REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Un grup de muncitori vietnamezi muncesc și trăiesc într-o fabrică din Cluj, izolați de restul orașului, după propriile lor reguli. Foto: screenshot video Facebook Van Minh

Ghetoul vietnamez. Cum trăiesc de fapt, în Cluj-Napoca, muncitorii asiatici acuzați că mănâncă șobolani

Cel puțin 45 de persoane angajate la o firmă care produce mobilier metalic trăiesc în condiții mizerabile, chiar în halele de producție unde și lucrează. 

Baia și cabina de duș din spațiul locativ improvizat de administratorii firmei sunt folosite frecvent de muncitori, ca să tranșeze diverse animale pentru consum. 

În presa locală din Cluj-Napoca au apărut la începutul lunii februarie imagini greu de digerat cu muncitorii vietnamezi sacrificând animale – s-a presupus că unele dintre ele ar fi șobolani – chiar la locul de cazare. Imaginile au fost prezentate senzaționalist, fără context.


Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi în România, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne


În 2022, PressOne a prezentat mai multe cazuri în care muncitorii asiatici au fost suspectați că ar fi consumat câini și pisici – acuzații niciodată dovedite, conform informațiilor obținute de noi.

Am încercat, și în acest caz, să construim un tablou complet al situației, inclusiv printr-un dialog cu autoritățile, pentru ca povestea vietnamezilor „exotici”, care mănâncă diferite animale al căror consum este tabu în România, să nu rămână doar o anecdotă xenofobă rostogolită pe rețelele de socializare.


În 2022, într-un articol despre viața muncitorilor proveniți din țările asiatice, care acoperă deficitul de forță de muncă de pe piața din România, proprietarul Riela Comimpex declara că firma sa a început să aducă vietnamezi în 2019. 

„Am adus primul grup de muncitori vietnamezi, aproximativ 50, în urmă cu 3 ani. Nu găseam nicicum forță de muncă aici și nici acum nu găsim. Am luat legătura cu o agenție de recrutare direct din Vietnam, au mers acolo și reprezentanți ai noștri și am făcut selecția.”Adrian Kun, declarație pentru Europa liberă

Animalele sunt sacrificate chiar în dușurile spațiilor de locuit. Foto: screenshot video Facebook Van Minh

În același articol, Kun spune că muncitorii străini „beneficiază de cazare inclusă, în spații amenajate în apropierea halei”. Trei ani mai târziu, imagini publicate întâi de site-ul local media9, ulterior preluate de o parte din presa locală din Cluj-Napoca, iar apoi națională, arată cum trăiesc, de fapt, muncitorii vietnamezi.

De multe ori, imaginile sunt greu de privit, fiind explicite. Vedem sângele de pe șlapii de plastic, organele interne și măruntaiele animalelor sacrificate, scoase în diverse recipiente.

Filmările sunt live și durează chiar și o oră, ca dovadă că ele nu au fost făcute pe furiș sau într-o atmosferă tensionată. Dimpotrivă, experiența de a le prezenta public are ceva firesc pentru o viață în afara regulilor comunitare și a normelor de protecție a sănătății publice. 

Totul se finalizează cu mese, care par îndestulătoare, într-o atmosferă familială. Așezați pe cartoane, de jur împrejurul unui perimetru delimitat în interiorul halei care le servește drept casă și loc de muncă, oamenii mănâncă. 

Muncitorii la masă. Foto: screenshot video Facebook Van Minh

Cea mai mare parte dintre aceste filmări a fost făcută de unul dintre muncitorii Riela. Numele lui este Minh Van și este printre primii muncitori din Republica Socialistă Vietnam care au ajuns la Cluj. El este angajat pe postul de controlor de calitate la Riela Comimpex și e chiar protagonistul articolului din Europa liberă, unde vorbește despre cum, grație salariului și beneficiilor descoperite pe piața de muncă din România, este capabil să își ajute familia rămasă acasă, în Vietnam. Mai mult, Minh a devenit în timp un fel de fixer, care se ocupă de recrutare de personal pentru firma clujeană, printre conaționali de-ai săi. 

În imaginile filmate de Minh cu propriul lui telefon, colegii săi jupoaie sau tranșează animale, porci, iepuri sau viței, chiar în baia firmei, sub duș. El a postat pe paginile sale de Facebook, Boos Minh Riela și Minh Kia Nguyen, mai multe astfel de filmări. 

DSP Cluj, la solicitarea PressOne: „Condițiile igienico-sanitare în spațiile de locuit sunt necorespunzătoare”

La solicitarea PressOne și după ce imaginile au făcut înconjurul internetului românesc într-o notă senzaționalistă, Inspectorii Serviciului Control în Sănătate Publică au făcut un control în data de 8 februarie 2023. Două zile mai târziu, pe 10.02.2012, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Cluj ne-a comunicat rezultatele acestuia. 

Ei au constatat că muncitorilor din Vietnam le sunt asigurate doar condiții minimale de sănătate și securitate la locul de muncă. Inspectorii nu au evaluat condițiile de expunere profesională la noxe, zgomot, pulberi metalice și fumuri de sudură, însă în camerele de cazare condițiile erau necorespunzătoare, arată DSP Cluj într-un răspuns pentru PressOne. 

Camerele sunt numite impropriu astfel, fiind vorba de trei încăperi folosite pentru dormit, cu paturi suprapuse, delimitate parțial de panouri de OSB, pentru a asigura o minimă intimitate. Încăperile – situate în prelungirea halei principale de producție, dispun de anexe social sanitare, respectiv grupuri sanitare, dușuri și oficii alimentare. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Condițiile igienico-sanitare în spațiile de locuit întreținute de către beneficiari sunt necorespunzătoare, nefiind efectuate operațiunile zilnice de curățenie-dezinfecție, mobilier de bucătărie degradat, pereți igrasiați, instalații sanitare ruginite, deșeuri menajere ne-evacuate”.Fragment din răspunsul DSP Cluj, la solicitarea PressOne, 10 februarie 2023

Materialele sanitare, parțial lenjeria și produsele de curățenie, mai spun inspectorii, sunt asigurate de Riela Comimpex S.R.L, care achită și plata utilităților. Firma a primit termen din partea DSP de remediere a neconformităților constatate și asigurarea efectuării curățeniei și dezinfecției în spațiile de locuit prin serviciile unei firme de curățenie.

Spațiile de locuit pentru muncitorii vietnamezi sunt delimitate de panouri de OSB. Foto: Facebook Van Minh

În plus, firma a primit o amendă, fără să se precizeze, însă, cuantumul acestei contravenții. 

Condițiile de trai sunt precare pentru grupul de vietnamezi, fiindcă sediul Riela se află în inima fostei platforme industriale comuniste, CUG – Combinatul de Utilaj Greu. Aici e un teren desfășurat pe o suprafaţă de peste 70.000 m², unde, începând cu 1970, au fost date în funcțiune diverse fabrici pentru utilaje metalurgice, turnătorie în fontă, oțelărie și testări mecanice și chimice.

Fabricile și secțiile CUG au falimentat în cascadă după 1990, iar platforma CUG – situată în nord-estul Clujului în apropiere de șoseaua de Centură și de Aeroportul Internațional Avram Iancu este astăzi un deșert industrial labirintic. E aproape imposibil să găsești ceva în incinta CUG, fiindcă multe dintre afacerile care și-au deschis sedii sau depozite aici figurează la aceeași adresă, Bulevardul Muncii, nr. 18. 

Pe ici, pe colo, printre betoane ruginite, au fost refuncționalizate niște hale de producție. Cele mai multe, însă, sunt părăsite, iar noaptea nu sunt luminate. Accesul este îngreunat de starea proastă a asfaltului și puțină lume, în afara muncitorilor, se poate descurca pentru a traversa acest perimetru cvasi părăsit dintr-o parte în alta, de pe bulevardul Muncii pe strada Plevnei – cele două artere care îl mărginesc. 

E, practic, un loc fără reglementări, unde nu există vecinătăți, iar spațiile de servicii lipsesc aproape în totalitate. E un fost ghetou comunist folosit în continuare ca atare, de data aceasta pentru muncitorii aduși din Asia, ca să lucreze în România. 

Tot în urma solicitărilor PressOne, Inspectoratul Teritorial de Munca Cluj și Poliția Locală din Primăria Cluj-Napoca ne-au comunicat că au instituit controale la sediul firmei Riela Comimpex. Zece zile mai târziu, până la publicarea acestui articol, nu am primit niciun răspuns în care să fie detaliate rezultatele acestor controale. 

Cu privire la situația juridică a grupului din Vietnam de la Riela, Serviciul pentru Imigrări din Cluj-Napoca ne-a comunicat un răspuns enigmatic: că „structura” cunoaște situația lor și că au în analiză „mai multe cereri” din partea lor, care vor fi soluționate. Nu se precizează dacă e vorba de permise de ședere sau de muncă. 

Muncitorii vietnamezi muncesc, trăiesc și se hrănesc în hala fabricii care i-a adus în România. Foto: screenshot Facebook Van Minh

Am mai încercat să aflăm din partea Ambasadei Republicii Socialiste Vietnam în România dacă – având în vedere faptul că Vietnamul e o pepinieră de forță de muncă pentru România – există un serviciu de tip facilitator cultural desemnat care să le explice pe înțeles noilor sosiți, care sunt regulile comunitare, tabuurile și regulile din țara gazdă. Nu am primit niciun răspuns.

Am luat legătura cu patronul firmei amendate, Riela Comimpex, Adrian Kun. Răspunsul lui a fost succint precizând că, de când lucrează cu muncitori din Vietnam, a încercat să îi instruiască “cât de bine a putut” în ceea ce “privește regulile și obiceiurile din UE”.

Cu alte cuvinte, Kun spune implicit că nu știa de metodele de preparare a hranei folosite de angajații săi, chiar la sediul firmei. A promis că va reveni cu un răspuns despre câți dintre angajații Riela se află în primul an de contract în România.

Muncitorii din țările din afara UE, obligați să muncească pentru același patron cel puțin un an de la sosirea în România

La finalul lunii decembrie 2022 o ordonanță de urgență adoptată de Guvern „ca răspuns la solicitările primite din partea mediului de afaceri”, stabilea noi reguli cu privire la contractele de muncă ale muncitorilor străini din afara UE. Potrivit normativului, aceștia își mai pot schimba locul de muncă în primul an de contract numai cu acordul scris al angajatorului care le-a obținut primul aviz de muncă.

Practic, chiar dacă salariul sau condițiile de muncă sunt considerate nesatisfăcătoare, muncitorul nu poate renunța la slujbă, decât dacă se judecă sau în urma unui control al inspectorilor ITM. Măsura a fost luată pentru a atenua costurile angajatorilor, care apelează la agenții de recrutare din Asia și costurile birocratice privind obținerea unui permis de muncă. 

Tot la finalul lui 2022, Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023, ca urmare a faptului că în perioada ianuarie – septembrie 2022, angajatorii români au înregistrat peste 78.400 de contracte de muncă pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene. 

Decizia Executivului a avut în vedere acoperirea deficitului de forță de muncă înregistrat în domenii precum construcții, HORECA, protecție și pază, transporturi rutiere de mărfuri și comerț. 

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și poate fi suplimentat, tot prin hotărâre a Guvernului.

În ultimii doi ani, 2022 și 2023, Guvernul a dat undă verde pentru aducerea a câte 100.000 de muncitori străini/an. Decizia e fundamentată pe date ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) și a avizelor de angajare sau detașare oferite de acesta.

Până în 14 septembrie 2022, IGI eliberase peste 63.800 de avize, iar necesarul de locuri de muncă declarate vacante era de 344.540 în iulie anul trecut. 


UPDATE 27.02.2023

Ca urmare a solicitării adresate de PressOne Inspectoratului Județean de Poliție al județului Cluj, ni s-a comunicat că în 2021 și 2022, polițiștii Secției 7 au intervenit de mai multe ori pentru aplanarea unor conflicte izbucnite în zona platformei industriale CUG, Bd. Muncii nr. 18, adică zona industrială locuită de angajații Riela. „Menționăm că în anul 2021, polițiștii secției au fost sesizați prin numărul de urgență 112 sau în mod direct, despre 34 de cazuri de tulburări ale ordinii și liniștii publice și au intervenit pentru aplanarea a 10 de stări conflictuale. Pe parcursul anului 2022, polițiștii aceleiași subunități de poliție au fost sesizați cu privire la 61 de evenimente de tulburare a ordinii și liniștii publice, totodată intervenind pentru aplanarea unui număr de 22 de stări conflictuale”.

Pe de altă parte, în urma controlului Inspecției Muncii a rezultat că angajatul Riela care a făcut filmările din baia spațiului de locuit și-ar fi încetat raporturile de muncă în august 2022. Cu toate acestea, pe contul lui de socializare apar încă imagini din timpul activității sale la firma clujeană, filmate în septembrie și apoi în decembrie, pe când întâmpină pe Aeroportul din Cluj-Napoca, un grup de vietnamezi. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...