Foştii miniştri ai Educaţiei Sorin Cîmpeanu şi Adrian Curaj. Foto: Lucian Muntean

Ghici CNE pune CNATDCU în pericol

Printr-o decizie asumată recent de Guvernul Grindeanu, Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) ar putea să rămână fără atribuţiile de verificare a suspiciunilor de plagiat în tezele de doctorat.

Într-o astfel de situaţie, acuzaţiile de plagiat ar putea fi anchetate din nou de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării – denumit, pe scurt, Consiliul Naţional de Etică (CNE).

CNE este instituţia care a dat verdicte de neplagiat în cazurile Victor Ponta, Gabriel Oprea sau Laura Codruţa Kövesi. Totuşi, Ponta şi Oprea au primit ulterior verdicte de plagiat şi au rămas fără titlurile de doctor în urma unor decizii din 2016 ale actualului CNATDCU. În cazul Kövesi, CNATDCU a stabilit că 4% din teză reprezintă plagiat, dar a decis că ea îşi poate păstra titlul de doctor.

O istorie încâlcită

În luna martie 2016, ministrul de atunci al Educaţiei, Adrian Curaj, a promovat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 pentru a elimina definitiv Consiliul Naţional de Etică dintre instituţiile care ar fi putut să evalueze suspiciunile de plagiat în tezele de doctorat.

Decizia a fost luată pentru a pune capăt nenumăratelor scandaluri care vizaseră CNE, organism puternic politizat, care, începând din 2012, emisese mai multe verdicte de neplagiat contestate de mediul academic şi de presă.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 4/2016 avea doar două articole. Primul stipula că diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziţiei de retragere a titlului.

Cel de-al doilea abroga literele „c” şi „d” din articolul 324 din Legea nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale, şi anume:

„Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, constatate şi dovedite, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării stabileşte aplicarea uneia sau mai multora din următoarele sancţiuni:
(…)
c) retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare;
d) retragerea titlului de doctor (…)”.

Existenţa literelor „c” şi „d” în articolul 324 din Legea educaţiei îi dăduse posibilitatea fostului ministru Liviu Pop să retragă în mod discreţionar atribuţiile CNATDCU care vizau suspiciunile de plagiat în tezele de doctorat şi să le dea Consiliului Naţional de Etică.

Se întâmpla în 2012, în ziua în care CNATDCU urma să emită un verdict de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Victor Ponta, pe atunci premier în funcţie.

Prin eliminarea literelor „c” şi „d” din art. 324 din Legea educaţiei, CNATDCU a rămas singura instituţie competentă să analizeze acuzaţiile de plagiat în tezele de doctorat.

De altfel, după adoptarea OUG nr. 4/2016, în primăvara anului trecut au fost emise o serie Hotărâri de Guvern şi Ordine de ministru pentru reglementarea activităţii CNATDCU şi pentru numirea de membri în comisiile de specialitate.

În 30 iunie 2016, CNATDCU, în noua sa structură, a emis prima decizie de retragere a unui titlu de doctor, decizie care l-a vizat pe fostul premier Victor Ponta.

De atunci au fost admise peste 20 de sesizări şi au fost date alte 7 verdicte de plagiat, care i-au vizat, printre alţii, pe foştii miniştri Gabriel Oprea şi Petre Tobă şi pe primarul Florentin Costel Pandele.

Neconstituţionalitatea legii de adoptare a Ordonanţei

Ajunsă în Parlament, acolo unde trebuia să fie aprobată prin lege, OUG nr. 4/2016 a suferit mai multe completări, aduse în special de către Comisia de Învăţământ din Senat, condusă de Ecaterina Andronescu.

Printre cele mai contestate modificări se număra faptul că universitatea emitentă a unei diplome de doctor primea dreptul să analizeze suspiciunile de plagiat şi să dispună retragerea titlului.

Această prevedere a fost puternic contestată, având în vedere că există universităţi, atât private, cât şi de stat, unde, cu toate că au fost semnalate mai multe teze suspecte de plagiat, nu a existat interes pentru emiterea unor verdicte corecte de către comisiile de etică interne.

În această situaţie se află, de exemplu, Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” a SRI, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” sau Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

O altă prevedere pe care Parlamentul a adăugat-o Ordonanţei nr. 4/2016 – prevedere contestată de mediul academic, societatea civilă şi presă – se referea la faptul că deţinătorul unui doctorat putea să renunţe benevol la acest titlu. (Puteți citi aici întreaga istorie a mutilării Legii educației prin intermediul Ordonanței nr. 4/2016.)

Legea pentru aprobarea OUG nr. 4/2016 a fost votată cu majoritate covârşitoare şi trimisă spre promulgare la Preşedinţie, însă atât Preşedinţia, cât şi Guvernul Cioloş au atacat-o la Curtea Constituţională a României (CCR).

La finalul lunii octombrie 2016, CCR a declarat neconstituţională Legea pentru aprobarea OUG 4/2016, în ansamblul ei.

Apoi, în decembrie, au avut loc alegerile parlamentare, în urma cărora România are un nou Guvern.

Etapa parlamentară a Ordonanţei

În şedinţa din data de 27 ianuarie 2017, Executivul a adoptat o serie de puncte de vedere ale ministerelor cu privire la proiecte legislative care se aflaseră în diverse etape procedurale înainte de învestirea Cabinetului Grindeanu.

Printre acestea, se afla şi punctul de vedere referitor la Legea de aprobare a OUG nr. 4/2016, declarată neconstituţională, pe care legiuitorul e obligat să o pună în acord cu decizia CCR într-un termen de 45 de zile.

În acea şedinţă, Guvernul a dat aviz favorabil pentru respingerea Legii de aprobare a OUG nr. 4/2016. În plus, însă, a aprobat şi respingerea Ordonanţei însăşi (forma originală, cu numai două articole), care nu fusese declarată neconstituţională.

Într-un fel, a aruncat şi copilul odată cu apa din copaie.

Aceste avize ale Guvernului au ajuns săptămâna trecută în Parlament şi au intrat în fluxul normal, începând din Comisia pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor.

În şedinţa din 14 februarie 2016, această Comisie a votat, cu 17 voturi pentru şi 5 abţineri, atât respingerea proiectului de Lege pentru aprobarea OUG nr. 4/2016, cât şi respingerea OUG nr. 4.

Deputatul PMP Robert Turcescu este unul dintre cei care s-au abţinut de la vot.

„M-am zbătut din răsputeri să avem măcar în Comisia de Învăţământ a Camerei o discuţie aplicată şi, mai ales, consistentă asupra acestor modificări. Degeaba! Unii nu înţelegeau despre ce e vorba, alţii votau după cum erau indicaţiile.

Preşedinta Comisiei nu înţelegea nimic, aşa că a cerut repede vot, PSD şi ALDE au votat să dea aviz de repingere şi, gata, au «rezolvat» problema.

După care au venit cu ideea să se facă un grup de lucru care să vină cu o altă lege anti-plagiat, iar a doua zi a venit ministrul Pavel Năstase să anunţe că are în minte o nouă Lege a educaţiei.

Părerea mea e că nişte «băieţi deştepţi» au vrut să îngroape orice discuţie despre doctoratele plagiate. Mai au un pas mic şi au reuşit”, susţine Turcescu.

Potrivit procesului verbal al şedinţei, primul înscris la cuvânt a fost deputatul Sorin Cîmpeanu (ALDE), fost ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta. El a spus că „OUG nr. 4 a fost emisă de Guvernul Cioloş, iar conţinutul acesteia este cel puţin discutabil”.

Deputatul Szabó Ödön (UDMR), vicepreşedinte al Comisiei pentru Învăţământ din Cameră, a susţinut şi el respingerea OUG nr. 4, dar a lansat ideea ca propunerile făcute anul trecut de Comisie pentru modificarea Ordonanţei să fie reluate într-un nou proiect legislativ.

Astfel, în Comisia pentru Învăţământ a fost constituită o subcomisie de lucru, formată din Camelia Gavrilă, Sorin Mihai Cîmpeanu, Szabó Ödön, Robert Turcescu, Dragoş Gabriel Zisopol, Raluca Turcan şi Cristina Ionela Iurişniţi, pentru elaborarea unei iniţiative legislative care să reglementeze învăţământul la nivel doctoral.

Fragment din documentul pe care Guvernul l-a trimis Parlamentului după şedinţa din 27 ianuarie. Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a OUG nr. 4 (vezi dreapta jos).

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Reconsiderarea poziţiilor

Întrebaţi de ce Guvernul susţine respingerea OUG nr. 4/2016 – ceea ce ar putea elimina CNATDCU din procesul de verificare a suspiciunilor de plagiat –, secretarii de stat din Ministerul Educaţiei Gigel Paraschiv şi Gabriel Liviu Ispas, dar şi deputatul Sorin Cîmpeanu au început să dea înapoi.

Fost ministru şi fost preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu a declarat iniţial că a votat pentru respingerea OUG nr. 4/2016 pentru că acesta a fost punctul de vedere al Guvernului, dar şi pentru că respectiva Ordonanţă este „o mare prostie”.

El spune că în acest moment ne aflăm în situaţia de a alege între trei variante „neconvenabile”: OUG nr. 4/2016, Legea de aprobare a OUG nr. 4/2016 şi Legea „Funeriu” (Legea educaţiei).

Sorin Cîmpeanu: Alegerea a fost de a reveni la starea iniţială. Vom ajunge în situaţia în care, pentru moment, se va aplica Legea educaţiei naţionale exact aşa cum a fost în viziunea domnului ministru Daniel Funeriu, aprobată prin asumarea răspunderii.

– Adică ce vreţi să spuneţi este că instituţia care se va ocupa de examinarea sesizărilor de plagiat va fi Consiliul Naţional de Etică, şi nu CNATDCU….

– E adevărat, dar aţi reţinut că am subliniat – «pentru moment»?”

Totuşi, Sorin Cîmpeanu s-a arătat dispus, în final, să renunţe la ideea de a susţine şi respingerea OUG nr. 4/2016, pentru a se evita un potenţial vid legislativ care ar suspenda verificarea suspiciunilor de plagiat.

„În ultimă instanţă, nu ştiu, sunt dispus să lăsăm OUG nr. 4, însă această Ordonanţă nu e în regulă. Uneori am avut câştig de cauză prin promovarea punctelor de vedere, alteori nu, însă nu e totul pierdut din punctul ăsta de vedere. O să mă mai gândesc”, a mai declarat Cîmpeanu.

După câteva ore, Sorin Cîmpeanu a revenit cu un telefon şi a declarat că, în urma unei discuţii cu secretarul de stat responsabil de învăţământul superior, Gigel Paraschiv, consideră că este mai bine ca OUG nr. 4/2016 să fie păstrată în vigoare.

„O să fac toate demersurile de tehnică legislativă ca să respingem doar Legea de aprobare a OUG nr. 4 până când o să avem reglementări coerente.

Între două variante imperfecte, în situaţia în care eşti dispus să accepţi răul cel mai mic, poate e necesar să ne reconsideram punctul de vedere şi să rămână în vigoare OUG nr. 4 până când vom avea o legislaţie stabilă, clară şi acceptată, cu accentul pe acceptată. Votul important este la Senat”, a mai susţinut fostul ministru al Educaţiei.

În continuare, l-am contactat pe secretarul de stat responsabil cu strategia juridică a Ministerului Educaţiei, Gabriel Liviu Ispas. Prima lui grijă a fost să ne dea asigurări că punctul de vedere al Ministerului a fost trimis la Guvern înainte de numirea sa în funcţie.

Ispas susţine că, deşi s-a dat aviz pentru respingerea OUG nr. 4/2016, în decurs de un an nu se va putea ajunge la situaţia anterioară adoptării acestei Ordonanţe, adică martie 2016. Motivul ar fi că va exista un nou control de constituţionalitate iniţiat de Preşedinţie.

Întrebat de ce s-a cerut şi respingerea OUG nr. 4/2016, din moment ce Ordonanţa nu a fost declarată neconstituţională, Ispas ne-a declarat: „Eu nu am participat la elaborarea punctului de vedere al Guvernului, motiv pentru care nu pot să vă spun care este raţiunea”.

Şi el a revenit ulterior cu un telefon, precizând că a discutat cu secretarul de stat Gigel Paraschiv:

„Am avut o discuţie cu domnul secretar de stat Gigel Paraschiv, luni dimineaţă îl aşteptam şi pe ministrul Educaţiei, şi vom lua în calcul menţinerea Ordonanţei… Eu le-am spus că, din punctul meu de vedere, nu există decât CNATDCU, domnul secretar de stat Paraschiv mi-a zis la fel, că, din punctul lui de vedere, nu există decât CNATDCU. Vom face o solicitare de revenire la punctul de vedere al Guvernului”.

L-am sunat şi pe Gigel Paraschiv, secretarul de stat responsabil de învăţământul superior. El ne-a declarat, într-o primă discuţie, că îşi aminteşte că punctul de vedere al ministerului a fost să susţină varianta iniţială a OUG nr. 4/2016, cea nemodificată, însă a cerut timp pentru a verifica documentele ministerului.

După care a revenit.

„M-am edificat în legătură cu ce s-a întâmplat. Specialiştii din minister, într-un punct de vedere trimis la Guvern, au scris aşa: «Respingere DCC (n.r. – Decizia Curţii Constituţionale), Legea este neconstituţională», fără să ceară aprobarea de la direcţiile de specialitate. Ca urmare, oamenii au înţeles că se respinge OUG nr. 4.

OUG nr. 4 trebuie să rămână în vigoare, pentru că Consiliul Naţional de Etică e în altă parte, e la Ministerul Cercetării, şi CNATDCU trebuie să-şi facă treaba.

Chiar dacă ministrul Pavel Năstase nu e în ţară, am vorbit cu doamna Camelia Gavrilă (preşedinta Comisiei de Educaţie din Camera Deputaţilor – n.r.), să trimitem o nota prin care Ministerul revine asupra poziţiei exprimate de Guvern.

Deci, Ministerul cere Guvernului să revină asupra poziţiei şi să o menţinem în forma aprobată anul trecut. Luni va pleca la Guvern.

Am vorbit la Parlament să nu fie introdusă pe ordinea de zi în plen, să o întoarcă la Comisie, şi acolo să ne susţinem punctul de vedere. Şi acolo sper să rezolvăm problema”, a încheiat Gigel Paraschiv.

Deşi atât secretarul de stat Gigel Paraschiv, cât şi secretarul de stat Gabriel Liviu Ispas au dat asigurări că vor reveni asupra punctului de vedere iniţial al Ministerului Educaţiei şi chiar dacă la Camera Deputaţilor se va vota pentru menţinerea OUG nr. 4/2016, nu există nicio garanţie că lucrurile vor rămâne astfel, având în vedere că şi Senatul urmează să se pronunţe pe această temă.

În Senat se află doi reprezentanţi ai nucleului antireformist în Educaţie, Ecaterina Andronescu, care este chiar preşedinta Comisiei pentru Învăţământ, şi Mihnea Costoiu, singurul rector din România care nu deţine un titlu de doctor şi care nu este cadru didactic titular al universităţii pe care o conduce – Politehnica din Bucureşti.

De unde a plecat confuzia legislativă?

În Legea educaţiei naţionale (nr. 1/2011) există două articole care fac referire în mod explicit la retragerea titlului de doctor: articolul 170 şi articolul 324.

Articolul 170 precizează că Ministerul Educaţiei poate retrage titlul de doctor pentru nerespectarea „standardelor de calitate sau de etică profesională” în baza unor rapoarte făcute, „după caz”, de patru organisme, printre care sunt enumerate atât CNATDCU, cât şi Consiliul Naţional de Etică.

Art. 170 din Legea 1/2011:

„În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:

a) retragerea calităţii de conducător de doctorat;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi”.

Articolul 324 vorbeşte despre sancţiunile care se aplică în cazul „abaterilor de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituţiilor de învăţământ superior”, sancţiuni printre care se numără şi retragerea titlului de doctor, aplicate de Consiliul Naţional de Etică.

Art. 324 din Legea 1/2011:

„Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, constatate şi dovedite, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării stabileşte aplicarea uneia sau mai multora din următoarele sancţiuni:
(…)
c) retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare;
d) retragerea titlului de doctor; (…)”.

După intrarea în vigoare a Legii 1/2011, atribuţiile CNATDCU şi ale CNE au fost stabilite prin ordine de ministru distincte.

CNATDCU a fost abilitat, prin Ordinul de Ministru nr. 3504/2012, să valideze tezele de doctorat susţinute, dar şi să verifice suspiciunile de plagiat într-o teză, „indiferent de data susţinerii acesteia”.

De partea cealaltă, Consiliul Naţional de Etică a fost instituţia care a primit în responsabilitate, prin Ordinul de Ministru 5.735/2011, verificarea abaterilor de la buna conduită în cercetare-dezvoltare a personalului din zona academică (cadre didactice şi cercetători ştiinţifici).

Mai exact, CNE avea printre atribuţii verificarea eventualelor suspiciuni de plagiat, dar în alte opere ştiinţifice decât tezele de doctorat: articole ştiinţifice, cărţi semnate de cadre universitare, studii sau rapoarte de cercetare etc.

Componenţa CNE, stabilită prin Ordinul 5.735/2011, a fost schimbată prin Ordinul de Ministru 4.393/2012 după şapte luni de activitate, la mijlocul lunii iunie 2012, chiar înainte de a se pronunţa asupra suspiciunilor de plagiat care vizau o serie de articole ştiinţifice ale lui Ioan Mang, profesor la Universitatea din Oradea şi propunerea PSD pentru funcţia de ministru al Educaţiei la acel moment.

Membrii CNE au fost înlocuiţi fie cu membri PSD, fie cu persoane apropiate ideologic de social-democraţi. Câteva zile mai târziu, în revista Nature au apărut acuzaţiile de plagiat care vizau teza de doctorat a lui Victor Ponta.

Ministrul de atunci al Educaţiei, Liviu Pop, a desfiinţat CNATDCU chiar în dimineaţa zilei în care Consiliul urma să anunţe că teza de doctorat a lui Victor Ponta este plagiată.

Tot atunci, Pop a anunţat şi faptul că CNATDCU nu mai are atribuţii de verificare a suspiciunilor de plagiat în tezele de doctorat, această responsabilitate revenind Consiliului Naţional de Etică.

Aşa se face că, în intervalul iunie 2012 – iunie 2016, Consiliul Naţional de Etică a deţinut atribuţiile de verificare a plagiatelor, şi nu CNATDCU.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...