INTERVIU. Dan Perciun, ministrul Educației din Republica Moldova: „România trebuie să acționeze mai prompt atunci când vorbim de propaganda rusă”

Alina Zibrițchi

Dan Perciun este, la 34 de ani, cel mai tânăr ministru al Educației și Cercetării din istoria Republicii Moldova. A ajuns la minister în anul 2023 și în doi ani de mandat a inițiat reforme pentru modernizarea sistemului de învățământ, a gestionat integrarea refugiaților ucraineni în școli și a promovat digitalizarea și accesul la educație. Printre realizările sale se numără implementarea noilor politici educaționale, revizuirea curriculei, creșterea salariilor pentru profesori și educatori, mărirea burselor, atragerea fondurilor pentru cercetare și un număr record de tineri care au rămas în ultimii doi ani să studieze în Moldova.

Perciun și-a făcut studiile de masterat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în perioada când actualul ministru al educației, Daniel David era rector. El crede că „Moldova și România trebuie să învețe una de la alta și să se sprijine reciproc în proiectele de cercetare”.  

Acum o lună, la alegerile parlamentare din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut o nouă majoritate în parlament, iar Dan Perciun este printre puținii miniștri din vechiul cabinet care a anunțat că ar vrea să rămână la ministerul pe care îl conduce.

PressOne: Campania electorală din acest an a fost una dintre cele mai tensionante din ultimii ani, cu dezinformare, atacuri pe rețelele sociale și mesaje anti-UE. Cum ați simțit personal această presiune? A fost o campanie curată sau ați simțit că educația a fost folosită ca armă politică?

D.P: Într-adevăr a fost o campanie grea. A fost multă propagandă, falsuri pe rețelele sociale, mai ales că aceste alegeri au fost foarte importante pentru noi. Personal, la fel ca ceilalți colegi, am avut parte de unele provocări. S-a vorbit mult despre cumpărarea voturilor și au circulat  multe narațiuni false, inclusiv legate de educație.

Am observat că, în campanie, aproape fiecare partid a invocat educația, dar rareori cu soluții concrete. În acest context, cum considerați că a fost folosită tema educației în campania electorală: sincer, ca proiect de țară, sau mai degrabă ca instrument de propagandă și promovare?

D.P: Nu știu dacă ați observat, dar în campania pentru alegerile parlamentare din acest an s-a pus mai mult accent pe direcția pe care o va lua Republica Moldova: Vest sau Est. Partidele n-au venit cu proiecte de țară. N-a fost despre posibile viitoare reforme și chiar dacă s-a invocat educația a fost mai mult superficial. Campania asta nu a fost despre schimbări sau acțiuni concrete într-un anumit domeniu, ci a fost mai degrabă despre drumul pe care îl alegem. Candidații s-au axat pe importanța integrării în UE cu toate beneficiile aferente, sau, în cazul opoziției, de ce nu ar trebui să alegem direcția europeană. 

Educația, în viziunea mea, nu ar trebui să fie adusă ca subiect în spațiul public doar în campanie. Este important să organizăm dezbateri constant și să vedem unde trebuie să ne direcționăm resursele.

„Propaganda rusă a fost foarte prezentă în toate sferele, inclusiv în educație”

Autoritățile au confirmat implicarea activă a Rusiei în alegeri – inclusiv prin finanțări ilegale și rețele de propagandă online. Cât de mult credeți că a contat această influență în votul final? Și cum se manifestă ea, concret, în domeniul educației?

D.P: Foarte mult a contat. Cum am spus și mai sus, au fost tentative de cumpărare a voturilor, propaganda rusă a fost foarte prezentă în toate sferele, inclusiv în educație. Avem școlile cu predare în rusă, unde încă mai sunt profesori cu orientări proruse și acolo e mai greu de luptat cu asta. 

Acum autoritățile au acționat mai prompt decât la prezidențialele de anul trecut. S-au aplicat amenzi, s-au făcut campanii de informare și am încercat să ajungem la toată lumea. Propaganda s-a simțit nu doar în educație, ci și în toate sferele.

Rezultatul PAS la alegerile din 28 septembrie a arătat că majoritatea cetățenilor susțin direcția proeuropeană și proromânească. Acum când aveți iar un guvern stabil și o majoritate confortabilă în Parlament, ce înseamnă acest context pentru viteza reformelor în educație? Poate fi acesta momentul de „ruptură” de vechiul sistem?

D.P: Reformele în educație nu se fac la viteză și nu se fac peste noapte. Noi vrem să continuăm ce am început. Acum suntem siguri că vom putea continua mai întâi reformele începute înainte de alegeri. Vom avea în continuare un mediu prielnic pentru asta. Și, evident, după consultări publice, după ce vom evalua care sunt următoarele necesități în educație, vom vorbi despre noi reforme. Dar asta se face după cercetare și analiză. 

Acum depinde și la ce vă referiți prin vechiul sistem. Noi deja am făcut pași mari în vederea digitalizării în educație, s-a investit în manuale, în salariile profesorilor și educatorilor, în bursele studenților, în cămine și în cursuri de formare. Moldova se apropie de standardele europene, dar evident că mai este mult de muncit.

VIDEO EXPLICATIV. Jumătate de miliard de euro riscă să fie luați de la proiecte care ar scădea factura la energie electrică în cele mai afectate județe din România

Jumătate de miliard de euro din fonduri europene, bani care ar fi putut reduce facturile la energie pentru mii de familii și ar fi sprijinit tranziția către energie verde în cele mai afectate șase județe ale României, riscă să fie redirecționați către alte proiecte.

INTERVIU VIDEO. Selly, despre asocierea cu păcănelele la „Beach, Please!”, unde participă zeci de mii de minori: „A fost o colaborare punctuală. În viitor ne vom concentra pe alte parteneriate”

PressOne lansează o serie de interviuri cu persoane publice care influențează puternic societatea românească actuală. Numit pentru a doua oară la rând cea mai urmărită personalitate publică din România, Selly a venit la PressOne pentru o discuție despre relația dintre influenceri și presă, dar și despre relația unui festival la care 20% dintre participanți sunt minori cu sponsorizările de la companii de jocuri de noroc.

Au fost excluse partide proruse pentru finanțare ilegală sau implicare în scheme de influență. Cum afectează aceste decizii climatul politic educațional? Credeți că există riscul ca anumite instituții/școli să fie folosite ca vectori ai narativelor politice, la fel cum s‐au folosit media sau rețele sociale?

D.P: Au fost niște speculații despre școlile care ar fi fost închise de guvernarea PAS în ultimii patru ani. Au apărut și postări despre asta, mai ales pe Facebook și TikTok. Noi, de la minister, am ieșit cu dovezi clare care arătau că sunt falsuri. 

Propaganda rusă a vizat în mod special diaspora moldovenească, încercând să descurajeze votul sau să promoveze mesaje false în diaspora. În ce măsură Ministerul Educației și Cercetării  are o strategie pentru a influența pozitiv diaspora (prin educație online, resurse, manuale, comunicare) astfel încât tinerii moldoveni din afară să aibă o legătură reală cu identitatea și educația din Moldova?

D.P: Noi încercăm să facem tot posibilul ca ei să revină  acasă. Să fie interesați să se întoarcă acasă. Avem programe de stagii la guvern. Este Moldova Brain Gain, un proiect care vizează reconectarea tinerilor moldoveni din străinătate cu oportunitățile din țară. 

Le oferim posibilitatea să studieze online la universitățile din țară și au acces la mai multe resurse digitale pentru învățare. Dar cel mai mult ne dorim ca ei să revină acasă. Există și o Ligă a studenților originari din Republica Moldova care studiază în străinătate și de peste 10 ani organizează o gală pentru ei.

Pentru cei care sunt stabiliți peste hotare și nu planifică să revină în Moldova, dar sunt în continuare interesați de ce se întâmplă în țară, nu avem o strategie clară încă. Trebuie să vedem mai întâi unde sunt acești tineri, ce le lipsește și care sunt necesitățile lor.

În România vorbim de ani de zile despre „România educată”. Moldova la ce vis educațional aspiră?

D.P: Eu personal vreau foarte mult să oferim un sistem de învățământ echitabil pentru toate categoriile sociale. Pentru că chiar dacă noi investim în educație, digitalizăm și oferim tot felul de oportunități, nu toți copiii din Moldova au șanse egale.

Scopul nostru de acum este ca toată lumea să aibă acces la educație și resursele necesare pentru a învăța.

„Moldova și România trebuie să învețe una de la alta și să se sprijine reciproc în proiectele de cercetare.”

Cum arată punțile dintre profesorii din România și cei din Moldova? Cât și cum diferă pregătirea lor profesională și ce considerați că ar trebui să se schimbe? Vom avea, într-o zi, profesori care predau în ambele țări după aceleași standarde?

D.P: Eu nu cunosc foarte bine cum funcționează sistemul de învățământ din România, dar nu cred că avem diferențe atât de majore. Dacă vor preda profesorii după aceleași standarde, e greu să zic acum. Sper că noi vom ajunge să avem profesori care se conduc după standardele europene.

Poate pe viitor s-ar putea să avem profesori din România care predau la școlile din Moldova și invers. Dar trebuie să ținem cont de faptul că în România e diferit. În primul rând, sunt mai mulți elevi, organizarea administrativă e alta, examenele de bacalaureat sunt puțin diferite. Dar nu exclud că pe viitor vom prelua mai mult unii de la alții. Moldova și România trebuie să învețe una de la alta și să se sprijine reciproc în proiectele de cercetare.

Considerați că soarta tinerilor care pleacă din Moldova să studieze în România este importantă? Dacă da, de ce nu există date cu privire la ei?

D.P: Normal că e importantă. Soarta tuturor tinerilor din Moldova dar și de peste hotare e importantă și noi încercăm să le oferim la toți un mediu prielnic pentru dezvoltare.

Legat de baza de date, să știți că vorbeam relativ recent cu un fost ministru al educației din România și el spunea că astfel de date există undeva la minister. Dar pentru că mulți tineri din Moldova se duc la studii cu cetățenie română, e greu să se țină o evidență după naționalitate. Oricum ar există o marjă de eroare. Dar aveți dreptate, trebuie și noi, la Ministerul Educației și Cercetării din Moldova să facem o solicitare oficială în România și să primim aceste informații. 

Și să știți că în ultimii doi ani am început să ținem evidența fiecărui tânăr care a absolvit ciclul gimnazial în Moldova. Pentru noi este important să vedem ce fac ei mai departe. Câți rămân să continuie studiile la liceele, colegiile și școlile profesionale din țară. Câți pleacă și unde pleacă. Și deja câți se încadrează direct în câmpul muncii.

În acest context vorbiți și despre un număr record din ultimii doi ani de studenți care rămân să studieze în Moldova. Cu cât este acest număr mai mare față de anii precedenți, care credeți că sunt factorii care au contribuit la asta și considerați că a fost întors trendul: în marea lor majoritate, studenții aleg să rămână în Moldova sau, în continuare, aleg să plece? 

D.P: Anul acesta am avut cu peste 1.000 de studenți mai mulți ca anul trecut, care au rămas să studieze acasă. Și raportat la numărul de tineri care au absolvit liceul, vorbim de o creștere cu 7 %. În 2025 a fost cea mai bună admitere din ultimii 9 ani. Și asta pentru că am investit în educație, dar am derulat și proiecte menite să promoveze universitățile din Moldova.

Am investit în sălile de curs, în laboratoare, s-au renovat căminele, au crescut bursele. Am lansat programe noi de studii și am susținut inițiativele tinerilor. Dar asta nu e suficient, dacă informația nu ajunge la tineri. Am ținut foarte mult să aducem tinerii din sate dar și din alte orașe să vadă universitățile din Chișinău și din țară. Pentru că mulți dintre ei nici nu știau cum arată universitățile. Veneau la studii și interacționau prima dată cu mediul universitar.

Campania „Învață în Moldova” a dat roade. Peste 7.000 de elevi au vizitat universitățile și au participat la evenimentele organizate de minister în parteneriat cu instituțiile de învățământ. 

În Republica Moldova, se depun eforturi pentru achiziționarea de manuale noi, dar procesul este lent. Anul de studii 2024-2025 a adus noi manuale, completând bibliotecile școlare, însă nu peste tot cu aceleași rezultate. În acest context, cum arată „istoria românilor” în noile manuale din Moldova? 

D.P: Avem manuale noi de istorie de anul trecut, din anul școlar 2024/2025. Arată bine istoria românilor. Manualul acesta a reușit să provoace multe dispute și certuri, dar istoria românilor arată bine.

Ce înseamnă, astăzi, concret „limba română” în școala moldovenească?

D.P: E limba de stat, e limba română. Dacă vă referiți la modul în care o numim, atunci e scris deja și în Constituție că noi vorbim limba română și cred că elevii sunt conștienți de asta. În general, cei care s-au născut după Independență țin mult la identitatea națională.

Întrebarea asta despre limbă poate avea sens acum 30 de ani. Acum, însă, limba română e limba de stat a Republicii Moldova. Nu știu cum am mai putea vorbi despre asta.

Ce influență are propaganda pe rețelele de socializare rusești și clasice asupra tinerilor moldoveni? Ce anume de acolo îi poate face vulnerabili sau manipulabili? 

D.P: E destul de agresivă propaganda și e mai periculoasă pentru tinerii care nu se informează din surse veridice. În campanie au circulat mai multe falsuri pe net și cred că toate îi fac vulnerabili, pentru că erau multe și apăreau constant.

Există în continuare profesori care predau după narative sovietice? Ce faceți când întâlniți rezistență ideologică în cancelarii?

D.P: Dacă prin narative sovietice vă referiți la metode mai învechite de predare, atunci da. Dar aceste metode nu sunt învechite, ci, mai degrabă, neactuale. Dar au mai rămas puțini profesori care predau așa. Acum mulți dintre ei fac lecțiile interactive. Participă la cursuri de perfecționare și vin în fața elevilor cu metode inovative pentru a le capta atenția.

Oricum noi încercăm să venim cu o abordare individuală și să oferim și cadrelor didactice resursele necesare pentru a se dezvolta.

Vă simțiți amenințat politic sau personal din cauza direcției proromânești și proeuropene pe care o susțineți în educație?

D.P: Nu. Bineînțeles că în politică mai apar unele scandaluri sau incidente, dar asta se întâmplă în orice caz. Dar nu, nu mă simt amenințat.

Elevii din Moldova vor învăța în curând și educație digitală, civică, profesională – pe model european. Considerați că România și Moldova vor ajunge vreodată să aibă un bacalaureat comun? 

D.P: Nu cred că am putea avea un bacalaureat comun. Totuși sistemele noastre de învățământ, chiar dacă nu tare, diferă într-o oarecare măsură. Și să ne mai gândim la numărul de elevi sau structura administrativă. 

Examenele de bacalaureat din Moldova sunt deja destul de apropiate de cele din România. Eu cred că un elev din România ar putea da bacul în Moldova și invers. Dar să vorbim despre un bacalaureat comun este încă devreme.

Ați afirmat că elevii moldoveni sunt cu „șase luni în urmă” față de cei români la competențele PISA. Când estimați că va depăși Moldova România, în cât timp credeți că va fi recuperat acest decalaj și ce se va întâmpla după, care va fi noua bornă la care se va raporta Moldova?

D.P: Într-adevăr am spus asta într-un interviu și așa este. Suntem cu șase luni în urmă față de România. E devreme să vorbesc de noua bornă. Noi am avea nevoie de 4-5 ani ca să ajungem România din urmă. Acesta e scopul nostru de acum și în direcția asta se muncește.

Noi nu avem resursele pe care le are România. Este o țară membră UE cu acces la fonduri și proiecte europene. La noi, în prezent, posibilitățile sunt mai limitate.

Ce se va întâmpla după rămâne de văzut. Poate vom alege altă țară din UE la care să ne raportăm. Mie, de exemplu, îmi place Estonia.

Dacă mâine ați prelua Ministerul Educației și Cercetării de la București, ce ați prelua și ce ați corecta? Trei lucruri pe care le-ați împrumuta de la educația românească fără să clipiți – și unul pe care nu l-ați lua nici în ruptul capului.

D.P: Nu cred că există lucruri pe care nu le-aș prelua nici în ruptul capului. Și nici nu sunt în ipostaza de a prelua ministerul de la București. Ce-mi place mie în România și mi-aș dori și la noi este activismul sindicatelor și a organizațiilor studențești. Ei sunt foarte vizibili și implicați. 

În schimb, ce funcționează mai bine la noi este sistemul de grădinițe. Noi avem grădinițe în fiecare localitate și oferim părinților posibilitatea de a-și duce copiii la grădiniță încă de la doi ani și jumătate. În România știu că sunt mai puține și e o problemă cu asta.

Ați studiat la Cluj și la Cambridge. Unde v-a plăcut mai mult?

D.P: E greu să compar trei ani de studii în Anglia cu masteratul făcut online la Cluj. Dar a fost frumos în ambele locuri. La Cluj mi-au plăcut foarte mult unii profesori. Niște oameni înțelepți de la care am avut ce învăța. Cu unii dintre ei comunic și acum.

Ce întrebare v-a pus un elev și nu ați știut ce să răspundeți?

D.P: Bună asta. O întrebare la care n-am știut să răspund a fost legată de tezele din clasa a X-a. Știu sigur că era legat de teze și eu nu cunoșteam exact care e procedura. Am avut nevoie de ajutorul colegilor de la minister ca să-i pot răspunde. N-am vrut să duc în eroare oferind un răspuns greșit.

Dacă ați avea de ales între două tabere școlare: una organizată la Sinaia și una la Orheiul Vechi – unde ați trimite copiii Moldovei?

D.P: La ambele. Depinde de conceptul taberei. E frumos și la Sinaia, dar și la Orheiul Vechi.

Peste 10 ani, în ce domeniu credeți că România și Moldova vor funcționa ca un singur sistem: educație, cercetare, formare profesională? 

D.P: Da, cu siguranță. Și noi deja colaborăm pe partea de cercetare. Avem 100 de proiecte bilaterale pe partea de cercetare și acoperă domenii precum sănătatea, cultura, clima. Sunt cercetători din ambele țări.

La fel, în prezent elevii din Moldova pot accesa o bibliotecă românească în format digital, unde sunt multe resurse utile pentru ei.

Eu cred că noi deja colaborăm bine.

În calitate de cel mai tânăr ministru al educației din istoria Republicii Moldova, ce simțiți că ați vrea să faceți pentru noua generație, dar momentan nu este posibil în Moldova și de ce nu este posibil? 

D.P: Îmi place întrebarea asta. Cred că accesul la resurse și tehnologii de ultimă oră care le-ar permite să cerceteze și să se dezvolte la fel ca tinerii din alte țări. Mi-ar plăcea să știu că și ei au astfel de resurse și le pot folosi.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€