„E o senzație unică, bro”. Cum derutează baloanele cu "funny gas" autoritățile și consumatorii din Vama Veche

„Trage, trage! Trage, bă, înăuntru, nu lăsa să iasă pe lângă. Așa, așa! Dă afară tot în balon și apoi trage din nou!”.

E două noaptea în Vama Veche și liderul unui grup de tineri umflă baloane pe care le vinde ca drog pe plajă, în fața unui club cunoscut, cu 10 lei bucata. 

Agenția Națională Antidrog (ANA) a avertizat recent că adolescenții și tinerii inhalează pe plajă protoxid de azot (N2O) din baloanele umflate cu ajutorul unui dispozitiv (sifon) ce are încorporat un cartuș care degajă în interiorul balonului substanța.

Știrea s-a rostogolit pe burtierele televiziunilor o zi întreagă, apoi a plecat la odihnă în arhive, până vara viitoare. 

Potrivit specialiștilor, protoxidul de azot – gazul ilariant, cunoscut și sub denumirea de „funny gas”, este un sedativ incolor și inodor folosit în domeniul medical, în combinație cu alte substanțe, în special ca anestezic, dar și în domeniul alimentar, atunci când se prepară frișcă.  

PressOne a încercat să afle cât de răspândit e de fapt „funny gas” și cât de preocupate sunt autoritățile de acest nou tip de consum, într-o țară mai degrabă interesată de întrebarea „S-a drogat Cîțu?” decât de adevăratele probleme și nevoi ale dependenților și consumatorilor de substanțe psihoactive. 

„Te amețește de te zăpăcește”

„Am auzit, da. Consumă heliu din baloane sau ceva gaz. Ei preferă să-și intoxice capul cu prostiile astea, vă dați seama. Noi nu prea avem ce să le facem, că nu e cuprins în lege”, patinează într-o zi de august, la prânz, unul din polițiștii din Vama Veche. 

E cald rău afară. Ziua fenomenul e invizibil, plutește pe la terase, printre șezlonguri și prosoape ca un zvon. Totul se întâmplă pe întuneric, după ce se închide muzica, iar lumea migrează pe nisip.

Patru jandarmi și doi agenți de Poliție s-au refugiat sub un copac, în apropierea secției amenajate într-un container. Mă măsoară circumspecți din cap până în picioare: am apărut brusc, am zis un SĂ TRĂIȚ’ cam tare și apoi am întrebat ce e cu “funny gas”. 

Pe tura lor, cei șase spun că n-au găsit tineri care să tragă din balon. „Îi mai prindem cu iarbă, ecstasy, prafuri”. Clasicele, zic, iar oamenii legii aprobă cu un gest scurt din cap. 

Plec cu gândul că ANA se plictisește vara și că nu prea știe ce să mai comunice, ca să atragă atenția. 

„Chiar se întâmplă, să știi. Văd tot felul de puști cu baloane după ei. E foarte periculos, ai grijă când iei”, mă avertizează însă V., barman la o terasă. Are 34 de ani și copil acasă. Vine în Vamă la muncă de 12 ani, apucă să povestească, până îl întrerupe un mânz avântat, coleg cu el, care a tras cu urechea:

„Bro, io să știi că am încercat. Pffff, te amețește de te zăpăcește și te doare capul de mori după. Cum de unde își iau tuburile, bro? De pe Emag. Da’ e mare boschetăreală asta. E boschetăreală, mă-nțelegi?”

Nu-mi dau seama dacă doar se laudă sau nu. Zice că a luat o dată, să vadă și el cum e și că nu-i mai trebuie. „Boschetăreală, cum era și Romparkin cu votcă”, revine V. în discuție. Colegul puștan nu prea știe despre ce e vorba. Pare că s-a plictisit oricum și pleacă să toarne un draft unui tribal pe care e tatuat un turist din noul val de vamaioți.

Altă terasă, aceeași discuție: „Am muncit în Anglia, în pub. Vinerea și sâmbăta era covor de tuburi metalice pe stradă, se auzea cum le măturau ăia pe acolo. Au apărut și la noi, că puștanii ăștia copiază tot. Săptămâna trecută a leșinat unul la noi în baie, de distrus ce era”. 

Agenția Națională Antidrog precizează, la solicitarea PressOne, că Marea Britanie, Statele Unite și Australia raportează cei mai mulți consumatori de gaz în scop recreativ. Iar informația e confirmată și de un raport al Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri, încă de anul trecut.

Aceste substanțe, avertizează experții europeni, sunt de cele mai multe ori „prea puțin monitorizate”, chiar dacă sunt dovezi clare că fenomenul riscă să ia amploare, inclusiv în țări ca România. 

Ce îi determină însă pe tinerii români să consume substanțe psihoactive, inclusiv din cele noi? „Curiozitatea, intenția de a-și schimba starea de spirit și dorința de a uita de probleme”, răspunde fad ANA, instituție aflată în subordinea Ministerului de Interne și căreia i se reproșează sistematic abordarea polițienească. 

„Slow motion, asta îți dă funny gas. Nu mai auzi nimic din jur vreo 20 de secunde, dar totul e exacerbat în sunete și imagini din filmul tău.”

Consumator de “Funny Gas”

E două noaptea în Vama Veche și liderul unui grup de tineri umflă baloane pe care le vinde ca drog pe plajă, în fața unui club cunoscut, cu 10 lei bucata. 

Câți consumatori de funny gas au înregistrat autoritățile române și de ce e promovat „un fenomen”? 

Unul.

Un singur caz de consum de protoxid de azot a fost înregistrat în statisticile oficiale, în perioada 2014-2021. Statistica devine însă irelevantă, pentru că substanța nu se regăsește pe lista celor aflate sub control din Legea 143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

„Nu avem înregistrate cazuri de consum în zona geografică la care faceți referire (sudul litoralului)”, răspunde așadar ANA, la cererea PressOne. 

Singurul caz, continuă autoritățile, a fost înregistrat de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Argeș, la o persoană admisă la tratament cu diagnosticul „sindrom adictiv prin consum de gaz ilariant”. 

De altfel toți polițiștii cu care am vorbit au spus, într-un fel sau altul, că acest tip de consum nu este incriminat și că, prin urmare, n-au ce să facă, dacă dau peste cineva care trage gaz dintr-un balon. 

La nivel de instituție însă, comunicarea se nuanțează. Chiar dacă nuanțele sunt tehnice:

„Traficul de substanțe tehnologice de tipul protoxidului de azot poate intra, după caz, sub incidența legii 194/2011 (…) sau sub incidența legii 360/2003 și OUG 200/2000, ce reglementează regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase (…)”

Am solicitat însă agenției de profil să explice după ce criterii stabilește un anumit tip de consum ca fiind un fenomen, așa cum a făcut ANA vara aceasta.

„Nu doar numărul cazurilor clasifică consumul de droguri ca fiind un fenomen. Există mai multe criterii de luat în considerare, printre care enumerăm: 

Agenția Națională Antidrog lucrează cu mai multe seturi de date, atunci când stabilește profilul consumatorului român și vârsta medie de consum. Sunt studii care se actualizează o dată la cel puțin trei ani, iar cel mai recent a fost făcut în 2019. 

Studiul în populația generală (GPS) arată că unul din zece români cu vârstă între 15 și 64 de ani va lua cel puțin o dată în viață un drog ilicit, iar noile substanțe psihoactive (NSP) au o prevalență de 6,3%. 

„Profilul” consumatorului e stabilit însă în principal în funcție de distribuția cazurilor de urgențe medicale cauzate de consumul de droguri, admite ANA. Cu alte cuvinte, în funcție de cei care chiar ajung la spital sau care cer ulterior sprijin instituțional.

Pe litoral, profilul e al unui „bărbat de până în 35 de ani, care a consumat NSP, canabis, ecstasy și care a ajuns la Urgențe pentru intoxicație acută sau cu tulburări psihotice sau de comportament”. 

Reprezentanții ANA mai precizează că Agenția este cea care a raportat mai departe apariția consumului de “funny gas” în România, către DIICOT, autoritățile locale din județul Constanța și celelalte instituții implicate. 

 „Ca efecte negative menționăm încetinirea timpului de reacție a corpului uman, transpirația excesivă, greață, vărsături, amețeală, oboseală, halucinații, distorsiuni de sunet și pierderi de memorie. Efectele se amplifică ca urmare a creşterii cantităţii de gaz inhalat sau a inhalării gazului prea rapid și în combinație cu alcoolul.”

„Te uiți la un film și vezi cadre cu încetinitorul. Aici tu ești filmul și derulezi imaginile în capul tău. Restul e blank, te f….i în ea de viață”.

„Dau 10 baloane pe un joint”

Se lasă seara peste Vama Veche. Undeva la mijloc, lângă pietonala spre Bulgaria, Poliția și Jandarmeria își parchează mașinile și fac un blocaj rutier. 

Lumea a stat la plajă, a mâncat și iese acum să petreacă. Singura dovadă că suntem încă într-o pandemie e ora de stingere: 02.00. În rest, party people și foarte, foarte multă aglomerație.

O salvare SMURD trece greoi printre oamenii care nu prea au chef să se dea la o parte, deși e aprins girofarul. 

Șoferul își mișcă capul ca o figurină bubble head: stânga, dreapta, oglinzi, stânga, dreapta. „The attack is psychological and powerful”, se aude minimal-ul lui Droplex la un club, iar ritmul completează mișcările repetitive ale șoferului de ambulanță. 

Trei agenți de poliție abia și-au început tura și stau un pic de vorbă. Așezați parcă în scara măgarului, cei trei sunt din generații diferite, se vede de la o poștă.

Întreb, din nou, despre protoxidul de azot și consumul de droguri din Vama Veche. Discuția prinde nuanțe, mai ales când cei trei vorbesc de puștii prinși cu câte un pai (n.r. țigară cu canabis).

„Dacă încalcă legea, sunt pedepsiți. Legea, domnule, e lege. Ce să le mai fac eu?” – comentează șeful agenților, trecut bine de 45 de ani. 

„Unde-i lege, nu-i tocmeală!” – intervine zelos colegul din mijloc, cel mai probabil din generația 30+ încă amatoare de clișee. 

„Sunt totuși copii, unii dintre ei”, zic. „Vă gândiți vreodată că poate le stricați viitorul pentru o țigară? Sunt copii”, adaug. 

„Dar la mine vă uitați?” replică al treilea agent. Mă uit la el și apuc să mai întreb palid-gâtuit: „Câți ani ai?”

„22”, răspunde. Plec. 

PressOne a solicitat și Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța date despre traficul și consumul de droguri pe litoral, în perioada verii. În iunie și iulie, transmit cei de la IPJ Constanța, au fost înregistrate 15 dosare penale pentru trafic și 39 pentru deținere în vederea consumului propriu.

 „Minimul cantității de substanță aflată în posesie, pentru consum propriu, pentru care s-a întocmit un dosar penal a fost de 0,01 grame de substanță nouă cu proprietăți psihoactive. Legile speciale aflate în vigoare care combat traficul și deținerea de droguri (…) nu prevăd nicio cantitate minimă și nicio concentrație minimă de substanță activă dintr-un drog, pentru care poate fi întocmit dosar penal”, transmite Poliția. 

Potrivit IPJ Constanța, vara aceasta, cele mai multe infracțiuni de deținere de droguri în vederea consumului propriu au fost depistate în stațiunea Vama Veche. 

Între 15 iulie și 15 august la Vama Veche au fost organizate patru sesiuni de „informare legislativă și prezentare a măsurilor de prim-ajutor în situații de criză”, parte a campaniei Safe Parties, comunică pentru PressOne Agenția Națională Antidrog. Alte două sesiuni au avut loc la Mamaia Nord și în total au fost 116 beneficiari.

12 persoane, mai spun cei de la ANA, au beneficiat vara aceasta de consiliere psihologică. 

Muzica se oprește, iar luminile se sting. Gata, a venit ora, iar puhoiul strâns la unul din cele mai populare cluburi din Vamă se revarsă aproape instantaneu către plajă. Sunt, numai în seara asta, cu mult peste 116 beneficiari, doar la acest club. 

„Dă-mi kraken-ul și baloanele. Vezi că tuburile sunt în borsetă”, îi zice un băiat prietenei sale. E un grup mai numeros, strâns în cerc și fiecare membru își așteaptă cuminte rândul, cu câte un balon dezumflat în mână. 

Din când în când năvălește câte o umbră din întuneric, atrasă de sunet, să ceară un balon. Unele umbre se bălăngăne. Altele stau țepene. Am văzut și tineri, dar și bărbați maturi care au cumpărat baloane de la puștiul „întreprinzător”. 

„Dă-l înapoi după ce îl folosești”, avertizează mereu liderul grupului.

Arată de parcă abia a atins majoratul. Mâinile întinse din beznă se retrag în întuneric cu câte un balon colorat în mână. 

„Poți să-mi explici tu acuma, după ce ai luat?” îl întreabă demonstrativ pe un client. „Eu cred că nu. Crede-mă, e o senzație unică, bro. Nu o găsești în altceva.”

Râde încântat când i se confirmă că baloanele lui au efect. „În ce o găsești, spune-mi tu mie. Acuma gata, deja ne trece, vezi? Te ține foarte foarte puțin, frate”. Un altul încearcă un răspuns și susține că heroina sau cocs-ul (n.r. cocaină) sunt mai puternice. Râde din nou. „Haaai, frate, lasă-mă cu astea”, zice. 

Când cererea se împuținează, trage cot la cot cu prietena lui. Ea se întinde pe nisip cu capul în sus și stă așa câteva zeci de secunde. Când îmi aprind o țigară mă întreabă dacă am „iarbă”. Îi zic că nu. Plusează: „Dacă îmi dai un cui (n.r. țigară cu marijuana), îți dau zece baloane”.

Prietena se ridică în capul oaselor. „Dar să vedem cum e rulat! Să se ruleze în fața noastră”, aproape țipă. N-au fumat niciodată și n-au încercat niciun alt drog, susțin. Sunt „fani protoxid” pe viață, așa clamează. 

PressOne a întrebat Agenția Națională Antidrog dacă experții săi sunt de părere că mesajele rostogolite până acum, îndemnurile și campaniile implementate fac vreo diferență și implicit dacă ANA nu ia în considerare o schimbare de abordare, mai aproape de ce se întâmplă cu adevărat pe nisipul din Vama Veche, de exemplu. 

„Mesajele campaniilor și ale spoturilor, realizate de echipe de specialiști și voluntari, folosesc elemente pozitive, îndemnuri la alternative sănătoase de petrecere a timpului liber. (…) este dificilă o evaluare imediată a eficienței acestor campanii deoarece schimbarea de comportament se produce în timp și ține de o serie de alți factori, individuali și contextuali. Eficiența prevenirii poate fi extrasă din studiile privind situația drogurilor în România, aceasta presupunând menținerea prevalenței consumului de droguri la valori scăzute”, răspund experții Agenției Antidrog. 

E două noaptea în Vama Veche și liderul unui grup de tineri umflă baloane pe care le vinde ca drog pe plajă, în fața unui club cunoscut, cu 10 lei bucata. 

„Gabor! Gabor!” se alertează cineva din gașca lor. Sar arcuri în picioare și se depărtează. Lasă tuburile folosite în urmă.