Interviu. „Federația Rusă a înțeles că actuala putere de la Chișinău reușește să facă față factorilor politici puși să destabilizeze din interior”

Alex Olaru

Redactor Șef

Președintele Republicii Moldova susține că Rusia urma să forțeze schimbarea puterii de la Chișinău „prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții”. Maia Sandu a vorbit luni despre un plan elaborat, care ar include și provocatori „cu pregătire militară.”

Context: Săptămâna trecută președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut, la Bruxelles, că serviciile ucrainene de spionaj au interceptat documente ale Moscovei care arătau că Vladimir Putin ar fi avut în plan să distrugă democrația din Republica Moldova și să preia controlul țării. Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău, SIS, a confirmat că ar ști despre un astfel de plan. 

„Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a transmis Maia Sandu, care a cerut Parlamentului să adopte rapid proiectele de legi menite să întărească rolul Serviciului de Informații și Securitate.

PressOne a întrebat un analist politic de la Chișinău dacă anunțul președintelui Maia Sandu a îngrijorat populația, cine și cum încearcă să destabilizeze Republica Moldova și ce riscuri implică acordarea de puteri sporite serviciilor de informații. 

L-am întrebat pe analistul politic Ion Tăbârță și ce s-ar putea întâmpla duminică, când un partid pro-rus a îndemnat la proteste antiguvernamentale. 

PressOne: Care este atmosfera acum la Chișinău?

Ion Tăbârță: Nu pot spune că atmosfera s-a schimbat după anunțurile președintei Maiei Sandu. A fost un semnal de alarmă despre anumite pericole. Noi suntem obișnuiți de un an de zile, poate și mai mult. Noi suntem în permanență într-o stare de presiune din partea Federației Ruse.

Sunt tot timpul actori din sfera lor de influență care încearcă să destabilizeze situația. Presiunile au crescut gradual, în ultimii ani, iar societatea noastră s-a deprins cu ele. 

Moldova era mult mai neliniștită și în alertă la începutul războiului din Ucraina. Acum, ce ne-a spus Maia Sandu a creat impact mai mult la nivel de instituții și de elite. Deocamdată mai puțin la nivelul cetățeanului de rând. 

PressOne: Vă surprinde însă cu ceva planul rușilor, așa cum susține Maia Sandu că ar fi urmat să se desfășoare?

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”

ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.

I.T.:  Diversioniștii din exterior, cu pregătire militară, reprezintă elementul surpriză. Federația Rusă a încercat să pună presiune încă din toamna anului trecut, prin coaliția „oligarhico geopolitică” din Parlament.

Partidele socialiștilor și comuniștilor sunt de esență pro-rusă. Partidul Șor, cel mai vocal din opoziție, este o reminiscență și o emanație a regimului oligarhic Vladimir Plahotniuc.

Puterea a reușit să reziste unui mix de factori de presiune. Și probabil că acest factor destabilizator din exterior îi vine, de fapt, în ajutor, dacă putem spune așa. Înseamnă că Federația Rusă a înțeles că actuala putere de la Chișinău reușește să facă față factorilor politici puși să destabilizeze din interior. 

Noi am avut în trecut exemple de diversioniști, cum a fost anul 2009. Însă ei veneau pe filiera regiunii transnistrene. 

Protest pro-rus la Tiraspol, martie 2022.

PressOne: Ce șanse ar fi avut un asemenea plan și ce șanse mai are?

I.T.: Greu de spus. Totul depinde de reziliența instituțiilor din Republica Moldova. 

PressOne:  Cât de puternice sunt instituțiile statului la acest moment, în Republica Moldova?

I.T.: Din păcate acum sunt slabe. Instituțiile statului au fost practic pulverizate în timpul regimului oligarhic Plahotniuc.

Nu întâmplător noul premier a enumerat între prioritățile mandatului său tocmai rezistența instituțiilor statului

PressOne: Cu atât mai mult, dacă Republica Moldova este atât de vulnerabilă, ce șanse ar putea avea un plan de răsturnare a puterii democratice? 

I.T.: Vreau să cred că în ultimii aproape doi ani, de când Serviciul de Informații și Securitate, SIS, este sub controlul președintelui, instituția a fost curățată de aceste elemente sau că influența lor a fost redusă semnificativ. Mai ales că în ultima perioadă SIS a colaborat din plin cu serviciile român, ucrainean și cu serviciile europene de informații. 

SIS este instituția care răspunde de securitate și de contracararea unor astfel de infiltrări din exterior, cu scop destabilizator. Vreau să cred că  instituția a fost întărită în toți acești ani. 

Protestele antiguvernamentale de la Chișinău „nu au potențial să destabilizeze”

PressOne: Ce potențial au să destabilizeze Republica Moldova protestele anti Maia Sandu anunțate pentru zilele următoare la Chișinău? 

I.T.: Nu au potențial. Actualele proteste anti guvernare sunt mai mult proteste „de sus”. Nu există o masă de oameni gata să iasă în stradă, care mai au nevoie doar de lideri. Sunt proteste similare cu cele organizate în toamnă de partidul Șor. 

Proteste plătite.  Tocmai partidele oligarhice și pro-ruse au sărit și au încercat să catalogheze discursul Maiei Sandu drept „aiureală” sau „un scenariul halucinant rupt de realitate”.  Cu scopul, evident, de a diminua din gravitatea mesajului dat de șefa statului. 

Chișinău, Republica Moldova. Foto Lucian Muntean

PressOne: Câți oameni credeți că ar putea ieși în stradă? 

I.T.: Nu foarte mulți. Depinde de baza financiară pe care o are acum Partidul Șor, care s-a ambalat într-un fel de mișcare naționalistă și populară. 

E adevărat că în societate există nemulțumiri față de guvernare. Însă guvernarea a reușit până la urmă să atenueze impactul sezonului rece, prin anumite compensații. Există frustrări, dar asta nu înseamnă că cetățenii nemulțumiți din societate vor să susțină partidele oligarhice și anti-europene.

Protestele de amploare sunt mereu prezentate cu așteptări de 20-30 de mii de participanți. Dar niciodată numărul lor nu depășește 5-6 mii. 

Cum se infiltrează propaganda rusă în Republica Moldova

PressOne: Cine amplifică mesajele anti-europene și cum ajunge propaganda la populația Republicii Moldova? 

I.T.: Sunt, desigur, mai multe căi. Populația mai în vârstă consumă știri clasic, prin radio și televiziune.  

La finalul anului trecut au fost interzise șase posturi afiliate partidelor pro-ruse. Însă programele lor au reușit să migreze pe alte posturi de televiziune, care erau locale, marginale și fără audiență. Au cumpărat pur și simplu sau au arendat alte televiziuni. 

În regiunea autonomă găgăuză sunt distribuitori locali de cablu care ocolesc legislația Republicii Moldova și retransmit integral canale rusești.  

Și, bineînțeles, politicienii locali, care distribuie eronat și întortocheat mesajele autorităților centrale și promovează mesajele pro-ruse. 

PressOne: Cât de mare e diferența între cum sunt percepute lucrurile la Chișinău și în zone mai sărace, rurale? 

I.T.: Aceasta este o mare problemă a Republicii Moldova: suntem o societate divizată și avem categorii de electorat structural. 

În centrul Moldovei este un electorat mai mult pro-european, pro românesc, chiar. În sudul Republicii Moldova, în autonomia găgăuză, este un public pro-rus de peste 95%. Mesajele anti-europene și pro-ruse pătrund cel mai bine în mediul rural. 

PressOne: „În realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne”. Printre ele, „pe unii veterani foști angajați ai forțelor de ordine”, a afirmat președinta Maia Sandu. Cine sunt acești foști angajați ai forțelor de ordine, ce portret robot au?

I.T.: Sunt cei care în perioada regimului Plahotniuc au ajuns să nu se subordoneze instituțiilor statului, ci direct unor persoane din anturajul oligarhului sau lui, direct. Sunt persoane corupte. 

Fostul șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție, domnul Gheorghe Cavcaliuc, este lider de partid (n.r. partidul „Acasă Construim Europa” - PACE) și fugar de justiție la Londra, de exemplu. El acționa în perioada Plahotniuc împotriva persoanelor incomode și a adversarilor politici ai acestuia.

Domnul Cavcaliuc este un personaj clasic în Republica Moldova: un polițist corupt care a făcut rapid carieră și a ajuns sus pentru că a servit regimul și nu legea. Pe acest gen de persoane se bazează acele structuri care vor să destabilizeze situația din Republica Moldova. 

PressOne: În continuare, Maia Sandu cere Parlamentului să adopte în cel mai scurt timp proiectele de lege care vor oferi SIS și procuraturii puteri sporite. Cât de drastică este această reformă legislativă și în ce măsură se poate dovedi cu două tăișuri pentru democrația la care aspiră Republica Moldova?

I.T.: Sigur este o sabie cu două tăișuri. Iar adversarii politici învinuiesc partidul de guvernare și pe Maia Sandu de dictatură. 

Probabil că cea mai bună modalitate ar fi ca SIS să aibă puteri sporite doar o perioadă limitată de timp: în starea de urgență, de exemplu. Nimeni nu are dubii că intențiile de reformare a SIS nu sunt sincere. Dar ce se întâmplă dacă un astfel de instrument cade pe mâinile unui Dodon sau Ilan Șor? 

PressOne: Poate noul premier Dorin Recean, altfel un apropiat al Maiei Sandu, să mențină Moldova conectată la parcursul pro-european? 

I.T.: Este un politician pro-european, care a fost membru în guvernele pro-europene. A fost un civil în fruntea Ministerului de Interne. A avut o relație bună cu Maia Sandu în guvernele din 2012-2014, când au devenit amândoi miniștri în același timp. Dorin Recean a fost apoi gradual readus în spațiul public de către Maia Sandu. 

Este un politician cu mai multă carismă decât fostul premier Natalia Gavrilița și mai echilibrat în discurs. Rămâne de văzut cât de bun manager este și ce echipă își va alege. 

PressOne: Cum credeți că ar trebui să fie revizuită strategia de securitate a Republicii Moldova?

I.T.: Suntem în procesul de elaborare a unei strategii naționale de securitate și din câte înțeleg nu va mai porni de la statutul de neutralitate ca acea umbrelă de protecție, ci de la riscurile și amenințările reale la adresa securității naționale. Nu se pune în discuție să renunțăm la neutralitate. Trebuie doar să vedem cum o fortificăm.

Bugetul pentru Apărare a fost deja dublat în Republica Moldova. 

PressOne: Cum percepe populația criza energetică?

I.T.: Prin facturi. Guvernarea a reușit printr-un mecanism de compensare să mai atenueze din șocul din perioada rece. Dar chiar și așa, inflația a scăzut puterea de cumpărare cu 30%. 

Chișinău, Republica Moldova. Foto Lucian Muntean

PressOne: Cum influențează scumpirile felul în care moldovenii văd războiul?  

I.T.: Dacă la început mulți erau îngrijorați de război, acum, când conflictul armat s-a îndepărtat de hotarele Republicii Moldova, au început să predomine problemele sociale. Propaganda rusă a promovat mesaje de felul „autoritățile se gândesc mai mult la refugiați decât la voi.” Însă ultimele sondaje arată că populația este mai preocupată de creșterea prețurilor decât de soarta războiului din Ucraina. 

PressOne: România cum credeți că este percepută? 

I.T.: În funcție de populație. Sigur că populația din Chișinău mai instruită, ca să nu zic intelectualitatea, discerne informația și știe despre ajutorul și importanța României. Alte segmente de populație pun  România „în aceeași oală cu NATO” și consideră că Occidentul e vinovat pentru războiul din Ucraina. Este populația expusă propagandei ruse. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€