Inginer constructor: În Rahova a fost o explozie extraordinar de puternică și în orice clădire s-ar fi întâmplat am fi vorbit de un dezastru

Laura Popa

Redactor Șef

Cât de mult contează că blocul din Rahova a fost construit din panouri prefabricate?

După explozia care a distrus două etaje din blocul de pe Calea Rahovei, București, anchetatorii caută încă sursa exactă a deflagrației. Între timp, autoritățile au deschis un dosar penal pentru infracțiuni de distrugere din culpă.

Potrivit măsurătorilor preliminarii realizate de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), clădirea se află în „risc de colaps”, iar premierul Ilie Bolojan a declarat că blocul afectat de explozie nu va mai putea fi reabilitat și va trebui demolat.

PressOne a discutat cu Matei Sumbasacu, inginer constructor, despre legătură dintre modul în care a fost construit blocul, din panouri prefabricate, și amploarea dezastrului care a dus la trei morți și alte zeci de persoane rănite. Potrivit acestuia, nicio altă clădire, indiferent de modul în care ar fi fost construită, nu ar fi rezistat mai bine în fața unei deflagrații de proporțiile celei din dimineața zilei de vineri.

PressOne: Cercetările cu privire la cauza exploziei din blocul de pe Calea Rahovei din București sunt în curs, însă, până în momentul de față, principala cauza pare a fi o acumulare de gaze. În acest context, cât de mult a contat la amploarea explozie modul în care a fost construit blocul în cauză, din panouri prefabricate?

Matei Sumbasacu: Blocul este unul bun și unul bine construit, un bloc a cărui construcție a început chiar în 1980, deci a prins codul de proiectare actualizat după cutremurul din 1977 și asta e foarte important.

Faptul că este un bloc din panouri prefabricate, aceste blocuri sunt foarte bune la a duce sarcini din planul lor, dar slăbiciunea lor sunt solicitările din afara planului. Deci, dacă ceva împinge pe pereți, așa cum s-a întâmplat la explozie, pereții sunt expulzați în exteriori.

Acum, în scenariul de încărcare gravitațională, elementele structurale care au rămas sunt suprasolicitate și nu au fost proiectate pentru așa ceva.

Care sunt scenariile posibile pentru următoarele ore? Ca blocul să se prăbușească complet?

Fazele de intervenție la o situație de urgență sunt următoarele. În primul rând se caută și se salvează cât mai mulți oameni. Asta este ce s-a întâmplat și încă se întâmplă. Apoi vorbim despre o evaluare de primă urgență pentru a vedea dacă blocul poate fi sau nu poate fi utilizat în continuare. Înțeleg că s-a întâmplat, cei de la ISC au făcut asta și au decis că blocul este un pericol de colaps.

Ulterior, după ce se termină această fază primă,, vorbim despre evaluări mai detaliate care să propună soluții de consolidare, reabilitare, reparație, care pot implica demolări locale sau chiar totale, în funcție de ce decid experții.

Puteam vorbi de un impact diferit sau redus în cazul în care blocul ar fi fost construit din altceva decât panouri prefabricate?

Nu. A fost o explozie extraordinar de puternică și în orice clădire s-ar fi întâmplat această explozie am fi vorbit de un dezastru.

Deci nu a contat atât de mult faptul că blocul a fost construit din panouri prefabricate?

Nu. Dacă contează, contează spre bine mai degrabă decât spre rău, din punctul meu de vedere. Experții sunt mult mai în măsură să decidă și este și obligația lor să o facă, dar din punctul meu de vedere n-ar fi existat un alt tip de bloc care să reziste mai bine decât acesta.

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

O mamă nedreptățită de statul român și-a găsit o parte de dreptate la CEDO: „O femeie în România este singură și slabă, statul n-o poate ajuta și nici nu vrea”

La patru ani după ce Mihaela State, o mamă din București, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care statul român a eșuat în a-i proteja cei doi copii, femeia a câștigat procesul.

Ba chiar aș spune că faptul că fiind din panouri prefabricate ar putea reprezenta un atu și în procesul de reabilitare, pentru că aceste structuri se comportă mai modular, adică se pot aborda pe bucăți, spre deosebire de o structură monolit, care lucrează toată.

În acest caz, să ne așteptăm sau nu la efecte în lanț în restul scărilor de bloc?

Modul în care funcționează aceste structuri din panouri prefabricate, modular, limitează propagarea unui dezastru. Adică poți să ai o parte afectată fără să fie afectată neapărat toată structura, dar este destul de la început. Sunt fazele prea inițiale pentru a zice cu siguranță măsura în care au fost afectate și alte părți din bloc.

Așa cum au decis cei de la ISC când au evaluat inițial blocul, există un pericol ca tragedia să ia amploare. Totul este posibil în momentul de față, de aia se întâmplă toate aceste operațiuni de prevenție, de aia oamenii nu sunt lăsați să se apropie de bloc, pentru că nu se poate ști în momentul de față măsura în care tragedia poate lua amploare.

Ce măsuri ar trebui luate în blocuri similare pentru a preveni o astfel de tragedie de la se mai întâmpla?

Structural e mai greu să vorbim. Evident trebuie aflată cauza și dacă se confirmă că a fost o scurgere de gaze, atunci aceasta este o discuție care trebuie purtată cu ingineri de rețele, cu ingineri de instalații specializați în așa ceva ar putea propune scenarii și moduri de intervenție pentru a preîntâmpina astfel de situații.