Guvernul impozitează și IT-iștii. „Mi-am creat un stil de viață, iar acum trebuie ajustat”

Andreea Soare

Colaborator

Guvernul a anunțat săptămâna aceasta renunțarea la scutirea de impozit pe venit din sectorul IT, introdusă în vara anului 2001. IT-iștii vor plăti astfel impozit pe venit de 10% la sumele de peste 10.000 de lei brut.

PressOne i-a întrebat pe lucrătorii în IT din București cum au primit vestea și ce urmări cred că va avea măsura.  

Decizia guvernului a fost primită cu reacții mixte. Unii sunt îngrijorați de potențialele efecte asupra industriei și a economiei, în timp ce alții o privesc ca pe o măsură necesară pentru a acoperi găurile la buget. Cei mai vocali critici susțin că intervenția guvernului va descuraja investitorii și va duce la plecarea unor companii din România.

 ,,Vor pleca foarte mulți investitori”

La orele de vârf, pe linia principală de metrou M2 din București circulă, zilnic, mii de angajați ai companiilor din sectorul IT. Uneori sunt ușor de recunoscut: au căști în urechi, citesc sau butonează cu dexteritate telefonul și pare că se pun cumva la încărcat, pe drum, spre muncă.

Linia albastră are ultima stație la Pipera, unul din cartierele generale ale industriei. Rezemată de un stâlp în vagonul lung de metrou, Adriana citește o carte. Are 29 de ani și lucrează de 6 luni ca inginer suport tehnic la o cunoscută multinațională de software. 

Adriana a beneficiat până acum de scutirea de la impozitul pe venit și e de părere că industria locală își menține standarde înalte tocmai pentru că angajații sunt stimulați financiar. Se declară îngrijorată de acțiunile pe care firmele le vor lua pentru a păstra oamenii în domeniu. „O să mă afecteze pentru că momentan nu știu dacă compania mea o să suplinească cumva această măsură, să dea cei 10% înapoi angajaților.”

Crede și că decizia guvernului va dezorganiza fluxul muncii din IT, pentru că vor pleca foarte mulți investitori și va descuraja „total alte firme să vină în România”.

Anul trecut, piața locală de IT a depășit, potrivit datelor oficiale, valoarea de 9 miliarde de euro, iar contribuția sectorului la produsul intern brut (PIB) depășește deja 7%. Potrivit unui studiu realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), ritmul anual de creștere al industriei depășește 15%. 

Interviu. Irina Rimes și întoarcerea ei la origini și folclor: „Ești mai mult decât cine e mama sau bunica ta, ne naștem cu o moștenire culturală”

Irina Rimes explorează folclorul în noul EP „Origini”, combinând tradiția cu sunete moderne. Concertul „Descântatele” promite o experiență unică.

Unt în cafea și biorezonanță. Proaspăt întors la Hristos, un fondator Untold vinde sfaturi despre nutriție și sănătate, deși n-are pregătire în domeniu

Deși îi lipsește pregătirea medicală, Sorin Gadola, co-fondator Untold și fiu de milionar, vinde sfaturi despre nutriție și administrează 2 clinici de „medicină integrativă”. A împrumutat „expertiză” de la un medic german pe care apoi l-a trimis la plimbare.

,,Urmează stația: Piața Victoriei’’

Urmează Piața Victoriei, cu peronul pe partea dreaptă. În subteran, IT-iștii merg la muncă. Sus, la suprafață, peste capetele tuturor, e sediul guvernului României. Acolo a fost elaborat pachetul de „măsuri de ajustare” care a inclus și industria IT, exceptată de la plata impozitului pe venit încă din perioada guvernării Adrian Năstase.

Metroul de la Piața Victoriei. Foto: Lucian Muntean

Fără reforma fiscală, România riscă să piardă fonduri europene de 75 de miliarde de euro, susține ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Măsurile fiscale vor trece însă prin angajarea răspunderii în Parlament, o procedură rapidă și unilaterală care ocolește traseul parlamentar clasic. 

Înapoi în metroul care se pune în mișcare, după ce a staționat la Piața Victoriei „2 minute” pentru a se sincroniza cu trenul ce vine din sens invers.

Alexandra Nica este manager al unui proiect informatic și este de aceeași părere: că tot mai mulți oameni din domeniu ar putea pleca din țară. „Cu cât sunt mai multe impozite și taxe percepute angajatului, cu atât firmele nu vor mai dori să stea în România. Suntem buni în domeniul acesta și suntem plătiți puțin mai prost (decât în Vest n.red.). Firmele preferă să vină la noi pentru că salariile sunt mai mici.”

Alexandra nu mai beneficiază oricum de scutirea de impozit de câteva luni, deoarece și-a schimbat locul de muncă și nu mai câștigă același salariu din trecut. PressOne a întrebat-o cum simte diferența și dacă un impozit de 10% pe venit schimbă ceva în viața ei personală. 

,,Cu diferența respectivă plătesc chiria’’

Metroul se apropie de destinație și, ușor-ușor, programatorii încep să coboare unde au treabă, la sediile companiilor multinaționale din zonă. Florin Stan îmi răspunde rapid că el consideră normală decizia guvernului, având în vedere creșterea domeniului IT. 

Are 28 de ani și lucrează la departamentul care asigură testarea finală a produselor software. Știe ce a hotărât executivul, la fel ca și colegii săi, dar momentan compania la care lucrează nu a comunicat ceva concret către angajați. „Nu avem niciun update, așteptăm vești. În prezent nu suntem afectați.”

Cum crezi că ai putea fi afectat? l-am mai întrebat pe Florin. „Cu diferența respectivă plătesc chiria. Mi-ar reduce confortul pe care deja l-am creat beneficiind de scutirea de impozit. Mi-am creat un stil de viață, iar acum trebuie ajustat.”

Alex are 39 de ani și e manager la o firmă de IT. „Era de așteptat să ne impoziteze, cele mai multe firme s-au pregătit înainte, se știa din timp, din piață”, susține el. 

Nu crede că industria va fi afectată foarte mult, dar nu vede nici mari beneficii economice: „România per total va pierde din anumite segmente din piață”. Potrivit proiectului de lege, se propune limitarea aplicării facilității fiscale pentru IT-ști „până la 31 decembrie 2028 inclusiv.”

,,Dacă nu aș lucra în IT mi-aș face foarte mari griji în legătură cu capacitatea mea de a trăi în București’’

Metroul a ajuns la destinație. La o cafenea din apropierea birourilor, Alina își așteaptă mâncarea. A comandat un șnițel de vinete, roșii, mentă, busuioc și telemea. A fost plecată din țară și s-a întors, pentru că a simțit că oportunitățile de creștere din România sunt mai mari.

Chelnerul îi spune să nu atingă cu mâna tigaia în care e adus felul de mâncare comandat, pentru că e foarte fierbinte. 

„Nu știu cât înseamnă IT-ul în toată economia Bucureștiului, dar clar este destul de mult. Nu știu nici dacă firmele vor compensa prin creșterea salariilor. S-ar putea ca statul să aibă mai mulți bani din taxe, dar se vor rula mai puțini bani în economia locală.”

Persoane stau la coadă ca să intre în stația de metrou Pipera. Inquam Photos / Octav Ganea

Spre deosebire de alți colegi din breaslă, Alina nu crede că industria de IT din România se aștepta la impozitarea decisă recent de guvern. Deocamdată, la firma la care lucrează, angajatorii nu au comunicat ceva concret, spune pentru PressOne. 

Alina mărturisește că îngrijorările ei cele mai mari provin mai mult din Statele Unite decât dinspre guvernul României. „În ultimul an de zile s-au dat foarte mulți oameni afară în Statele Unite, iar industria noastră de IT este foarte legată de SUA. Chestia asta a dus la o strângere de bugete.”

Alina descrie o piață a angajatorului mai puțin darnică față de cum era în trecut. „Se angajează încă pentru că este o geografie mai ieftină, dar nu se mai angajează cum se făcea înainte, la același volum, și nu pe același buget. Practic oamenii care intră acum nu-și mai pot negocia salariile pe care și le puteau negocia acum un an de zile. Deci le adaugi taxe pe niște salarii mai mici deja față de ce eram noi obișnuiți înainte.”

2 mii de euro lunar, un nivel maxim pentru multe job-uri, dar care poate fi depășit în IT, nu reprezintă un „salariu de vârf” într-un oraș precum Bucureștiul „unde au crescut foarte mult prețurile”, crede Alina, care se consideră acum în „clasa de mijloc.”

Concluzia ei? „Dacă nu aș lucra în IT mi-aș face foarte mari griji în legătură cu capacitatea mea de a trăi în București.”

Andreea Soare are 21 de ani, a absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București și a realizat acest material în cadrul unui internship la PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€