Guvernul Cîțu a șters de pe site-ul oficial al instituției o secțiune unde trebuia să publice numele, funcția și CV-urile consilierilor din cabinetele premierului Florin Cîțu și al vicepremierilor Dan Barna și Kelemen Hunor.

Guvernul Cîțu a șters de pe site-ul oficial secțiunea dedicată echipei premierului, după ce PressOne a solicitat CV-urile consilierilor

Știri

16/03/2021

Secțiunea a fost ștearsă în ultimele două săptămâni, după ce PressOne a solicitat Guvernului să transmită componența cabinetelor și copii electronice după CV-urile membrilor echipei.

Iată cum arăta acea secțiune acum două săptămâni, înainte ca PressOne să solicite informațiile vizate și cum arată acum.

UPDATE. În urma apariției acestui articol, pe site-ul Guvernului a reapărut secțiunea „Echipele premierului și vicepremierilor”, miercuri, 17 martie, în jurul prânzului. Totuși, noua secțiune nu conține și CV-urile consilierilor și secretarilor de stat, așa cum au avut toate guvernele anterioare.

În răspunsul transmis marți, 16 martie, la solicitarea PressOne, Guvernul susține că CV-urile consilierilor din cele trei cabinete - adică ale premierului și vicepremierilor - nu sunt date de interes public.

Am revenit cu un telefon la Serviciul de Comunicare al Guvernului, pentru a solicita să vorbim cu purtătorul de cuvânt al instituției. Voiam să întrebăm de ce acea secțiune a fost ștearsă. 

Am avut parte de acest dialog:

Reporter: Aș dori să știu cine e purtătorul de cuvânt al Guvernului, pentru a-i adresa o întrebare. 

Funcționar: Vă rog să faceți o cerere pe 544!

Reporter: Vorbiți serios, trebuie să fac o cerere pentru a afla cine e purtătorul de cuvânt?

La niciun centru de stroke din țară nu există gardă pentru efectuarea trombectomiilor, deși timpul este esențial. foto: 214920550 © Adragosphoto | Dreamstime.com

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Tanc T-64 gata de luptă în regiunea Donbas. Imagine ilustrativă. Foto: ID 196188981 © Vadym Farion | Dreamstime.com

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Funcționar: Mai aveți și altă întrebare? 

Pe pagina principală a site-ului oficial al Guvernului nu sunt publicate nici declarațiile de avere și de interese ale consilierilor din cabinete, dar o parte din acestea pot fi găsite pe o secțiune a site-ului Secretariatului General al Guvernului.

***

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Transparență 100%” e mantra pe care premierul PNL, Florin Cîțu, o repetă insistent în declarații de presă și la emisiuni televizate, încă de când a intrat în politică. 

Transparență 100%” transmitea anul trecut, la finalul lunii august, în timp ce era încă ministrul Finanțelor. „Toți miniștrii trebuie să arate transparență”, declara Cîțu săptămâna trecută, la B1 TV. 

Totuși, la începutul lunii martie, reporterul PressOne a constatat că pe site-ul Guvernului, la secțiunea dedicată prim-ministrului Florin Cîțu, listele cu componența cabinetelor Barna, Hunor și Cîțu sunt doar niște fișe goale, completate cu liniuțe în dreptul locurilor unde ar fi trebuit să fie numele, funcțiile și CV-urile acestora. Ca și cum membrii echipelor lor nu ar exista.

Ca urmare, PressOne a solicitat Guvernului să transmită componența cabinetelor, precum și copii electronice după CV-urile consilierilor din cele trei cabinete. Douăsprezece zile mai târziu, Guvernul a trimis PressOne un răspuns în care precizează numărul de angajați din fiecare cabinet, fără să facă publice numele acestora.

Dar Guvernul Cîțu a mai făcut ceva - a șters de pe site-ul guvernului secțiunea în care ar fi trebuit să apară membrii echipelor, cu nume, prenume, funcții și CV-uri. Acea secțiune exista în 3 martie, înainte ca PressOne să ceară aceste informații, în meniul pop-up care se deschide la activarea zonei „Prim-ministru” de pe site.

Acum apare ca fiind inexistentă. 

În plus, în răspunsul transmis PressOne, Guvernul Cîțu arată doar câți angajați are fiecare din cele trei cabinete menționate.

În ceea ce privește copiile electronice după CV-urile acestora, Guvernul a transmis, prin Serviciul său de comunicare, că nu le poate furniza, motivând că aceste date ar fi exceptate de la informațiile de interes public. 

Cu alte cuvinte, identitatea, studiile, specializările și experiența consilierilor pe care premierul Florin Cîțu și vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor i-au angajat în cabinetele lor nu sunt informații la care cetățenii au acces liber. 

Explicația transmisă de Serviciul de comunicare al Guvernului este că aceste informații - cine sunt și ce au făcut până acum noii membrii ai echipelor Cîțu, Barna și Hunor sunt date exceptate de la informațiile de interes public, în baza unui articol din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. 

Mai precis, răspunsul face referire la articolul 12, alineatul 1, litera d) - datele solicitate sunt considerate de către Guvern ca fiind referitoare la „datele personale”.  

Este exact același răspuns pe care, în urmă cu trei ani, miniștrii cabinetului Dăncilă îl transmiteau Recorder  - cu exact aceeași justificare. Recorder solicitase atunci tuturor miniștrilor din cabinetul Dăncilă numele și CV-urile consilierilor angajați în ministere. Potrivit surselor Recorder, răspunsul ar fi fost sugerat de Anca Alexandrescu, considerată omul lui Liviu Dragnea în Guvernul Dăncilă.

Răspunsul primit de PressOne din partea Guvernului Cîțu mai precizează că e vorba de „date cu caracter personal din dosarul profesional”. Or, potrivit legii, dosarele profesionale se întocmesc doar pentru funcționarii publici și conțin date specifice, copii după diplome de studii sau caziere*.

În plus, la articolul 14, legea invocată de Guvern arată că:

(1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.

Toți premierii din ultimii ani - inclusiv Ludovic Orban, președintele PNL, și Dacian Cioloș, copreședinte USR-PLUS - au publicat în timpul mandatului numele și prenumele consilierilor, pozițiile ocupate, adrese de e-mail, CV-uri. Chiar și premierul PSD Viorica Dăncilă a publicat pe site-ul guvernului numele consilierilor și CV-urile acestora.

L-am contactat pe vicepremierul Dan Barna și l-am întrebat unde putem găsi date despre oamenii din echipa sa - nume, CV-uri și declarații de avere. Dan Barna a spus că aceste informații au fost depuse de cei din echipa sa la Secretariatul General al Guvernului și că probabil urmează să devină publice. Nu a putut preciza, însă, cum anume vor deveni publice. 

O să găsesc o modalitate să le fac publice, mi-ați dat o idee la care să mă gândesc. Din punctul meu de vedere nu e vorba de nicio informație clasificată aici”, a declarat Dan Barna pentru PressOne

I-am relatat și că secțiunea referitoare la angajații cabinetelor a fost ștearsă între timp de pe site-ul Guvernului. „Asta e surprinzător”, a spus Barna. 

O parte din declarațiile de avere ale angajaților cabinetelor sunt publicate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, însă, de pildă, la cabinetul vicepremierul Kelemen Hunor, apar doar trei angajați. În răspunsul oficial transmis de Guvern, se arată că ei sunt, de fapt, șapte. 

„Asaltul” asupra transparenței

Cristina Lupu, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent spune că gestul Guvernului e în consonanță cu acțiunile guvernelor liberale din ultimul an. 

„Asaltul asupra transparenței din ultimul an nu pare să mai fi existat în ultimii mulți ani. Și asta, venind de la un guvern liberal, e foarte neplăcut. Semnalul dat de Guvern e extrem de păgubos pentru restul instituțiilor subordonate. Nu fac decât să le arate celor de sub ei că e o practică acceptabilă”, spune Cristina Lupu. 

O opinie asemănătoare are și Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens, care de-a lungul vremii a militat pentru transparentizarea instituțiilor publice. 

„Din punctul meu de vedere, e un semnal foarte prost să începi să ștergi informația. 

Până acum câțiva ani era un gest absolut normal ca pe site-urile instituțiilor publice să fie publicate și alte date, de exemplu agenda demnitarului. Acum acestea apar mai rar”, a explicat ea. 

Organizațiile Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent au semnat, în 7 martie, o scrisoare deschisă adresată premierului Florin Cîțu, în contextul blocării publicării datelor referitoare la campania de vaccinare în România pe portalul național de date deschise.

În scrisoarea transmisă, organizațiile semnatare atrag atenția că transparența este unul din principiile asumate de actualul premier în Programul său de guvernare.

*e vorba de Statutul funcționarilor publici, adică Legea 188/1999, articolul 24, coroborat cu HG 432/2004, privind dosarul profesional al funcționarilor publici

echipa pressone

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Share this