Herculaneum, orașul de sub cenușă

Lucian Muntean

Redactor

Pe 24 august 2017 se împlinesc 1938 de ani de la erupția catastrofală a vulcanului Vezuviu, care a îngropat orașele antice Pompeii și Herculaneum. Ultimul este considerat acum cel mai bine conservat oraș din perioada Imperiului Roman.

Craterul vulcanului domină Golful Napoli, din sud-vestul Italiei. Oamenii au locuit mereu în preajma sa, profitând din plin de fertilitatea solului bogat în nutrienți minerali datorați cenușii vulcanice.

Situată în regiunea Campania, aria metropolitană Napoli este, cu cei 4,5 milioane de locuitori, una dintre cele mai populate de pe coasta Mediteranei.

În vecinătatea orașului Napoli se întinde o vastă rețea de localități, interconectate de autostrăzi, căi ferate și de un păienjeniș de drumuri țesute în jurul Vezuviului.

Pantele înverzite ale vulcanului, presărate cu vile și ferme viticole, pot fi văzute din orice loc, fiind cel mai important reper.

Conul vulcanului are înălțimea de 1.281 de metri.

Aria metropolitană Napoli și vulcanul Vezuviu, vedere dinspre sud. Foto: Lucian Muntean

Deoarece Vezuviul a avut lungi perioade de acalmie, generații la rând au uitat și au subestimat forța nimicitoare a erupțiilor lui.

În urma cercetărilor geologice s-a stabilit că până acum vulcanul a avut erupții catastrofale la intervale neregulate de timp.

Există date despre erupțiile de acum 25000 de ani, 22500 de ani, 17000 de ani, 15000 de ani, 11400 de ani, 8000 de ani, 3780 de ani, despre cea din anul 79 d.Hr. (care a afectat Pompeii și Herculaneum), iar apoi, despre cea din 1631. Ultima erupție, mai puțin violentă, a avut loc în 1944.

Autostrada A3 trece prin vest, chiar pe la baza vulcanului Vezuviu. Foto: Lucian Muntean

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Ce dezastru (mai) alegem la președinția României?

Unul dintre planurile principale ale oricărui partid care vrea să reformeze cu adevărat România e să pornească de la reformarea propriilor structuri, astfel încât să atragă exact acești tineri, dar și să-i ajute să fie cu adevărat pregătiți pentru guvernare. Este vital, de altfel.

Acum 2000 de ani, în vremea Imperiului Roman timpuriu, Campania era de asemenea o zonă intens locuită. La Pompeii trăiau în jur de 20.000 de oameni, numeroși meșteșugari, comercianți, marinari, dar și agricultori.

Herculaneum (Ercolano în italiană), situat mai la nord, avea doar 5.000 de locuitori. Micul port era o importantă destinație de vacanță, în special pentru cei mai înstăriți romani, care aveau aici vile luxoase, băi termale și grădini.

Șuvoiul ucigaș

Fără a da vreun semn prevestitor, Vezuviu, vulcanul adormit care a acumulat presiuni enorme, a început erupția în jurul prânzului. O primă explozie a aruncat în aer partea superioară a craterului. Un volum uriaș de cenușă vulcanică, de gaze toxice și de lavă a fost propulsat în atmosferă, la mii de metri înălțime.

Norul de cenușă incandescentă format în urma exploziei părea, văzut de departe, ca „un nor negru, înfricoșător”, asemenea unui „pin de piatră”, după cum este descris de către Plinius cel Tânăr, atunci în vârstă de 17 ani, care a fost martor ocular la acel moment și care a relatat ulterior despre cele întâmplate, în două scrisori trimise istoricului Tacitus.

După doar câteva minute, locuitorii din Pompeii au avut parte de „o ploaie nimicitoare”, cu cenușă încinsă și cu fragmente de piatră ponce (o rocă vulcanică poroasă). Puțini au reușit să fugă sau să se adăpostească de acest bombardament.

Acoperișurile caselor s-au prăbușit sub greutatea stratului de cenușă depus.

Inițial, Herculaneum nu a fost chiar atât de expus ploii de cenușă, fiind mai ferit de vântul care sufla dinspre vest. Unii locuitori au încercat să se salveze pe mare.

Norul de cenușă prăbușit din atmosferă și o a doua explozie au dus la declanșarea unei curgeri piroclastice – un fel de avalanșă încărcată de cenușă, gaze și roci, cu o temperatură inițială în jur de 1.000 de grade Celsius.

Herculaneum, aflat la doar doi kilometri de marginea conului vulcanic, a fost lovit în plin de această curgere piroclastică. Șuvoiul de cenușă și de gaze toxice s-a repezit peste oraș cu o viteză mai mare de 160 de kilometri/oră.

Din acest șuvoi letal explodau așa-numitele bombe vulcanice, care distrugeau totul în cale. Cei rămași la țărm, în așteptarea bărcilor salvatoare, au avut parte de o moarte instantanee, fiind sufocați și arși.

Orice formă de materie organică a fost carbonizată într-o clipă; oamenii, animalele, plantele, mobilierul și structurile din lemn ale construcțiilor.

În decursul celor 18 ore, cât a durat erupția, au mai avut loc șase explozii. Gazele toxice au omorât toate organismele vii. Stratul de cenușă vulcanică s-a depus pretutindeni și a fost suplimentat de valurile de noroi aduse de alunecările de teren ulterioare. Astfel, Pompeii a fost acoperit de 5 metri de material vulcanic, iar Herculaneum, de un strat de 20 de metri.

Toate clădirile din Herculaneum au fost acoperite de un strat de cenușă vulcanică de 20 de metri grosime, vizibil în stânga imaginii. Foto: Lucian Muntean

Imediat după prima explozie s-a încercat o operațiune de salvare de către flota din Golful Napoli, care era sub comanda lui Plinius cel Bătrân, unchiul celui care a relatat evenimentul. Ajunși la țărm, și marinarii au murit asfixiați de gazele toxice.

Când totul s-a potolit, unii localnici s-au întors la Herculaneum cu speranța că mai pot recupera obiecte de valoare din vilele luxoase. În zadar, stratul gros de 20 de metri de cenușă a făcut imposibile aceste încercări.

A urmat o perioadă de sute de ani în care regiunea a fost abandonată.

Vezuviu, în plan depărtat, supraveghează orașul Herculaneum, sub a cărui structură actuală se află ruinele orașului antic. Foto: Lucian Muntean

Abia în anul 1709, în timpul săpăturilor la un puț de fântână, un localnic a descoperit o statuie antică din marmură pe locul unde a fost cândva Herculaneum.

În 1748, un țăran a găsit fragmente de statui, în timp ce-și lucra via, pe locul unde a fost Pompeii.

Au urmat săpături sporadice care au început să scoată la lumină tot mai multe vestigii. Din 1927, guvernul italian a coordonat sistematic echipele de arheologi, care au continuat excavările la Herculaneum.

Toată lumea era uluită de ce era scos la iveală de sub cenușa consolidată. O întreagă rețea de străzi, case și vile reieșea la lumină după aproape 2000 de ani. Practic, la Herculaneum se păstrează cel mai bine felul în care era structurată o așezare romană. Totul a fost conservat ca într-o capsulă a timpului.

Detalii din viața cotidiană pot fi reconstituite cu ușurință. De exemplu, micile prăvălii de la stradă vindeau măsline, ulei, curmale și grâne depozitate în amfore care s-au păstrat intacte.

Au fost recuperate multe opere de artă de o valoare inestimabilă, în special statui din marmură și din bronz, vase ceramice și diverse obiecte.

Au fost descoperite și numeroase schelete ale oamenilor care au murit în catastrofă. Pozițiile contorsionate ale corpurilor carbonizate din locurile de refugiu amintesc de cumplitul sfârșit de care au avut parte.

O mare parte dintre acestea sunt găzduite acum de Muzeul de Arheologie din Napoli.

Într-o plimbare prin vilele bine conservate îți poți face o idee despre luxul în care trăiau proprietarii lor până la momentul erupției.

O galerie foto care redă luxul vilelor romane:

Mozaicuri cu reprezentări ale unor zei și ale unor vietăți marine decorau pardoseala unei băi publice din Herculaneum.

Firul acelei vieți tihnite a fost curmat brusc și pentru totdeauna în doar câteva ore.

O galerie foto cu baia romană:

În prezent, mii de turiști vin zilnic să viziteze ceea ce s-a păstrat din vechiul Herculaneum. Situl arheologic face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Suprafața excavată până acum se estimează a fi doar un sfert din cât a fost așezarea inițială. Practic, sub orașul actual, oriunde se fac lucrări și săpături, se descoperă noi vestigii arheologice. Acestea sunt uneori afectate de spargerea accidentală a conductelor de apă sau de canalizare.

Desigur, există tensiuni și nemulțumiri ale proprietarilor actuali de clădiri și de terenuri, care nu mai primesc ușor noi avize de renovare sau de construcție.

Când a reapărut pe aceste locuri un oraș, în perioada medievală, acesta s-a numit Resina. Doar recent a fost redenumit Ercolano, în amintirea orașului antic.

O galerie foto cu ruinele caselor de la Herculaneum:

Viața efervescentă a celor 4,5 milioane de locuitori din jurul Vezuviului, dar și afluența mare de turiști denotă optimismul cu care trăiesc acești oameni în preajma celui mai periculos vulcan din lume.

Toți își spun că nu se va întâmpla curând, cel puțin în nu timpul vieților noastre…

Sub un cer învolburat, reflexia soarelui sclipește peste Golful Napoli, aflat la poalele Vezuviului. Foto: Lucian Muntean

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€