Gen. (r) Vasile Bucinschi plagiază teza propriului doctorand pentru a deveni profesor universitar

Fostul rector al Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” (AFA) din Brașov, general (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi, a fost declarat vinerea trecută câștigător al unui concurs pentru un post de profesor în universitatea pe care a condus-o în trecut.

Deși Academia a modificat recent metodologia de concurs, Bucinschi a fost declarat „admis” fără să îndeplinească unele dintre criteriile obligatorii cerute de lege.

În plus, printre lucrările depuse la dosarul de concurs se află o carte plagiată integral de fostul rector, pe care o semnează împreună cu actualul rector al Academiei Forțelor Aeriene.

Paradoxal e că, deși a dat concurs pentru un post de profesor, Vasile Bucinschi a mai deținut acest grad didactic până în 2017, când s-a pensionat, la 55 de ani.

La acel moment, Bucinschi a trecut în rezervă, schimbând statutul de militar cu cel de pensionar civil și salariul de circa 11.000 de lei net cu o pensie mai mare decât leafa lunară.  

După ce a devenit pensionar, fostul rector a încercat să redevină angajat – cu normă întreagă și pe perioadă nedeterminată – a universității din care abia plecase. 

În iulie 2019, la doi ani după pensionare, Bucinschi a dat concurs la Academia Forțelor Aeriene pentru un post de lector – pentru că nu îndeplinea criteriile pentru un grad didactic mai mare, de conferențiar sau profesor –, însă a fost respins. 

Fostul rector a participat la un nou concurs în februarie 2020, tot pentru un post de lector, pe care de data asta l-a câștigat, și astfel a redevenit angajat pe perioadă nedeterminată la AFA. De această dată ca civil. 

Singura modificare apărută în lista de criterii pe care Bucinschi a depus-o în luna februarie, când a obținut postul de lector, față de cea depusă acum, pentru postul de profesor, este cartea plagiată pe care o semnează împreună cu actualul rector al Academiei Forțelor Aeriene. 

***

Vinerea trecută, lectorul universitar Vasile Bucinschi – angajat pe perioadă nedeterminată la Academia Forțelor Aeriene din Brașov – a fost declarat câștigător al unui post de profesor universitar în aceeași universitate. 

Bucinschi și-a recăpătat, astfel, gradul didactic la care renunțase în 2017, când s-a pensionat. 

Până la acel moment, Bucinschi a ocupat unele dintre cele mai înalte funcții în învățământul militar: cea de prorector la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), cea mai mare universitate militară din România, și ulterior cea de rector la AFA, singura universitate din țară specializată în aviație.

Potrivit propriului CV, cariera didactică a lui Vasile Bucinschi a început în 1991, când a terminat cei patru ani de studiu la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. A devenit asistent universitar la catedra de aviație, poziție pe care a ocupat-o până în 1995, când a promovat pe un post de lector. 

În 2003 a ajuns conferențiar universitar, iar după un stagiu de pregătire de un an (2005 – 2006) în Statele Unite ale Americii, ajunge și șef al Catedrei Forțe Aeriene și Navale. 

După stagiul în SUA, cariera lui Bucinschi prinde viteză: în 2007 ajunge profesor universitar, în 2008 obține dreptul de a coordona doctorate, iar în 2009 devine decan al celei mai importante facultăți din UNAP, cea de Comandă și Stat Major, funcție pe care o ocupă până în 2012. 

Din 2012 activează ca prorector la UNAP, post pe care îl ocupă până în februarie 2014, când este numit rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov prin ordin al Ministrului Apărării Naționale Mircea Dușa. 

La Academiei Forțelor Aeriene, Vasile Bucinschi s-a ocupat doar de conducerea și coordonarea instituției, fără să aibă și activitate didactică. De altfel, în toată perioada petrecută la Brașov a avut rezervat postul de profesor de la Facultatea de Comandă și Stat Major din UNAP. 

Pensionarea 

În august 2017, când universitățile erau încă în vacanță, rectorul de la Academia Forțelor Aeriene și-a depus dosarul de pensionare, care i-a fost aprobat începând cu 30 august. 

La acel moment avea 55 de ani, iar opțiunea lui Vasile Bucinschi a fost să se pensioneze ca militar, deși – fiind și cadru didactic – putea amâna retragerea din activitate cu încă 10 ani.  

Printre profesorii din universitățile militare, care sunt și militari activi, pensionarea timpurie este o practică curentă. 

Aceștia pot opta pentru a se retrage din activitatea militară în baza condițiilor speciale prevăzute de lege – inclusiv pentru calcularea pensiei lunare, care poate ajunge să fie mai mare decât salariul avut ca angajat activ.

Potrivit ultimei declarații de avere depusă ca rector al AFA, Vasile Bucinschi a avut un venit lunar de circa 11.000 de lei în 2016. Potrivit unor surse din sistemul militar, pensia acestuia este mai mare decât venitul lunar ca angajat cu circa 3.000 de lei.  

Concursul ratat

Cât a fost rector la AFA, Bucinschi nu a predat în Academie, însă după pensionare a devenit profesor asociat în cadrul instituției de învățământ. 

În paralel, și-a păstrat și dreptul de a coordona teze de doctorat la UNAP. 

De altfel, o dispoziție din HG 681/2011 – Codul Studiilor Doctorale – l-a făcut pe Bucinschi să-și reconsidere cariera academică și să-și dorească să redevină rapid angajat activ. 

Prevederea se referă la obligația ca îndrumătorii de doctorate să fie profesori titulari. 

Această dispoziție, aflată în vigoare încă din 2011, a fost pusă în discuție la Școala Doctorală a UNAP după 2016, când a fost declanșat scandalul public legat de tezele de doctorat plagiate din universitățile militare.

Prin pensionare, Bucinschi și-a pierdut calitatea de profesor titular, acest lucru amenințându-i statutul de conducător de doctorate la UNAP.  

Așa se face că Vasile Bucinschi s-a înscris vara trecută la un concurs pentru un post de lector la AFA. 

Poziția de lector era singura pentru care fostul rector al AFA îndeplinea criteriile cerute de lege. 

Surpriza a fost uriașă în iulie 2019, când Bucinschi a fost respins de comisia de concurs la proba de susținere a unei prelegeri publice. 

Metodologia de concurs schimbată

În februarie 2020, Vasile Bucinschi participă la un nou concurs pentru un post de lector. Motivul pentru care nu a țintit un post de conferențiar sau de profesor a rămas neschimbat: nu îndeplinea criteriile legale. 

Potrivit Metodologiei de ocupare a posturilor didactice de la acel moment, pentru a deveni conferențiar la Academia Forțelor Aeriene din Brașov erau necesare 3 articole ISI și 3 citări în reviste ISI, iar pentru a deveni profesor erau necesare 6 articole ISI și 6 citări în reviste ISI.

O revistă cotată ISI este un jurnal științific pentru care baza de date Thomson Reuters a calculat și a publicat până în 2015 factorul de impact – un indicator stabilit în funcție de numărul de citări înregistrate de articolele publicate; după acest an, Thomson Reuters a fost înlocuit de Clarivate Analytics.  

Când s-a înscris la concurs pentru postul de lector, Vasile Bucinschi avea un singur articol publicat într-o revistă ISI. 

Fostul rector este declarat admis la noul concurs, cel din februarie 2020, iar astfel redevine angajat pe perioadă nedeterminată la Academia Forțelor Aeriene. De această dată, ca civil. 

La șase luni distanță după ce s-a angajat ca lector la AFA, Bucinschi se înscrie la un nou concurs didactic în aceeași universitate, de această dată pentru un post de profesor. 

Lucrul acesta a fost posibil pentru că, exact o lună mai târziu după ce a susținut concursul de lector, Metodologia pentru ocuparea unui post didactic în Academia Forțelor Aeriene din Brașov este schimbată radical.

Au fost eliminate criteriile care cereau 3 articole ISI și 3 citări în reviste ISI pentru un post de conferențiar și 6 articole ISI și 6 citări în reviste ISI pentru unul de profesor. 

Totuși, aceste criterii sunt în continuare păstrate pentru promovarea în cariera didactică, care este diferită de angajarea prin concurs aplicată în cazul lui Bucinschi. 

Pentru promovarea pe un grad didactic superior există, de regulă, metodologii distincte, deoarece pentru posturile de promovare nu se poate înscrie o altă persoană, nici din interiorul, nici din exteriorul respectivei instituții de învățământ.

Mai simplu spus, dacă un lector din AFA dorește să devină conferențiar are nevoie de 3 articole ISI și 3 citări în reviste ISI, iar dacă un conferențiar din AFA dorește să devină profesor trebuie să aibă în CV și 6 articole ISI și 6 citări în reviste ISI. 

Toate aceste criterii, care erau aplicabile și pentru angajarea prin concurs pentru persoanele care proveneau din afara instituției, nu mai sunt necesare începând din 9 martie 2020.

Actualul rector al Academiei Forțelor Aeriene, generalul Gabriel Răducanu, nu a dorit să explice schimbarea metodologiei pentru concursurile de angajare. 

Criteriile neîndeplinite 

Dosarul de concurs depus de Bucinschi pentru postul de profesor universitar este identic cu cel în baza căruia a devenit lector, cu o singura excepție: o carte. 

Acest lucru se vede inclusiv din punctajul declarat de fostul rector pentru concursul de lector, în luna februarie 2020, și cel pentru postul de profesor din august 2020. Acest punctaj se modifică cu doar 3,33 de puncte, cele aferente acestei cărți nou introduse în fișa de verificare.

Între lunile februarie și august, când au avut loc cele două concursuri, fostul rector al AFA publică o carte împreună cu actualul rector al AFA, generalul de flotilă aeriană conferențiar universitar Gabriel Răducanu, și cu comandorul Florentin-Gabriel Giuvară, comandant al Centrului de Operații Aeriene din cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene. 

Înainte să ocupe funcția de rector al AFA, generalul Gabriel Răducanu a fost între 2015 și 2017 directorul Statului Major al Forțelor Aeriene. 

Noua carte inclusă în fișa de verificare a generalului Bucinschi reprezintă teza de doctorat a comandorului Giuvară, susținută în luna martie 2020 la UNAP și coordonată chiar de Bucinschi.

Această teză de doctorat nu a fost confirmată încă de CNATDCU, motiv pentru care lui Giuvară nu i-a fost încă atribuit titlul de doctor prin ordin de ministru. 

În carte există trei cuvinte în plus față de conținutul tezei, iar aceste cuvinte se regăsesc chiar în titlu. Dacă teza se numește „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național”, cartea are titlul „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”.

Prim-autor pe coperta cărții este trecut Bucinschi, al doilea, rectorul Răducanu, iar autorul tezei, Giuvară – cel care se presupune că a muncit pentru respectiva cercetare științifică –, este ultimul. 

Această carte menționează pe coperta interioară doi referenți științifici: Ionică Cîrciu și Vasile-Ioan Șandru. Cei doi sunt în acest moment prorectori în Academia Forțelor Aeriene, Vasile-Ioan Șandru fiind chiar unul dintre referenții care au făcut parte din comisia care a decis să-i acorde titlul de doctor lui Giuvară în martie 2020.

Conținutul celor două lucrări este identic, chiar și Cuvântul înainte de o pagină și jumătate – semnat „Autorii” – este copiat din Introducerea tezei. 

Bucinschi și Răducanu, care își însușesc conținutul tezei de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară, comit plagiat în acest caz. 

Acest caz este de competența Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) – organism care are în atribuții inclusiv verificarea cazurilor de plagiat în alte lucrări științifice decât tezele de doctorat – deoarece cartea pe care numele lui Bucinschi și Răducanu apar ca autori este publicată ulterior susținerii tezei lui Giuvară. 

Pentru Vasile Bucinschi, situația de plagiat este cu atât mai gravă cu cât acesta își însușește munca de cercetare a studentului său doctorand și se folosește de ea pentru a obține gradul didactic de profesor. 

Explicațiile „autorului” Bucinschi

Când l-am sunat pentru a-i cere un punct de vedere despre faptul că își pune semnătura pe teza de doctorat publicată sub formă de carte a unui fost doctorand, Vasile Bucinschi s-a arătat mai întâi curios să știe de ce sunt interesată de el.

„Vă răspund, dar aș vrea să vă întreb mai întâi de ce vă interesează persoana mea și în ce calitate mă întrebați”. 

Fostul rector susține că contribuția lui la cartea semnată împreună cu actualul rector al AFA și cu fostul său doctorand este „extrem de importantă”.

„Nu știu dacă aș putea să vă dau acum detalii, număr de pagini și așa mai departe. Dar odată ce sunt autor pe copertă înseamnă că am o contribuție”. 

Întrebat dacă acea carte este teza de doctorat a lui Florentin Giuvară, susținută în luna martie la UNAP și coordonată de el, Bucinschi susține că doar „parte din ea”. 

Emilia Șercan: Am văzut că cele două lucrări sunt identice. 

Vasile Bucinschi: Da, și e vreo problemă? Eu dacă am îndrumat teza, înseamnă că am și eu o contribuție la ea. O contribuție are și domnul Giuvară, împreună am lucrat la ea. 

E. Ș: Știți că comiteți plagiat pentru că vă asumați conținutul unei teze de doctorat, care este integral contribuția doctorandului? 

V. B.: Este contribuția amândurora. Noi amândoi am lucrat la acea carte, la acea teză. 

E. Ș: Îndrumarea nu înseamnă a lucra efectiv la teză, trebuie doar să îl ghidați pe doctorand. 

V. B.: Lucrurile sunt îmbinate împreună, și împreună am scos acea carte. Nu știu de ce vă deranjează acest lucru. 

E. Ș: Nu e vorba de a mă deranja pe mine. Eu doar vă întreb dacă sunteți conștient că comiteți plagiat însușindu-vă munca doctorandului dumneavoastră. 

V. B.: Munca doctorandului meu este și munca mea. Am lucrat împreună. 

Bucinschi cataloghează și contribuția actualului rector al AFA, Gabriel Răducanu, ca fiind  „una importantă”. 

„Am lucrat împreună pe idei. A fost un colectiv care în permanență a discutat despre problematica din acea carte”. 

Rugat să indice un capitol sau un subcapitol scris de el, Bucinschi a afirmat că „asta nu e esențial acuma. Este o carte scrisă în colectiv. Am lucrat împreună și cineva a integrat ideile”.

Întrebat cine anume s-a ocupat de integrarea ideilor, fostul rector susține că el s-a ocupat de acest lucru. 

E. Ș: Adică dumneavoastră i-ați scris teza domnului Giuvară? 

V. B.: Haideți, doamnă, acuma mă băgați într-o chestie… 

E. Ș: Eu nu vă bag în nimic, doar vă întreb. 

V. B.: V-am spus că este o carte scrisă în colectiv, sigur că cea mai mare contribuție o are domnul Giuvară, o am și eu, o are și domnul Răducanu. 

E. Ș: Dacă domnul Giuvară are cea mai mare contribuție, de ce nu e prim-autor? 

V. B.: Dar acolo nu e nimeni prim-autor. Sunt puși într-o ordine oarecare. 

Explicațiile „autorului” Răducanu

La fel ca și predecesorul său la conducerea Academiei Forțelor Aeriene, generalul Gabriel Răducanu a vrut să afle motivul pentru care sunt interesată să îi pun întrebări:

„Aveți vreun motiv anume pentru care întrebați sau e vreo situație anume?”.

Despre contribuția la cartea pe care o semnează împreună cu Bucinschi și Giuvară, Răducanu a răspuns într-un mod neașteptat: „Dar curiozitatea de ce vă macină?”, apoi a continuat cu un răspuns mai clar: „Vă dați seama că am scris foarte mult la acea carte”. 

Acesta spune că nu se poate stabili o contribuție clară: 

„E foarte greu să cuantifici că unul a scris 5 pagini, 7 pagini sau mai multe. Este foarte greu. Mai e o contribuție, de deontologie, ca neapărat să îl treci și pe respectivul (care a contribuit cu ceva la apariția unei lucrări – n.m.) în funcție de experiența și contribuția pe care și-a adus-o”. 

Emilia Șercan: Știți că respectiva carte reprezintă teza de doctorat a domnului Giuvară, care a fost susținută în luna martie la UNAP? 

Gabriel Răducanu: Da, și la care eu l-am ajutat foarte mult în referatele pe care le-a făcut, având în vedere unde lucrez. 

E. Ș: Ce înseamnă că l-ați ajutat? Adică dumneavoastră le-ați scris? 

G.R.: Doamne ferește, nu ai cum să le scrii. Dai consultanță la respectivele elemente. 

E. Ș: Conținutul cărții pe care o semnați dumneavoastră, domnul Bucinschi și domnul Giuvară este identic cu teza de doctorat a domnului Giuvară. 

G.R.: Da. Problema care este? Că nu înțeleg, în momentul acesta.

E. Ș: Comiteți plagiat, dumneavoastră și domnul Bucinschi, însușindu-vă conținutul tezei. 

G.R.: Sunt anumite elemente acolo, care sunt niște elemente modificate. Lucrările de doctorat, în general, atunci când se prezintă, se prezintă într-o anumită formă, cu niște referate anticipate, care au fost discutate, trecute. Normal că toate acele discuții au fost trecute în referatele în speță, a fost dintr-o contribuție, nu neapărat scrisă, dar, în general, este și scrisă, pe niște manuscrise care sunt sprijin pentru respectivul, care este doctorand la momentul respectiv. Dacă o singură pagină a fost scrisă de domnul Bucinschi sau de mine, atunci respectivul apare pe respectiva carte. 

E. Ș: Ce îmi spuneți acum este că ați scris la teza de doctorat a domnului Giuvară?

G.R.: Nu s-a scris la teza de doctorat, pentru că nu a apărut în teza de doctorat ceea ce am scris eu. 

E. Ș: Dar teza de doctorat și cartea aceasta sunt identice. 

G.R.: Nu este sută la sută… La dumneavoastră care este problemuța? 

E. Ș: Nu e o problemuță, eu vă întreb dacă sunteți conștient că ați comis un plagiat. 

G.R.: Nu, nu, nu, mergeți prea departe cu o asemenea situație și am rugămintea, vă rog eu din tot sufletul, să nu mergem cu asemenea afirmații pe care le faceți. Rugămintea mea este să nu mergem cu ideile preconcepute. 

E. Ș: Care idei preconcepute? Eu văd o carte care este identică cu o teză de doctorat, care este o cercetare de autor, iar acea teză de doctorat este publicată și sub semnătura altor două persoane decât autorul respectivei cercetări. Asta înseamnă plagiat. 

G.R.: Definițiile sunt ale dumneavoastră. Eu nu vreau să intru în contradicție cu dumneavoastră. 

Explicațiile doctorandului

Întrebat dacă conținutul cărții pe care o semnează împreună cu Bucinschi și Giuvară este identic cu teza sa de doctorat, comandorul Florentin-Gabriel Giuvară a confirmat acest lucru, susținând că a ales publicarea tezei – la doar cinci luni după susținere – astfel încât aceasta să fie accesibilă pentru public. 

Dialogul de doar câteva minute purtat cu comandorul Giuvară este revelator pentru modul în care a evoluat învățământul militar universitar în România în ultimii 30 de ani și de ce nivelul de plagiat și impostură este de-a dreptul sufocant. 

La fel de revelator este acest scurt dialog și pentru evoluția carierelor didactice ale unor persoane care s-au folosit de munca altora pentru a obține grade didactice și militare. 

Emilia Șercan: Care a fost contribuția domnului Bucinschi la teză și care a fost contribuția domnului Răducanu? 

Florentin Giuvară: Să o luăm pe rând. Generalul Bucinschi mi-a fost îndrumător de doctorat, teza mea de doctorat e făcută sub îndrumarea dumnealui, iar cu generalul Răducanu am avut o colaborare, am avut inclusiv articole care au stat cumva la baza formulării unor idei din capitolele respective. Mi s-a părut normal să facă parte și dumnealui din această întreprindere.

E. Ș: În mod concret, domnii Bucinschi și Răducanu au scris la teza dumneavoastră? 

F. G.: Nu au scris la teza mea de doctorat. Teza de doctorat este o producție proprie. Nu aveau cum să scrie la teza mea de doctorat, însă așa cum am spus, generalul Bucinschi mi-a fost îndrumător de doctorat. Ideile pe care le-am pus acolo, m-am consultat cu îndrumătorul de doctorat când le-am formulat.

E. Ș: Ăsta este job-ul lui, el nu a făcut nimic special pentru dumneavoastră, este plătit pentru lucrul ăsta. 

F. G.: Așa e, aveți dreptate. Eu sunt autorul acelei cărți, fiind teza mea de doctorat, dar eu am considerat că, având în vedere contribuția pe care au avut-o cele două persoane, să le trec. 

E. Ș: Dar care a fost contribuția? Ce a făcut domnul Răducanu, de exemplu? 

F. G.: Am articole pe care le-am publicat împreună cu dumnealui și parte din ideile pe care le-am folosit acolo le-am folosit și în teza de doctorat. Nu știu dacă am greșit sau nu, dar așa mi s-a părut corect. 

E. Ș: Știți că domnii Bucinschi și Răducanu pot fi acuzați de plagiat pentru că semnează o lucrare care este susținută de dumneavoastră ca teză de doctorat? 

F. G.: Păi, de ce să fie acuzați, dacă au și ei o contribuție? 

E. Ș: Care este contribuția pe teza de doctorat? În baza acelei teze ați obținut un titlu de doctor și dumneavoastră sunteți trecut ca autor al ei, nu domnul Bucinschi, nu domnul Răducanu. Domnul Bucinschi a scris vreo frază din teza respectivă? Domnul Răducanu a scris vreo frază din teza respectivă? 

F. G.: Nu știu dacă e… Întrebarea e un pic cam… Nu au scris efectiv în teza de doctorat. 

E. Ș: Dacă nu au scris, nu își asumă un conținut care nu le aparține? 

F. G.: Nu, nu cred că se pune problema așa. Nu cred că e vorba despre a folosi anumite idei care ulterior s-au concretizat în teza mea de doctorat. 

E. Ș: De ce numele lor apar ca autori pe coperta cărții înainte de al dumneavoastră? 

F. G.: Pentru că ei sunt generali și eu nu sunt. Asta a fost logica pe care am considerat-o normală. Având niște grade mai mari decât mine în sistemul militar, mi s-a părut corect ca ei să fie trecuți primii. În armată este o ierarhie, nu poți să treci un comandor în fața unui general, că nu dă bine. Sunt niște reguli pe care noi le aplicăm. Generalul e general. Eu sunt doar comandor. Poate că după ce am susținut acest doctorat voi ajunge și eu general și atunci voi putea să fiu și eu trecut la același nivel cu ei. 

E. Ș: Deși teza vă aparține dumneavoastră.

F. G.: Deși teza îmi aparține. 

Nereguli în dosar

Postul de profesor pentru care a candidat Vasile Bucinschi este unul care, în mod normal, ar putea fi ocupat de un cadru didactic militar având în vedere specificul disciplinelor: Trageri aeriene și bombardament aerian, Teoria tragerilor aeriene și Tactica armei.

Cu toate acestea, postul scos la concurs – poziția 12 în statul de funcții al Departamentului de Management și Științe Militare, Facultatea de Management Aeronautic din cadrul Academiei Forțelor Aeriene – este destinat unui civil. 

În fișa de verificare a standardelor, depusă de Vasile Bucinschi la înscrierea la concursul pentru acest post, se regăsesc mai multe nereguli care ar fi trebuit să îi invalideze în mod automat candidatura. 

Fișa de verificare a standardelor minimale necesare și obligatorii reprezintă unul dintre documentele impuse de lege pentru concursurile didactice. 

În acest document, candidatul trebuie să menționeze lucrările și realizările de cercetare și didactice avute, astfel încât să arate că se califică pentru a ocupa postul vizat. 

Această etapă, a „dosarului de concurs”, este una eliminatorie în cazul în care candidatul nu îndeplinește criteriile cerute de legislație. 

Vasile Bucinschi nu îndeplinește unul dintre criteriile obligatorii, iar în cazul altuia declară un alt punctaj decât cel real. 

Astfel, primul criteriu  pentru postul de profesor – prevăzut în anexa 26 aferentă Comisiei de Științe militare din Ordinul de ministru nr. 6.129/2016, care include standardele minimale necesare și obligatorii – precizează că un candidat trebuie să aibă „minim 4 cărți, din care 3 unic autor”.  

Fostul rector Vasile Bucinschi declară în fișa de verificare doar 3 cărți, toate ca unic autor, deși legea spune clar că pentru postul de profesor sunt necesare 4 cărți, din care 3 ca unic autor. 

Vasile Bucinschi susține că are 7 cărți publicate, dintre care 3 sunt semnate ca unic autor. 

„Îndeplinesc condițiile respective foarte bine”, susține fostul rector. 

O altă neregulă este legată de declararea unui punctaj mai mare decât cel real la singurul articol indexat ISI semnat de Bucinschi. 

Este vorba despre articolul „Information Resources Management Based on Feedback Theory in a Military Organization”, menționat de la indicatorul A 2.1 din fișa de verificare. 

Acest articol, semnat împreună cu Laurian Gherman și Ovidiu Mosoiu, este punctat de Bucinschi cu 10 puncte, maximul acordat pentru respectivul indicator.  

Totuși, acest articol ar fi trebuit punctat cu doar 3,33 de puncte, deoarece în OM nr. 6.129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice se precizează explicit faptul că „pentru lucrările realizate în colectiv, dacă se poate stabili contribuția fiecărui coautor, punctajul se acordă proporțional cu contribuția respectivă; dacă nu se poate stabili contribuția fiecărui coautor, punctajul menționat se va împărți la numărul de coautori”.

La dosarul de concurs, unul dintre documentele cerute în mod obligatoriu este o declarație pe propria răspundere a candidatului privind veridicitatea informațiilor prezentate în dosar. 

Această declarație se face sub incidența prevederilor art. 326 din Cod Penal privind falsul în declarații, iar în cazul în care informațiile nu sunt corecte, semnatarul poate fi tras la răspundere din punct de vedere penal. 

Membru în ASSN

Vasile Bucinschi a devenit în această vară membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității (ASSN) Naționale, una dintre cele mai opace instituții, înființată de fostul vicepremier Gabriel Oprea și de fostul director al SRI George Maior. 

De altfel, George Maior a devenit președinte al ASSN chiar a doua zi după ce a demisionat de la SRI, în ianuarie 2015, ocupând această funcție până când a plecat ca ambasador al României în SUA. 

De atunci, președinte interimar al ASSN este Remus Pricopie, rectorul SNSPA, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Maior.

Prin legea de înființare, ASSN se află în coordonarea Ministerului Apărării, Ministerului de Interne și a SRI. 

Totuși, instituția nu a fost încă desființată, în ciuda unei propuneri depuse în Parlament, a scandalurilor care au înconjurat această pseudoacademie încă de la înființarea ei, a dezvăluirilor despre faptul că este o instituție-sinecură – care asigură un salariu pe viață unor apropiați ai lui Oprea și Maior, care nu au nicio activitate de cercetare reală – dar și a lipsei de transparență și a situațiilor de încălcare a integrității academice și plagiat comise de unii dintre membrii acesteia. 

Cel mai probabil numirea lui Bucinschi are legătură cu vicepreședintele ASSN, Gabriel-Florin Moisescu, și el general de flotilă aeriană și fost rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov exact înaintea lui Bucinschi. 

Moisescu nu a răspuns nici la telefon și nici la mesajele trimise pentru a-i cere un punct de vedere.