Închisorile sunt aglomerate, dar numărul deţinuţilor e mai mic ca niciodată

Bianca Felseghi

Senior Editor

Ideea că penitenciarele din România sunt suprapopulate – folosită de Ministerul Justiției pentru a justifica proiectul Ordonanței de Urgență pentru grațierea unor pedepse – a început să fie rulată în spațiul public încă de la finalul anului 2010.

Statul român a avut cel puţin 6 ani la dispoziție pentru a ameliora situaţia spaţiilor improprii din sistemul penitenciar, dar nu a întreprins nimic.

Acum, Ordonanța propusă de Guvernul Grindeanu țintește către „liberarea” prin grațiere a unui număr cuprins „între 2.300 și 2.500 de deținuți”.

În Nota de fundamentare a Ordonanței se arată că, în acest moment, opt penitenciare au un grad de ocupare de peste 200%.

Dintr-o Situație publicată în 3 ianuarie 2017 pe site-ul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), am identificat șapte unităţi care susţin acest argument. Este vorba despre penitenciarele Galați, Miercurea Ciuc, Constanța – Poarta Albă (secția Valu lui Traian), Ploiești, Berceni (Prahova), Satu Mare, Târgu Mureș.

Potrivit aceleiaşi Situaţii, 19 din totalul de 35 de penitenciare au o rată de ocupare de peste 100%.

La ultima centralizare, în sistemul penitenciar din România erau internate peste 27.400 de persoane.

„Pare că acum suntem mai aglomerați ca niciodată, dar avem cei mai puțini deținuți dintotdeauna”, a comentat, pentru PressOne, preşedintele Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, Ştefan Teoroc.

Penitenciarele al căror grad de ocupare depășește 200%. (Sursa: ANP)

Într-un memorandum aprobat de Guvernul Cioloş în aprilie 2016, s-a propus ca problema suprapopulării închisorilor să fie rezolvată prin investirea, în următorii 7 ani, a circa 840 de milioane de euro în lucrări de infrastructură și în facilități noi de internare, precum și în modernizarea penitenciarelor existente.

Noul Guvern consideră însă că inițiativa precedentului Executiv nu are „viziune” și că termenul înaintat este prea lung, iar suma anunțată, nejustificat de mare.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Asta în condițiile în care „bugetul Ministerului Justiției pentru Administrația Națională a Penitenciarelor pentru anul 2015 a fost de aproximativ 266 milioane de euro, din care aproximativ 188 milioane de euro au reprezentat cheltuielile de personal”.

În august 2015, Guvernul aprobase alocarea unui milion de lei pentru studiul de fezabilitate destinat construirii a două penitenciare, unul în Caracal și altul în comuna Berceni (Prahova). Deocamdată nu s-a întâmplat nimic.

Să revenim însă la „urgența” invocată în legătură cu Ordonanţa de graţiere, introdusă miercuri în dezbatere publică abia după ce preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a apărut intempestiv la şedinţa de dimineaţă a Guvernului.

Cum constatăm de 6 ani că există o urgență

În octombrie 2010, sindicaliștii din penitenciare au protestat față de condițiile de muncă şi faţă de neplata orelor suplimentare.

Ei acuzau Guvernul – condus atunci de Emil Boc – că nu face nimic pentru a pregăti momentul în care sistemul penitenciar ar fi urmat să primească „13.000 de deținuți români, aflați în prezent în țările europene”.

Captură de ecran de pe site-ul ziare.com.

Iată câteva repere ale dezbaterii privind situaţia din penitenciarele româneşti.

2012. Șeful ANP de la acea dată, chestorul Ioan Băla, declara într-o conferință de la Oradea că „11.000 de infractori români încarcerați în penitenciare din Europa vor fi transferați în etape”.

În 2013, în baza acelorași argumente – ca să „scăpăm de gura UE” –, grațierea colectivă a ajuns pe masa Guvernului Ponta.

Ministrul Justiției de atunci, Robert Cazanciuc, spunea că gradul de ocupare al penitenciarelor din România merge până la 180%. Astfel, coaliția USL adopta în Camera Deputaților o lege a amnistiei și grațierii propusă de deputații Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, în ziua care avea să fie cunoscută drept „Marțea neagră”.

În 2015, și Avocatul Poporului, și Camera Deputaților au întocmit rapoarte despre situația din penitenciare, constatând, pentru al cincilea an la rând, că acestea sunt supraaglomerate.

Începând cu 2011, România a început să fie condamnată la CEDO pentru încălcarea articolului 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: de 26 de ori în 2011, de 37 de ori în 2012, de 33 de ori în 2013 și de 34 de ori în 2014.

Articolul 3 spune că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

„Vor pleca o mânuță de oameni care se întorc într-un an, un an jumate”

L-am întrebat pe președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP), Ștefan Teoroc, dacă o eventuală graţiere a circa 9% dintre deţinuţi, cei care întrunesc criteriile din controversata Ordonanţă a Guvernului Grindeanu, ar rezolva supraaglomerarea din închisorile româneşti.

Teoroc este de părere că măsura Guvernului urmăreşte doar să cumpere timp, amânând posibile sancțiuni din partea instanțelor europene.

„Ceea ce se întâmpla acum 10 ani nu mai seamănă cu acum. Pare că acum suntem mai aglomerați ca niciodată, dar avem cei mai puțini deținuți dintotdeauna. Sunt 27.000, dar în trecutul nu foarte îndepărtat am avut și peste 50.000”, a declarat Teoroc pentru PressOne.

Ce s-a schimbat este faptul că am intrat în UE, chiar dacă România nu pare să realizeze acest lucru decât atunci când este strânsă cu ușa.

Calculele indică, potrivit lui Ştefan Teoroc, că „ne aflăm sub capacitatea normelor europene cu 8 – 9.000 de locuri”. Asta ar însemna că România are nevoie să construiască fie 10 penitenciare mari, fie 15 penitenciare mici și mixte.

În România nu s-a mai construit niciun penitenciar din 2001, când a fost dat în folosință cel din Arad (început în 1994).

„S-au făcut extinderi de spații de deținere şi s-au peticit altele; s-au dat în folosință o aripă, o secție, un pavilion nou. Asta se face și acum.

E o soluție mai bună și mai rapidă decât construcția de penitenciare noi. Marea parte a penitenciarelor nu mai suportă extinderi, căci sunt în localități mici, unde nu poți ridica nici măcar o gheretă.

Grațierea ar rezolva o depresurizare a relațiilor cu CEDO: nu vor rămâne spații goale sau lipsă de activitate. Vor pleca o mânuță de oameni care se întorc într-un an, un an jumate. Efectivele se reîntregesc.

Dacă ne uităm pe efective ante- și post amnistiere, se vede cum fluctuează, se reconstituie efectivele într-un timp foarte scurt. Noi avem o medie de deținuți recidiviști de 40 și ceva la sută.”

Ștefan Teoroc (foto), liderul SNLP

În Nota de fundamentare a Ordonanţei de graţiere se mai spune că, anul trecut, ANP nu a reușit să cheltuie banii din bugetul alocat, „continuând să mențină condițiile inumane și degradante din penitenciare, precum și supraaglomerarea”.

Liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, Ştefan Teoroc, susține că ar fi fost vorba de un excedent provenit din faptul că, beneficiind de un buget record în istoria ANP, aprobat de ministrul Robert Cazanciuc, ANP nu a putut să facă în timp util toate încadrările pe funcțiile rămase vacante prin demisia a peste 1.500 de angajați.

Bugetul din 2016 a fost de circa 1,25 miliarde de lei, iar suma returnată statului, de aproximativ 157 de milioane de lei. 50 de milioane de lei erau bani destinaţi achiziției de bunuri și servicii care au rămas necheltuiți.

„În 2016 au plecat peste 1.500 de angajați, care s-au pensionat prin efectele Legii pensiilor militare de stat, așa cum din Poliție s-au pensionat de 10 ori pe-atât. A fost anul exodului. Încadrările, după concursuri, s-au făcut abia prin toamnă.”

Actualmente, necesarul de personal angajat al ANP este de 15.000 de oameni, din care sunt încadrați circa 13.000.

Ştefan Teoroc spune însă că și aceste cifre trebuie actualizate în conformitate cu un studiu de standardizare făcut de Sindicat și de conducerea ANP anul trecut. Din studiu reiese că întreg sistemul ar avea nevoie de 20.000 de oameni pentru a funcționa după norme europene.

DNA: Ordonanţele favorizează categorii de inculpaţi sau condamnaţi

Într-un comunicat al DNA se arată că cele două proiecte ale Ordonanțelor de urgență inițiate de Ministerul Justiției, Ordonanța privind grațierea unor pedepse și Ordonanța pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală vor favoriza, în ciuda argumentelor invocate, anumite categorii de inculpați sau condamnați.

„Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 de lei. Limita de 200.000 de lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că în nota de fundamentare se invocă acest aspect.

Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.

De asemenea, prin fracționarea unor achiziții publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 de lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârșite în materia achizițiilor directe, al căror prag este de 30.000 de euro, ar rămâne în afara răspunderii penale.

(…) Remarcăm faptul că, între infracțiunile grațiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate formele sale) și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție. 

În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la grațiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L. 241/2005) sunt grațiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupție, pentru că multe persoane cercetate pentru infracțiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane știu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au niciun motiv să denunțe mita”, se arată în comunicatul DNA.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€