Industria pentru adulți, zguduită de noi scandaluri. Femei drogate și supuse la violuri „de racolare”, postate pe site-uri cu milioane de vizualizări

Redacția

De mai mulți ani, industria pornografică este vizată de dosare care dezvăluie exploatarea actrițelor în spatele producției. Legislația protejează utilizatorii, dar măsurile luate pentru a proteja femeile care joacă în conținuturile pornografice sunt puține. Două procese recente din Franța au redeschis dezbaterea publică despre acest subiect.

Cazurile „Jacquie et Michel” și „French Bukkake”, care poartă numele site-urilor pornografice implicate, sunt în centrul atenției industriei pornografice franceze de doi ani.

Au fost deschise două anchete judiciare în urma mai multor mărturii: 42 de femei s-au constituit parte civilă, iar 16 bărbați, producători și actori, sunt anchetați pentru violuri agravate, complicitate la viol, proxenetism agravat, trafic de persoane în scopul violului și difuzarea de imagini cu violuri.

Ce s-a întâmplat? Femeile care apar în videoclipurile vizate de procese au fost recrutate de un colaborator al platformei care se dădea drept femeie: după ce s-a împrietenit online cu aceste potențiale „actrițe” (selectate în funcție de profilul psihologic și situația financiară precară), acest bărbat le-a propus un prim contract de sex contra cost.

Reclamantele susțin că au fost victime ale unui „viol de racolare”, expresie care desemnează o experiență traumatizantă menită să le diminueze reticența de a participa la viitoare filmări. În practică, se face un fel de pariu că femeia în cauză acceptă că a trăit deja ce era mai rău, și astfel este determinată să perceapă filmarea pornografică drept ceva mai puțin violent.

În timpul filmărilor, victimele au fost intimidate, denigrate verbal înainte, în timpul și după abuzurile fizice la care au fost supuse. Unele dintre ele au declarat că au fost drogate, altele își amintesc că au fost obligate să bea, înainte de a li se cere să-și dea consimțământul verbal în fața camerei. Înainte de începerea filmărilor niciuna nu a fost informată despre actele sau pozițiile la cu care au fost de acord, nici despre numărul de parteneri implicați într-o scenă.

Mai multe femei mărturisesc că și-au exprimat explicit dezacordul față de anumite cereri și că au fost ignorate sau sancționate violent.

Videoclipurile au fost apoi publicate pe site-uri web accesibile publicului larg, și nu doar pe platforme canadiene exclusive, așa cum au fost asigurate. Protagonistele acestor videoclipuri reclamă că au fost adesea recunoscute în mediul privat sau profesional.

Mărturiile acestor femei au fost parțial strânse de un colectiv de autoare și publicate în cartea intitulată „Sub privirile noastre. Povești despre violența pornografică” (publicată în limba franceză), care explică cum publicul se desensibilizează atunci când femeile din filmele pornografice acuză acte de abuz și exploatare. „Sunt femei pe care toată lumea le privește, dar pe care nimeni nu vrea să le vadă și cu atât mai puțin să le audă”, se arată în carte. 

Un întreg sector care trebuie interzis?

Astăzi, pornografia este o industrie multinațională care generează profituri uriașe, care pot fi estimate, la scară mondială, la câteva miliarde de dolari pe an.

În Franța, videourile pornografice circulă în principal prin intermediul a patru platforme principale, Pornhub, xHamster, XVideos și XNXX. În Franța 35,63 milioane de persoane au vizionat un videoclip porno în streaming numai pe aceste platforme, într-un singur an; în același timp, 136 de miliarde de videoclipuri au fost vizionate în întreaga lume și nu este exagerat să spunem că pornografia a invadat viețile noastre și că toată lumea o urmărește, sau aproape toată lumea”, scrie istorica și feminista Christelle Taraud în prefața cărții Sous nos regards.

În 2024, Franța este țara europeană cu cei mai mulți utilizatori ai PornHub, cel mai popular site pornografic din lume, ocupând locul al doilea în clasament, după Statele Unite. Marea Britanie, Germania și Italia, aflate pe locurile 5, 6 și 8, sunt singurele țări europene care figurează în top 10.

Potrivit unui studiu din 2023 și publicat de Autoritatea Națională pentru Media și Comunicare din Ungaria, într-o singură zi, aproape 620.000 de unguri accesează unul dintre cele mai populare zece site-uri pornografice din țară, iar într-o săptămână, aceste conținuturi pentru adulți sunt accesate de aproximativ 1,7 milioane de utilizatori din toată Ungaria.

De la sfârșitul anilor 1990, s-a intensificat apariția pornografiei „gonzo” (fără buget și fără scenariu), care, de-a lungul anilor, s-a orientat către scene din ce în ce mai „hard”. Apariția pornografiei „gonzo” a mers mână în mână cu declinul modelului economic clasic bazat pe case de producție care finanțau filmările, iar filmele erau apoi vândute sau închiriate sub formă de DVD-uri. Apariția internetului a deschis ușa unui flux de videoclipuri cu amatori sau semi-amatori distribuite gratuit online, ceea ce a dus la o scădere puternică a conținutului cu plată.

Eșec pe fonduri europene. Din sute de proiecte cu finanțare europeană pentru biodiversitate, autoritățile au reușit să finalizeze, în șase ani, doar 22

PressOne a întrebat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene câte dintre proiectele de conservare a biodiversității finanțate în perioada 2014-2020 au și fost încheiate, iar din răspunsul primit rezultă că din cele 131 de proiecte cu acest specific, doar 22 au fost încheiate. Adică abia 16,8% din total. Cum s-a ajuns aici?

Europa nu mai are răbdare cu noi: După 18 ani în UE, România își dă examenul de maturitate. Din 2028, va trebui să ne gestionăm singuri banii europeni

Noul proiect de buget al Uniunii Europene pe următorii șapte ani se prezintă ca un veritabil test de maturitate pentru România care, întâmplător sau nu, „a împlinit” în 2025 fix 18 ani de la aderarea în UE. Bugetul propus de Comisia Europeană însumează aproape 2 trilioane de euro care urmează a fi cheltuiți în perioada 2028 – 2034. Noua filozofie bugetară a Uniunii nu mai acordă aceeași importanță fondurilor europene pentru agricultură și programelor de coeziune, prin care se încearcă aducerea zonelor sărace din UE la standarde similare zonelor sau regiunilor europene deja dezvoltate. Or, fondurile pentru agricultură și de coeziune s-au dovedit, până acum, vitale pentru dezvoltarea României și ridicarea nivelului de trai.

Studiourile de producție au fost nevoite să-și închidă porțile sau au fost cumpărate de marile platforme, așa-numitele „site-uri de tube”, precum PornHub, care distribuie în streaming o cantitate foarte mare de videoclipuri cumpărate de la numeroase surse diferite.

Abuzurile acestui mod de funcționare au făcut deja prima pagină a ziarelor în 2023, când PornHub a fost dat în judecată pentru difuzarea de videoclipuri în care apăreau femei foarte tinere, care au fost victime ale practicilor similare celor incriminate în cazurile Jacquie et Michel și French Bukkake.

Atât în Statele Unite, cât și în Europa, lipsesc cu desăvârșire obligațiile legate de verificarea bunelor practici ale producătorilor de conținut redistribuit de site-urile de tip „tube”.

Încă din 2010, la nivel mondial, 90% dintre cele mai difuzate 50 de videoclipuri pornografice prezentau una sau mai multe forme de violență împotriva protagonistei sau protagonistelor feminine, potrivit unui studiu publicat în revista academică americană Violence Against Women.

„Este într-adevăr pornografia cea mai misogină, cea mai heteronormativă și cea mai rasistă practică care alimentează astăzi cea mai mare parte a pieței franceze, europene și mondiale. [...] La ani-lumină distanță de „revoluția sexuală” pe care ar trebui să o promoveze, producția de filme pornografice este marcată astăzi de o accentuare foarte puternică a violenței împotriva femeilor”, afirmă prefața cărții Sous nos regards.

Legislația europeană privind pornografia

Cadrul legislativ al sectorului X rămâne foarte puțin dezvoltat în Europa. În decembrie 2023, Bruxelles a impus norme mai stricte pentru trei platforme pornografice (Pornhub, Stripchat și XVideos, care declară peste 40 de milioane de utilizatori lunari fiecare) în cadrul legislației privind serviciile digitale (DSA).

Legile țărilor europene se concentrează pe accesul minorilor la conținut pornografic, precum și pe producția și difuzarea de conținut pornografic în care apar minori.

Spania a anunțat introducerea unui sistem de verificare a vârstei utilizatorilor care doresc să acceseze site-uri pornografice. În Franța, legea îi obligă pe aceștia, începând cu 11 aprilie 2025, să dezvolte ei înșiși un sistem anonim de verificare a vârstei.

Măsuri similare au fost luate în Italia, unde au fost promulgate legi foarte specifice pentru a combate diseminarea de imagini cu minori cu caracter sexual începând din 2019, „revenge porn” și diseminarea fără consimțământ a imaginilor sau videoclipurilor, relatează The Independent. O lege similară există și în Franța din 2016.

Însă, la nivel european nu a fost adoptat încă niciun text care să reglementeze activitatea de protecție a actorilor și actrițelor din industria pornografică.

OTRAS în Spania, SZEXE în Ungaria sau STRASS în Franța: există sindicate ale lucrătorilor și lucrătoarelor sexuale, care militează pentru a informa și a promova drepturile acestor persoane. Actorii și actrițele porno sunt parte din aceste sindicate, dar nu există unul specific pentru producțiile audiovizuale X.

O pornografie etică?

Ar fi incorect să prezentăm întreaga industrie pornografică ca urmând aceste tipare abuzive. Erika Lust, producătoare de filme erotice și activistă pentru o evoluție a pornografiei mainstream departe de reprezentările rasiste și misogine obișnuite, este figura emblematică a pornografiei așa-numite „etice”.

Producțiile sale prezintă scenarii alternative și incluzive, iar etica de lucru pe care o impune tuturor echipelor sale se bazează pe consimțământ, plăcere și sănătate sexuală, așa cum scrie în  carta sa, semnată de un reprezentant al Lust Films – casa de producție – precum și de fiecare nou actor sau actriță.

„Platourile noastre sunt concepute pentru a fi colaborative și bazate pe bunăstare: fiecare artist merită un mediu respectuos și sigur, ca în orice altă profesie, ceea ce implică contracte transparente, remunerare echitabilă, teste regulate de depistare a BTS, discuții despre limitele și confortul fiecăruia și respingerea totală a modificărilor de ultim moment care compromit consimțământul. [...] Porno-ul etic începe înainte să înceapă să filmeze camerele. El rezidă în modul în care tratăm oamenii, și nu doar în ceea ce arătăm pe ecran”, a declarat ea pentru Voxeurop.

Lust Films nu este singura casă de producție care se angajează să ofere condiții de muncă decente tuturor persoanelor pe care le angajează.

În urma cazurilor Jacquie et Michel și French Bukkake, unii actori importanți din sectorul francez iau măsuri pentru a-și salva imaginea: gigantul Dorcel, de exemplu, a publicat o „Cartă deontologică a producției X”, subliniind principii elementare precum consimțământul în cunoștință de cauză, respectarea dreptului la imagine și transparența contractelor.

Este acest lucru suficient pentru a garanta siguranța tuturor actorilor și actrițelor din această industrie?

Principalul argument al apărării în cazul Jacquie et Michel este cel al responsabilității: site-ul se prezintă ca o platformă de distribuție și nu de producție de conținut, iar directorii săi nu ar avea niciun control asupra condițiilor de filmare.

Delict de apologie a violului?

Încă din 1979, scriitoarea și activista feministă americană Andrea Dworkin pleda pentru incriminarea pornografiei în ansamblu, deoarece „puterea bărbaților în pornografie este puterea imperială, puterea suveranilor cruzi și aroganți care continuă să ia și să cucerească pentru plăcerea puterii și puterea plăcerii”, așa cum scria în Pornografie: Bărbații stăpânesc femeile.

În Franța și Spania, infracțiunea de apologie a terorismului există din 2001. În Marea Britanie, UK Terrorism Act din 2006 a incriminat glorificarea terorismului. Infracțiunea de apologie a violului nu există încă, dar ar putea fi o modalitate relevantă de a combate multiplele abuzuri ale industriei pornografice.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină colaborările jurnalistice transfrontaliere. Silvia Martelli (Il Sole 24 Ore, Italia), Lola García-Ajofrín (El Confidencial, Spania) și Gyorgy Folk (EUrologus/HVG, Ungaria) au contribuit la realizarea acestuia.

Versiunea originală a acestui material poate fi accesată aici.

Traducere: Alexandra Spanu | Voxeurop

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€