unei inspecții, silvicultorii sunt obligați să constate, până la urmă, unele încălcări ale legii. Asta l-a făcut pe Nikolov să fie și mai exigent față de instituții și să insiste asupra rezolvării problemei. 

Dar fără prea multe rezultate. Deocamdată.

Exploatarea forestieră ilegală, o problemă care produce dezastre

După inundațiile recente din zona Plovdiv, localnicii au devenit cu mult mai vocali cu privire la tăierile de lemn. Oamenii povestesc cum pădurea le dispare pur și simplu de sub ochi, deși nu există niciun raport oficial cu privire la un număr atât de mare de copaci tăiați ilegal.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Abia săptămâna trecută guvernul a anunțat că începe o investigație oficială privind tăierile ilegale și sistarea exploatării pădurii în zonă, până la clarificarea situației.  

Foto: Johan A. Virt, gospodari.com

Datele preliminare arată că au existat tăieri ilegale deasupra satelor inundate din Karlovy Vary. Este și declarația directorului executiv al Agenției pentru Silvicultură, ing. Stoyan Toshev. Potrivit acestuia, s-ar fi depășit cu mult cantitățile planificate oficial pentru tăiere. Șantierele de exploatare forestieră din zonă vor fi verificate, a asigurat el. 

În ultimii șapte ani a fost efectuată o singură investigație oficială în zonă, în urma căreia, deși în documente au fost constatate depășiri ale cotei legale, cantitățile de lemn (achiziționate ilegal – n.r.) ar fi nesemnificativ de mici, susține Toshev. Ceea ce a trezit suspiciuni.

„Conform planurilor forestiere, sunt permise 158.000 de metri cubi de exploatare forestieră. Suntem sub aceste cifre în fiecare an”, a declarat și Zlatyu Klichev, directorul silvic din Karlovo. 

Localnicii cred însă că tocmai tăierile ilegale de păduri sunt cauza cantităților uriașe de apă care au inundat satele Karlovo Karavelovo, Bogdan, Rozino, Slatina, Stoletovo, Trilistnik.

Imaginile din satelit arată clar de unde a venit apa care le-a inundat casele. Potrivit fotografiilor, schimbarea aspectului pădurii, atunci când este privită de sus, are loc după inundații. Imaginile din satelit arată clar că, timp de cinci ani, apar succesiv noi și noi goluri în pădurea de deasupra satelor Slatina și Bogdan.

Pădurile din zona satelor Slatina și Bogdan, 2020
Pădurile din zona satelor Slatina și Bogdan, 2022

Potrivit expertului Atanas Rusev, în Karlovsko încă se mai făcea exploatare forestieră. Pe hărțile pregătite de el vedem cu roșu zonele în care silvicultorii au emis permise de tăiere. Datele lui Rusev privind permisele de exploatare forestieră sunt preluate din arhivele Agenției Executive pentru Silvicultură.

„În aproape toate pădurile de deasupra acestor sate s-au efectuat tăieri în ultimii ani. Un permis de exploatare permite exploatarea a maxim 25% din pădure. În 9 din 10 cazuri însă, nu se taie 25% din pădure, ci se taie 30 sau 40%”, a explicat Rusev.

Ca și la Ihtiman, „exportul pădurii”, nu se realizează pe un singur drum, ci pe mai multe căi de transport, drumuri ilegale prin pădure. Aceste trasee cresc apoi eroziunea, iar funcțiile de reținere a apei din pădure sunt reduse la 50-60-70%.

Drumurile ilegale, care cresc eroziunea solului, favorizând inundațiile. Foto: Johan A. Virt, gospodari.com

Când plouă, apa nu mai este absorbită de solul din jurul copacilor, ci se scurge pe aceste drumuri de transport, de cele mai multe ori în râpe fără bariere. Acolo se acumulează în cantități uriașe și apar inundații, a detaliat Rusev.

Probleme ignorate de guverne timp de zeci de ani

După inundațiile din Karlovo, Kaloyanovo și Maritsa, partidul politic al lui Boyko Borisov, care a fost la guvernare aproape 12 ani, a anunțat că renunță la campania electorală pentru viitoarele alegeri din 2 octombrie și că va ajuta victimele cu banii necesari. Același lucru a fost anunțat și de Partidul Socialiștilor Bulgari (BSP). 

Inundații în Bulgaria, septembrie 2022. Foto: BulFoto

La sfârșitul anului 2021 ministrul de atunci al Agriculturii Ivan Ivanov (BSP) a ordonat însă o inspecție completă a companiei de stat Sisteme de Irigații.

Digurile reparate în ultimii doi ani nu aveau documente de recepție, dar banii au ajuns deja în conturile contractorilor. Lucrările au costat statul bulgar aproape 55 de milioane de euro (peste 107 milioane leva).

Inspecția din decembrie a fost declanșată de faptul că un dig de pe râul Chaya, în apropiere de Sadovo, s-a rupt în mai multe locuri, iar terenurile agricole din jur au fost inundate. Același dig s-a rupt de două ori și în vara anului 2018, iar localnicii au insistat ca albia râului să fie curățată și să se facă o reparație majoră, nu doar cârpeli.

Inundații în Bulgaria, septembrie 2022. Foto: BulFoto

Primarul comunei Maritsa, Dimitar Ivanov, a anunțat, de altfel, că mai multe guverne au fost notificate încă din 2011 cu privire la barajul deteriorat de pe râul Stryama, în apropiere de satul Kalekovets. 

Acum câteva zile digul s-a rupt din nou, apa a revărsat canalele sistemelor de irigații, iar viitura a inundat satul Trilistnik. Din cauza ploilor abundente, Stryama a devenit chiar mai periculos decât Maritsa (al cărui afluent este) – cel mai mare râu nu doar din Bulgaria, ci și din Balcani – și a luat poduri și chiar o stradă întreagă în satul Bogdan.

Inundații în Bulgaria, septembrie 2022. Foto: BulFoto

Între timp, ministrul Ivanov a uitat să anunțe rezultatele inspecției la Sistemele de Irigații. Înaintea lui, ministrul interimar Hristo Bozukov a ordonat și el o inspecție a companiei și a depus un raport la procuratură pentru Sisteme de Irigații. Și actualul ministru al Agriculturii, Yavor Gechev, a raportat o inspecție – însă doar pentru a investiga un deputat de la BSP, care a folosit ilegal un șofer și o mașină a companiei. 

Indiferent câte inspecții s-au efectuat, nici până în ziua de azi nu există nicio procedură prealabilă sau judiciară deschisă împotriva vreunui șef de la Sisteme de Irigații.


Pădurile din zonele Ihtiman și Elin Pelin sunt doar un exemplu care arată cum se întâmplă lucrurile în Bulgaria. 

Astăzi, Karlovo este sub apă. Mâine va fi un alt oraș. 

Iar politicienii vor susține din nou că vinovată e doar ploaia.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.