Identitatea lui Banksy

Lucian Muntean

Redactor

Expoziția temporară Banksy deschisă la Muzeul MOCO din Amsterdam, care include 90 de lucrări de graffiti, stencil, pictură, grafică și sculptură, readuce în discuție controversa legată de identitatea artistului.

Emblematicele sale imagini de street art au ajuns să fie licitate pentru sume fabuloase, dar cine este, totuși, autorul?

*

Apărute pe vreun zid crăpat sau pe o veche ușă permanent închisă − de obicei în locuri cât se poate de banale −, lucrările misteriosului artist britanic, realizate cu spray și cu ajutorul unui șablon (stencil), au devenit faimoase cu precădere după anul 2000.

Imaginea unui protestatar care aruncă un buchet de flori sau cea a fetiței al cărei balon își ia zborul au făcut înconjurul lumii și sunt considerate emblematice pentru stilul street art.

Banksy a „debutat” la începutul anilor 1990, cu lucrări „lăsate” în spații publice din Bristol și Londra. A revenit în 2003, la Melbourne, și în 2005, în Israel și în teritoriile palestiniene.

Apoi a trecut în SUA – la Los Angeles, în 2006, la New Orleans, în 2008, la San Francisco și la Boston, în 2010. În același an, arta lui s-a ivit și pe străzile din metropola canadiană Toronto.

Fani din toată lumea au început să facă pelerinaje în locurile unde mai apărea câte un graffiti creat de el. S-a ajuns până într-acolo încât, în țări mai puțin sigure, tot felul de găști de cartier au profitat de ocazie ca să perceapă o „taxă” celor care doreau să vadă și să fotografieze vreo lucrare făcută de Banksy.

De aici până la „preluarea” sa de către casele de licitație a mai fost un pas. Vânzători de artă contemporană au negociat cu proprietarii clădirilor decorate, au cumpărat graffiti-urile, apoi le-au extras efectiv din zid și le-au revândut pe zeci de mii de euro.

„Flower Thrower” (Aruncătorul de flori). Fragment de zid cu un graffiti creat de Banksy la Berlin în 2002, expus acum la Muzeul de artă MOCO din Amsterdam.

În tot acest timp, în ciuda notorietății dobândite de numele său, Banksy a reușit să rămână anonim. Se știe − dar și acest verb este forțat − că este din Bristol, oraș din sud-vestul Angliei.

Rușinea din inima Capitalei. Palatul Voievodal Curtea Veche rămâne în ruină. Nicușor Dan nu a reluat, nici după 4 ani, lucrările la cel mai important monument istoric din București

Palatul Voievodal Curtea Veche, cel mai vechi monument istoric din București, rămâne în ruină de ani de zile, în ciuda promisiunilor Primăriei Capitalei. Nicușor Dan nu a reluat lucrările de restaurare nici după 4 ani, iar monumentul continuă să se degradeze. PMB încă nu a selectat un nou constructor, iar șantierul abandonat din inima orașului afectează imaginea Capitalei și atrage critici din partea publicului și a experților în patrimoniu cultural.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Cercetătorul britanic Leo Delancey susține că Banksy este, de fapt, o mișcare, că există un grup format din mai mulți artiști care semnează așa. S-ar putea ca unii dintre ei să fie membri ai trupei Massive Attack din Bristol, care în anii ’80 s-au manifestat în cercurile locale de artiști graffiti.

Presupunerea se bazează pe faptul că lucrările lui Banksy apăreau în orașele și în jurul datelor la care erau programate concertele trupei Massive Attack.

Pe 23 iunie 2017, presa din întreaga lume a preluat știrea conform căreia identitatea lui Banksy ar fi fost dezvăluită din greșeală, într-o emisiune radiofonică, de către DJ Goldie.

Pe numele său real Clifford Joseph Price, DJ Goldie a vorbit despre cât de mult a câștigat arta contemporană de pe urma lui Banksy și a graffiti-ului.

„Dați-mi o literă stilizată pe care să o pun pe un tricou și să o semnez Banksy și o putem vinde”, a spus el. „Nu e o lipsă de respect pentru Robert, îl consider un artist strălucit, cred că a schimbat lumea artei”, a completat Goldie.

După această declarație, se presupune că acel „Robert” despre care vorbea Goldie ar fi Robert Del Naja, membru fondator al trupei Massive Attack. Del Naja, cunoscut în lumea artei cu pseudonimul „3D”, este prieten de-o viață cu DJ Goldie. Au copilărit împreună la Bristol, în anii ’80, și sunt pasionați amândoi de graffiti.

După doar două zile, pe 25 iunie, publicația People scria: „Uitați ce ați auzit – legendarul (și misteriosul) artist Banksy nu este Robert Del Naja de la Massive Attack”.

În urma acestor informații contradictorii, nu mai știi ce să crezi. Misterul nu știrbește însă originalitatea operelor lui Banksy; dimpotrivă, sporește aura artistului și curiozitatea fanilor săi.

Chiar dacă unele lucrări au fost concepute pentru spații publice, Banksy a creat și grafică, pictură și sculptură de interior. Lucrări de acest tip sunt expuse în premieră la Muzeul MOCO din Amsterdam, în expoziția deschisă până pe 31 august 2017.

Vila Alsberg găzduiește muzeul MOCO și expoziția Banksy.

Muzeul MOCO este situat în Vila Alsberg din centrul Amsterdamului, proiectată de Eduard Cuypers în 1904.

Muzeul este o inițiativă privată a galeriștilor Lionel și Kim Logchies, bine ancorați în lumea artei internaționale. Conexiunile lor au făcut posibilă organizarea expoziției temporare Banksy, cea mai mare din lume de acest fel.

Graffiti-urile puse în ramă contrastează cu interiorul luxos al vilei, cu scară interioară din lemn masiv și cu ferestrele împodobite cu vitralii. Mesajul militantist devine, parcă, mai elocvent în acest mediu.

Elemente cu o simbolistică aparent banală evocă probleme majore ale lumii de azi. Globalizarea, consumerismul, războaiele și felul cum ne poziționăm față de ele sunt ilustrate cu ajutorul unor personaje precum elefantul, maimuța, rechinul sau șobolanul, în ipostaze total neașteptate.

O galerie foto cu expoziția Banksy:

Lucrări de acest fel au ajuns să se vândă la licitații cu sume de zeci de mii de euro.

Pentru a arăta cât de relative sunt aceste evaluări, Banksy a făcut următorul experiment: alături de niște artiști ambulanți newyorkezi, a expus spre vânzare o serie de graffiti pe pânză, exact cu imaginile consacrate. Prețul era de 60 de dolari.

Doar câțiva trecători s-au arătat interesați și numai trei au și cumpărat lucrări, așa, ca suvenir sau cadou, fără a le bănui potențiala valoare. (Detalii, în acest film).

Stupoarea a fost de partea colecționarilor, a galeriștilor și a dealer-ilor de artă, care au aflat abia ulterior ce oportunitate rataseră.

Una dintre lucrările expuse în curtea muzeului olandez este un graffiti făcut în 2006 pe o mașină blindată a forțelor speciale de intervenție americane SWAT (Special Weapons And Tactics).

Pe o latură e imaginea unui băiat, gata să bubuie o pungă umflată din hârtie, pitit în spatele unei echipe speciale de intervenție. Tensiunea și ironia sunt similare unui cadru cinematografic. În contextul actual, scena capătă noi conotații legate de măsurile luate în lupta împotriva terorismului.

Pe cealaltă latură a mașinii e imaginea unei fete îmbrăcate în rochie, cu un coș pe mâna stângă și cu un artificiu aprins în dreapta.

Fiecare lucrare spune o poveste, în ciuda aparentei sale simplități.

O galerie foto cu lucrări expuse la Muzeul MOCO:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€