Raoul Weiss alias Modeste Schwartz. Foto: Pagina personală de Facebook

Interzis pe teritoriul României, lăudat de Dughin, “jurnalist” la stiripesurse.ro

La mijlocul lunii mai, stiripesurse.ro publica o analiză cu titlul „Covidul omoară bătrâni acolo unde mai găsește sau: de ce mortalitatea relativ scăzută din Europa răsăriteană nu dovedește nici un fel de succes al politicilor”. Textul este semnat de Modeste Schwartz – „jurnalist”.

În analiza publicată, autorul vrea să demonstreze că numărul relativ scăzut de decese din cauza infectării cu COVID-19 înregistrate în Europa de Est, în comparație cu restul țărilor europene, nu dovedește succesul măsurilor de izolare impuse de către guverne. 

Articolul publicat pe 16 mai în stiripesurse.ro FOTO captură web

Ne-a atras atenția numele autorului. De fapt, Modeste Schwartz este un pseudonim folosit de Raoul Weiss, antropolog francez promovat de Aleksandr Dughin și expulzat din România în 2018. Tot atunci, Ministerul Afacerilor Interne i-a interzis accesul în România pentru cinci ani, pentru acte care se constituie în amenințări la adresa securității naționale.

Surse Modeste

În februarie, 2017, PressOne arăta că sub pseudonimul Modeste Schwartz, autor de texte admirate de controversatul politolog rus Dughin și promovate pe platforme de propagandă, se ascunde Raoul Weiss, un antropolog și scriitor francez stabilit la Cluj. 

În acea perioadă, Modeste Schwartz era preluat de diverse platforme care încercau să crediteze ideea că protestele din România împotriva măsurilor guvernului PSD sunt rezultatul unei conspirații.

Materialele sale apăreau pe site-uri precum gandeste.org sau activenews.ro, dar scria și pentru think-tank-ul lui Aleksandr Dughin, Katehon.com. Una din tezele sale era că Germania și miliardarul american George Soros s-ar afla în spatele protestelor din România, prin finanțarea pe care o acordă ONG-urilor. 

Colaj de referințe privind identitatea lui Modeste Schwartz

PressOne consemna atunci:

Despre USR, Schwartz scrie că ar ar fi o „lepră” și un „abces occidentalist” emanat de tinerii de stânga din marile orașe, care parazitează România și a căror dezvoltare nu este în interesul țării. Mai mult, el spune că diferențele economice și socio-culturale dintre orașele mari și restul României ar putea genera un război civil precum cel izbucnit în Iugoslavia după moartea lui Tito.

Iată citatul publicat:

„Dacă Dragnea, imitând greșeala marelui Tito, ignoră primejdia focarelor de liberalism, atunci n-o să ne rămână decât soluția Ratko Mladić: cauterizarea la cald și la liber, de pe deal, cu cete de teleormăneni, niște țuici, voie bună, și un pic de artilerie grea.”

Modeste Schwartz

Povestea identității lui Modeste Schwartz se regăsește pe larg în PressOne.

Expulzarea și interdicția

La mai bine de un an și jumătate după dezvăluirea publicată de noi, în 2018, lucrătorii Ministerului Afacerilor Interne îl opresc pe Raoul Weiss la sosirea pe Aeroportul Internațional Cluj și îl expulzează din România, interzicându-i accesul în țară pentru 5 ani.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Măsura de nepermitere a intrării în România a fost instituită ca urmare a unor acte care se constituie în amenințări la adresa securității naționale în sensul prevederilor art. 3 din Legea nr. 51 din 1991 privind securitatea națională a României, acestea reprezentând o amenințare reală, actuală și gravă la adresa stării de legalitate (…) necesară existenței și dezvoltării statului național român”, arăta atunci  Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din MAI.

Articolul 3 din legea menționată enumeră motive precum planurile și acțiunile care au ca scop știrbirea suveranității poporului român, provocarea de război civil, spionaj, transmiterea de secrete de stat, sabotajul sau subminarea instituțiilor democratice și altele.

La acea vreme, citat de presă, Modeste Schwartz Weiss cataloga drept „ridicol” faptul ca românii „consideră că activitatea sa artistică reprezintă o amenințare la adresa securității naționale” și mai anunța că intenționează să atace în instanță decizia MAI.

„Cum aș fi putut amenința securitatea României? Cu poemele mele? Cu analizele lingvistice?”

Modeste Schwartz, octombrie, 2018

Analizele unui artist

În textul publicat de stiripesurse.ro, Schwartz face o analiză a unor date statistice – a căror sursă omite să o precizeze – și ajunge la concluzia că numărul relativ scăzut de decese din cauza COVID-19 din țările Europei de Est nu reprezintă un succes al măsurilor de izolare socială impusă de guverne.

L-am rugat să verifice fundamentul științific al analizei semnate de Schwartz pe sociologul Barbu Mateescu. Concluzia sa arată că Schwartz a oferit doar o jumătate de explicație.

Teza principală a autorului este <mortalitatea relativ scăzută din Europa răsăriteană nu dovedește nici un fel de succes al politicilor antiepidemice adoptate>, autorul făcând referire la măsurile de distanțare socială.

Autorul afirmă că, de fapt, rata mortalității este dependentă de vârsta medie de viață – adică, cu cât aceasta este mai ridicată, cu atât rata mortalității este mai mare. 

În lista de țări furnizată de autor, între cele două elemente – rata mortalității și vârsta medie – există o corelație statistică certă de 44%.

Ce înseamnă asta? 44% din diferențele dintre țări în ceea ce privește rata mortalității sunt explicate de durata medie de viață – jumătate din diferențe nu”, arată sociologul.

El subliniază că eficiența măsurilor de distanțare nu se măsoară, însă prin rata mortalității, așa cum face autorul, ci prin rata infectării.

Între această rată a infectării și rata mortalității corelația este de 83%. Astfel, diferențele dintre țări în ceea ce privește rata mortalității sunt explicate mult mai bine de rata infectării (în măsură de 83%) decât de vârsta medie (44-48%).

Afirmația <spune-mi ce vârstă medie are țara ta și îți spun ce rată a mortalității ai> nu spune decât jumătate din poveste.

Însă ai opt șanse din zece să cuprinzi adevărul dacă afirmi <spune-mi ce rată de infectare ai și îți spun ce rată a mortalității ai>. Iar în țările vestice citate de autor rata de infectare e de 4 ori mai mare decât în țările estice”, a încheiat Barbu Mateescu.

***

Întrebarea care rămâne e cum a ajuns Schwartz să semneze ca jurnalist într-o publicație? L-am întrebat pe Florin Pușcaș, redactorul-șef stiripesurse.ro.

Înțeleg că e o neatenție a unui redactor, care a preluat de undeva materialul, iar editorul din ziua respectivă nu a remarcat nici el.

E o problema de filtrare a conținutului, având în vedere volumul mare de articole… Eu nici nu am auzit până acum de individul ăsta. O să îl scot de pe site, dacă are un asemenea istoric”, a explicat redactorul-șef al site-ului stiripesurse.ro, Florin Pușcaș, contactat de PressOne.

Acesta a revenit ulterior și a precizat că textul a fost o preluare din Visegradpost, o publicație care este preluată periodic de site-uri precum gandeste.org, Sputnik sau justitiarul.ro. După dialogul cu Florin Pușcaș, materialul semnat de Schwartz a fost șters de pe stiripesurse.ro.

Raoul Weiss, alias Modeste Schwartz, este licențiat în filologie la Sorbona, unde a obținut și o diplomă de master în 1999. Înainte să fie expulzat din România, trăia în comuna Mera, la 20 de kilometri de Cluj.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...