Generația vape. Cum au devenit țigările electronice noua normalitate în rândul adolescenților

Alina Zibrițchi

Statul român a interzis consumul de tutun clasic în spațiile publice, dar a lăsat o ușă deschisă pentru țigările electronice, care au devenit normalitate printre adolescenți. Cum s-a ajuns aici?

Vaping de la 11 ani 

Alexandra* are 16 ani și e din București. Spune că fumează vape-uri de aproximativ cinci ani, adică de la vârsta de 11 ani. S-a apucat de fumat într-o perioadă în care vape-urile deveniseră populare și începuseră să înlocuiască țigările electronice clasice. Accesul l-a avut prin prietene mai mari, iar faptul că dispozitivele veneau deja încărcate, cu arome variate, fără reumplere sau întreținere, i s-a părut „ceva mișto”.

Alexandra învață la Liceul Teoretic „C.A. Rosetti” din Capitală, unde fumatul e oficial interzis, dar „regulile nu sunt atât de stricte precum par din exterior”. Spune că vape-urile pot fi cumpărate, în prezent, de la orice magazin de cartier, pentru că sunt mereu în stoc, iar vânzătorii, de cele mai multe ori, nici nu o întreabă dacă e majoră. 

„Cred că doar la unele insulițe din mall se mai ține cont de buletin, în rest, poți cumpăra de oriunde, chiar și de la magazinele din drum spre școală”, spune ea fără să creadă că ar fi dependentă, deși recunoaște că nu a rezistat niciodată mai mult de două-trei săptămâni fără să vapeze.

Unele licee din Capitală au zone special amenajate pentru fumat, deși legislația interzice fumatul în incinta școlilor. Este și cazul Liceului „Constantin Brâncoveanu”, unde elevilor li se arată, încă din prima zi, care e zona dedicată.

Bianca* are 15 ani și fumează vape de aproximativ doi ani. A început din curiozitate, influențată de grupul de prieteni din care face parte. La început, dispozitivele circulau între mai mulți colegi, fiind împărțite la școală. În timp, aproape toți și-au cumpărat propriile vape-uri. 

„Nu pot să spun că am simțit presiune din partea prietenilor să vapez, doar am văzut că ei toți au și m-am gândit că e aiurea să nu încerc și eu. Dar chiar nu a pus nimeni presiune asupra mea”, povestește adolescenta. 

Nu a calculat niciodată cât cheltuiește, dar e sigură că „nu foarte mulți bani”, iar părinții ei încă nu știu.

Datorită formei și culorilor, vape-urile pot fi ușor integrate printre lucrurile personale ale tinerilor, iar faptul că nu au un miros puternic este un alt avantaj care le permit să rămână neobservate de către părinți sau profesori.
Foto: Dragonimages | Dreamstime.com

Și acum, ce? Peste 400 de oameni preluați de autorități din azilele din Bihor au ajuns în instituții din toată țara, unii la sute de kilometri distanță, mulți fără acte. O singură persoană a ajuns la familia ei

Ce se întâmplă mai departe cu cei 409 oameni relocați de urgență în instituții din toată țara în urma perchezițiilor de pe 30 iunie din județul Bihor, care au vizat o rețea de exploatare a persoanelor vulnerabile?

HARTĂ INTERACTIVĂ: Unde au ajuns cei peste 400 de oameni din Bihor?

Din informațiile obținute de PressOne, oamenii mutați din Bihor au ajuns în 20 de județe. PressOne a documentat deja parcursul acestora. Informațiile respective, actualizate, stau la baza acestei hărți interactive.

O țară fără cifre, dar cu un sfert dintre tineri deja expuși

În 2025, presa a relatat despre trei eleve de clasa a X-a, de la un liceu din Iași, care au fost intoxicate cu vaporii de la vape-ul unui coleg.

Acest caz nu a intrat, însă, în atenția autorităților. Atât Ministerul Sănătății, cât și toate cele 42 de Direcții de Sănătate Publică Județene din țară au transmis pentru PressOne - prin răspunsuri la solicitări oficiale - că nu dețin date centralizate despre eventualele intoxicații și efectele medicale asociate consumului de vape în România. 

Prin aceleași răspunsuri, instituțiile de sănătate publică au transmis și că nu dețin nici date referitoare la numărul minorilor care fumează, că nu au mecanisme de raportare și nici protocoale de colectare.

Datele care există despre consumul de țigări electronice în rândul minorilor - care au fost colectate de organisme internaționale sau de ONG-uri - arată că un sfert dintre tinerii din România fumează sau au fumat măcar o dată vape, potrivit unui raport OCDE din 2025, publicat de Ministerul Sănătății. 

De asemenea, un studiu din 2024 al Asociației Salvați Copiii arată că 16% dintre adolescenții de peste 14 ani au vapat cel puțin o dată, iar o cercetare a Code for Romania merge mai în profunzime cu analiza: 

Potrivit datelor colectate în cadrul European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD), cel mai mare proiect internațional de cercetare din Europa, care monitorizează consumul de substanțe și comportamentele de risc în rândul adolescenților, vape-urile sunt mai populare în rândul fetelor. Acest lucru poate fi observat atât la consumul zilnic, cât și atunci când vorbim despre persoanele care au încercat doar o dată să tapeze (lifetime).
Sursă date: ESPAD 2024.
Grafic: PressOne

Promovare interzisă, dar nu până la capăt

Legislația românească reglementează consumul separat de publicitatea produselor de vapat. Fumatul clasic e interzis în spațiile publice închise, la locul de muncă și în transportul public. Pentru țigările electronice există restricții similare, însă acestea sunt aplicate inconsecvent. 

Legea nr. 232/2024 interzice explicit publicitatea pentru produsele din tutun, țigările electronice, produsele cu tutun încălzit și pouch-urile cu nicotină în programele radio și TV, pe biletele de transport public, în unități de învățământ sau medicale și la mai puțin de 200 de metri de intrarea acestora, dar și în publicații sau spectacole destinate minorilor.

Așa stau lucrurile pe hârtie. În realitate tinerii din România rămân expuși zilnic la reclame ascunse, promovate de influenceri urmăriți de zeci de mii de adolescenți, care vapează în fața camerelor de filmat. 

Avocata Dana Dunel explică faptul că statul a uitat să închidă o portiță pe care industria vapingului o folosește pentru a rămâne aproape de tineri. „Acest lucru nu este interzis tocmai pentru că nu este reglementat”, explică aceasta cu referire la publicitatea mascată.

Festivalurile sunt un alt mediu prielnic pentru expunerea adolescenților la promovarea țigărilor electronice. Nibiru, Beach, Please!, Nostalgia sau UNTOLD, unde ajung mii de tineri, au spații dedicate acestor produse. 

Accesul minorilor poate fi, teoretic, restricționat în aceste zone, dar pe teren contactul cu brandingul e aproape inevitabil: standuri luminoase, sampling, activări de brand asociate cu muzica și distracția, toate construiesc o imagine „cool” a consumului de vape.

„Clar este o promovare indirectă, dar atât timp cât legea nu reglementează acest fapt, nu le poți incrimina nimic”, spune Dana Dunel în legătură cu prezența companiilor de vaping la evenimentele muzicale.

myglo.com, una dintre cele mai populare platforme pentru utilizatorii de țigări electronice anunță colaborarea din 2025 cu Beach, Please! Platforma face trimitere către vuse și VELO, branduri de produse cu nicotină. Ca în fiecare an, parteneriatul promite „o serie de activări spectaculoase”.
Foto: captură de ecran/myglo.com

De ce moare același proiect de lege

În aprilie 2026, patru parlamentari au depus un proiect de lege care prevede interzicerea utilizării țigărilor electronice, a vape-urilor și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în toate spațiile publice închise. 

Proiectul urmărește redefinirea noțiunii de „fumat”, astfel încât aceasta să includă și inhalarea aerosolilor rezultați din încălzirea sau vaporizarea produselor care conțin tutun, nicotină sau alte substanțe destinate inhalării, cu excepția celor de uz medical.

„Efectele acestor produse sunt, însă, cel puțin la fel de nocive și, de aceea, este absolut necesar să aliniem legislația și să le menționăm explicit în definiția fumatului, pentru a elimina orice interpretare sau confuzie și pentru a proteja sănătatea celor care ajung să inhaleze pasiv, involuntar, aceste substanțe”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu, senatoare USR și una dintre co-autoarele proiectului. 

Am stat de vorbă cu ea chiar în timpul în care proiectul trecea prin comisiile parlamentare. Senatoarea spune că explicația pentru eșecurile repetate ale unor inițiative similare din ultimii ani este că industria vapingului are o cale legală care îi permite să funcționeze. 

„Există o forță a industriei pe care am văzut-o la toate comisiile prin care am trecut. Plus că un număr foarte mare de parlamentari fumează. Dincolo de lobby, mai există și o gaură legislativă veche, niciodată reparată: legea de combatere a consumului de tutun nu include, în definiția fumatului, nicio referire la țigările electronice. Asta este portița legală prin care ei au lăsat practic fumatul la interior permis”, spune senatoarea.

Utilizarea acestor dispozitive e și mai ușor de ascuns inclusiv pe holurile școlilor, unde, potrivit cadrelor didactice, elevii vapează în continuare, pentru că nu produce fum vizibil și nu lasă miros persistent.

Iar acolo unde vapatul rămâne tolerat în interior – baruri, cofetării, cluburi –, mesajul transmis tinerilor e exact opusul celui pe care autoritățile pretind că vor să-l transmită: dacă e permis aici, utilizarea nu poate fi chiar atât de gravă.

Industria, spune senatoarea, joacă pe exact această ambiguitate. 

Jucători importanți din industria țigărilor electronice au investit masiv pentru a arăta că vapatul nu ar fi la fel de nociv ca fumatul clasic, inclusiv în studii pe care le-au finanțat. 

Un exemplu relevant în acest sens este numărul special al revistei American Journal of Health Behavior din 2021, finanțat integral de JUUL, o companie americană producătoare de țigări electronice. 

Compania a plătit până la 57.500 de dolari pentru publicarea a unsprezece articole, co-semnate de angajați ai JUUL alături de colaboratori de la Pinney Associates și de la Centre for Substance Use Research. 

Practic, fiecare articol prezenta dovezi că vapatul ar fi o practică capabilă să dezobișnuiască fumătorii de țigările clasice, iar unele dintre aceste studii plătite au fost ulterior depuse de companie ca parte a cererii de autorizare pe piață, privind comercializarea țigărilor electronice, la FDA, cea mai importantă agenție guvernamentală din cadrul Departamentului de Sănătate al Statelor Unite. 

Episodul a fost criticat dur de comunitatea academică și de organizațiile de sănătate publică și a dus la demisia a trei membri din comitetul editorial al revistei.

„Pentru țigările electronice nu există încă date statistice”

În România, Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie au atras atenția asupra influenței studiilor susținute de industria tutunului. 

Ambele societăți profesionale au declarat public că există efecte nocive indiferent de conținutul de nicotină, riscuri acute la adolescenți și o creștere a afecțiunilor pulmonare și cardiovasculare la adulți. 

Cu toate acestea, autoritățile din România continuă să ignore problema. „Dacă urmăriți voturile pe la comisii, o să vedeți că e clară susținerea politicului pentru industrie”, spune senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu.

Comisiile pentru Sănătate, Juridică și Economică din Senat au emis un raport comun de respingere a proiectului de lege privind redefinirea noțiunii de fumat. Senatul este prima cameră sesizată, inițiativa va ajunge la Camera Deputaților pentru dezbateri și vot final.
Foto: senat.ro

Politiciana a adus în discuție Irlanda, prima țară care a interzis fumatul în spațiile publice, începând cu 1 ianuarie 2004. 

„Toți fumătorii erau foarte supărați, spuneau că în câteva luni măsura o să fie modificată, pentru că restaurantele și barurile o să rămână fără clienți. 22 de ani mai târziu, nu doar că nu s-a revenit, dar fumatul la interior e interzis în marea majoritate a țărilor”, continuă Cibu Deaconu. 

Diferența, spune ea, e că pentru țigările electronice nu există încă date statistice clare, fără echivoc, despre riscurile pentru sănătate, iar acest lucru „este folosit în momentul ăsta de industrie pentru a susține că nu este la fel de toxic, și probabil să mențină în felul ăsta presiunea pe politic”.

Chiar dacă proiectul privind interzicerea țigărilor electronice la interior va trece, problema accesului minorilor la vape-uri rămâne în continuare neacoperită. 

„Trebuie să găsim o modalitate prin care să se respecte legislația conform căreia nu se vând țigări minorilor. În acest moment există publicații care au făcut anchete pe acest subiect: se vând țigări minorilor, se vând dispozitive pentru țigări electronice. Nu există un control al vânzării”, a punctat Ruxandra Cibu Deaconu.

De ce nu există „răul cel mai mic"

Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științele Educației și profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, explică de ce adolescenții care ajung să vapeze au fost influențați - fără să-și dea seama, de cele mai multe ori - de factori externi precum grupul de prieteni, influenceri sau reclama mascată sub formă de parteneriat.

Potrivit acestuia, mulți părinți și adolescenți greșesc atunci când privesc vape-ul ca pe o alternativă mai sănătoasă decât țigările clasice, pentru că nu există încă studii care să confirme acest lucru. 

Pânișoară descrie psihologic mecanismul prin care tinerii ajung să fumeze sau să dezvolte alte dependențe, din convingerea greșită că aleg „răul cel mai mic”. Așadar, situația seamănă, spune el, cu jocul „Chicken” din filmele vechi cu James Dean și Marlon Brando, în care doi șoferi mergeau unul spre celălalt, iar cel care evita accidentul era considerat laș. Indiferent ce alegeai, pierdeai ceva.

Profesorul explică cum mecanismul își face simțită prezența și în viața adolescenților, mai ales la cei care fac parte din grupuri considerate cool.

Potrivit lui Pânișoară, în astfel de cercuri există reguli nescrise: dacă vrei să fii acceptat, trebuie să faci ce fac ceilalți. Mulți tineri ajung astfel să vapeze sau să consume alte substanțe crezând că aleg răul cel mai mic. „În mintea lor, alternativa să fie excluși, ironizați sau considerați slabi pare chiar mai dureroasă decât comportamentul în sine”, mai explică Pânișoară.

Profesorul atrage atenția că simpla interzicere a produselor de vapat nu e o soluție în rândul minorilor, la fel cum campaniile clasice antifumat nu sunt eficiente. „Tot ce e interzis devine atractiv pentru ei”, spune profesorul, recomandând ca discuția cu adolescenții să nu se mai rezume la „vape-ul îți face rău la sănătate”, ci să explice de ce nu trebuie să se apuce de vapat doar pentru că așa fac cei din jur.

Ovidiu Pânișoară susține că un psiholog sau un consilier poate avea un rol important nu doar explicând pericolele fumatului, ci ajutând adolescentul să își recapete încrederea în propriile alegeri și să își construiască propriul sistem de valori. Numai că această schimbare presupune resurse, formare și, din nou, date pe care statul refuză să le colecteze. Fără ele, nici școlile, nici psihologii, nici părinții nu știu, de fapt, cu ce amploare a fenomenului au de-a face.

Cum afectează vapatul un creier care încă se formează

Dincolo de poveștile adolescenților și de tăcerea instituțională, rămâne întrebarea pe care niciun raport oficial nu o lămurește: ce face, de fapt, vapatul în corpul unui copil? 

Am pus această întrebare Luizei Iorga, medic pneumolog, fostă coordonatoare a Programului Stop Fumatul din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și membră a Societății Române de Pneumologie (SRP).

Luiza Iorga a precizat de la început un lucru care, deseori, este ignorat: efectul cel mai grav al vapatului, la adolescenți, ține de creier. 

Potrivit medicului, creierul e în continuă dezvoltare până la vârsta de 25 de ani. Așadar, expunerea la nicotină a adolescenților poate provoca un risc mai mare de dependență, cu consecințe precum dificultate de atenție și concentrare, probleme de memorie și învățare și irascibilitate.

Multe dispozitive sunt vândute drept „sigure” pentru că nu ar conține nicotină, dar, în realitate, potrivit Luizei Iorga, majoritatea conțin nicotină, alături de apă, particule extrafine și compuși organici volatili. 

Medicul susține că cei mai afectați sunt copiii cu imunitate mai slabă, cei cu o comorbiditate deja existentă, precum astmul, sau cei născuți cu malformații congenitale la inimă. Pentru aceștia, vapatul poate fi declanșatorul unei probleme grave.

Luiza Iorga spune că sunt câteva semne timpurii pe care părinții ar trebui să le observe ca să-și dea seama dacă copiii lor ar putea să vapeze. Așadar, este vorba despre iritabilitate crescută, anxietate; dificultăți de somn, scăderea performanțelor școlare, dar și risc de intoxicație, manifestat prin greață, vărsături, palpitații și amețeală.

Aceste simptome sunt provocate, de cele mai multe ori, de un supradozaj de nicotină, pe fondul unor dispozitive percepute greșit drept „fără nicotină”.

Medicul respinge ferm mitul potrivit căruia țigările electronice ar fi inofensive comparativ cu cele clasice, un mit pe care îl întâlnește des, atât în discursul public, cât și la pacienții proprii. Potrivit medicului, țigările electronice au fost inventate ca o metodă alternativă pentru fumatul tradițional, însă efectele adverse sunt aproape la fel.  „Sunt pacienți care, întrebați dacă fumează, spun că nu, dar la întrebări suplimentare recunosc: păi, vapez. Și ăla tot o formă de a inhala substanțe e, în principal nicotină.”

De ce nu sunt oamenii încă îngrijorați de vapat, așa cum sunt de fumatul clasic?

Răspunsul Luizei Iorga se leagă direct de eșecul instituțional. Nu se comunică destul, iar momentul în care ar fi trebuit să se insiste pe efectele adverse a trecut deja. „Pentru vapat și tutun încălzit, încă se mai permite consumarea în unele spații publice și închise. Și asta creează senzația de permis. E permis, e sigur. Vezi, dacă pot să fumez în interior, înseamnă că nu e interzis și nu e așa de rău.”

Potrivit raportului ESPAD 2024, peste 60 % dintre tinerii din Europa consideră că vape-urile sunt ușor de obținut.
Grafic: PressOne

Containere de vape-uri pe OLX 

Legislația din România interzice expres comercializarea produselor cu tutun sau a vape-urilor către minori. Mulți vânzători, după cum am arătat deja, nu țin cont de această prevedere. 

Pe OLX, situația e și mai simplă. Anunțuri noi apar zilnic, sortimentul e mult mai larg decât în magazinele de cartier, prețurile variază între 40 și 150 de lei, iar fiecare comerciant are disponibile peste 15 combinații de arome fără niciun filtru de vârstă vizibil pentru cumpărător. Pentru că produsele de vapat intră în categoria echipamentelor electrice și electronice, e dificil de estimat cât de mare e această piață în România, un alt indicator al faptului că nimeni, instituțional, nu urmărește fenomenul.

___

*Numele minorilor intervievați au fost schimbate pentru a le proteja identitatea.