A Romanian Frontex officer explains to PressOne how EU border surveillance works. Photo: Ioana Epure

Frontex pentru PressOne: „Nu avem legătură cu votul privind aderarea României la Schengen. Nu suntem noi sursa datelor” | Corespondență din Varșovia

„Nu avem nicio legătură cu votul privind aderarea României la spațiul Schengen”, ține să precizeze, din capul locului, reprezentantul Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care intuiește o încărcătură emoțională creată de rezultatul votului din Consiliul JAI, de joi. 

De la etajul 6 al sediului din Varșovia, reprezentanții Frontex (printre ei și personal angajat din România) explică felul în care Agenția europeană monitorizează granițele UE și fluxurile migratorii, cum răspunde la situații de criză acută sau cum comunică cu autoritățile naționale. 

Chiar și așa însă, tocmai datele furnizate de Frontex au fost invocate de autoritățile de la București, în încercarea de a demonstra că nu există propriu-zis o „rută a Balcanilor de Est” care să includă România și de a convinge astfel Austria să nu se opună aderării la spațiul european de liberă circulație. 

În jur de 75 de mii de „imigranți ilegali” ar fi ajuns în Austria neînregistrați, mare parte din ei prin România, a susținut Viena. Pe monitoarele Frontex pe care urmărim însă în timp real cum sunt supravegheate din avion și dronă granițele din regiune, nu apar și nu au apărut, nici astăzi și nici în trecut, siluetele a zeci de mii de oameni care să fi trecut granița ilegal, așa cum susține cancelarul Karl Nehammer.  

Cum poate un stat membru să determine cu exactitate pe ce rută au venit migranții solicitanți de azil în țara respectivă? – l-au întrebat reporterii PressOne pe Piotr Świtalski, purtătorul de cuvânt al Frontex.

Piotr Świtalski, purtătorul de cuvânt al Frontex. Foto: Ioana Epure

PressOne: Frontex nu menționează nicăieri, în nicio comunicare, o rută a „Balcanilor de Est” care să includă în vreun fel și România. Cum a fost posibilă apariția acestei rute, separat de toate evaluările făcute până acum de Frontex?

Piotr Świtalski: Am stabilit deja de ani de zile care sunt rutele de tranzit și care sunt termenii care le descriu sau denumirile lor. Nu știu de unde vine această informație referitoare la o rută separată de ceea ce am identificat noi. 

PressOne: Ruta „Balcanilor de Est” a fost invocată de guvernul austriac, ca pretext pentru refuzul accesului României la spațiul Schengen.

Piotr Świtalski: Nu comentăm discursul guvernului austriac.

PressOne:  Există însă o rută a „Balcanilor de Est”?

Piotr Świtalski: Noi nu facem nicio referință la această posibilitate, pentru Frontex lucrurile sunt clare: există ruta Balcanilor de Vest, ruta vest-Mediteraneeană, ruta central și est-Mediteraneană. Până la urmă sunt însă doar niște denumiri.

La acest moment terminologia Frontex nu include o rută a Balcanilor de Est.

Dacă vă uitați la rapoartele noastre, toate fac referire la ruta Balcanilor de Vest. Acesta este termenul pe care noi îl folosim. 

PressOne: Frontex se folosește de mai multe mijloace pentru a aduna date. O sursă poate fi reprezentată chiar de traficanții de persoane care ajung să depună mărturii, altfel o sursă neconvențională? 

Piotr Świtalski: Da. Pentru că operațiunile noastre includ și combaterea criminalității organizate transfrontaliere. De exemplu ofițerii Frontex adună date prin interviurile pe care le fac – dacă un migrant este depistat sau dacă e adus la sol de pe o ambarcațiune, atunci e o șansă și pentru noi, și pentru ei, să stăm de vorbă, într-un mod voluntar. 


Vrem să putem relata despre toate evenimentele semnificative care se întâmplă în lume și care afectează viețile românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

Nu e un interogatoriu, doar un interviu. Tocmai pentru că încercăm să aflăm care sunt rutele de tranzit, care e modul de operare, sumele plătite traficanților, cum sunt construite rețelele și alte date despre activitățile ilegale care vizează migranții. 

PressOne: E vorba de rapoarte bazate strict pe mărturii voluntare sau aceste date sunt coroborate cu altele, din alte surse sau monitorizări, pentru un rezultat cât mai aproape de adevăr? 

Piotr Świtalski: Colegii mei adună informații din surse variate, așa cum ar face orice investigator. Ne bazăm și încercăm să adunăm cât mai multe surse posibil. Surse de încredere. Le adunăm și analizăm. Avem și informații furnizate de operațiunile noastre de monitorizare, de exemplu. Colectăm așadar cât mai multe date posibil, pentru o imagine de ansamblu cât mai clară. 

Date oficiale Frontex privind anul 2021.

PressOne: Cum poate un stat membru, să zicem Austria, să determine cu exactitate pe ce rută au venit migranții solicitanți de azil în statul respectiv? 

Piotr Świtalski: În astfel de cazuri intervin ofițerii noștri de debriefing. Însă autoritățile naționale din fiecare stat membru au propriii investigatori. 

Frontex intervievează sute de migranți și așa își face o imagine cât mai clară, de la cât au plătit pentru a fi aduși în Europa, la rutele pe care au fost transportați.

PressOne: Austria susține că o mare majoritate din cei 75 de mii de migranți neînregistrați ajunși pe teritoriul său au venit prin România. Ce arată datele Frontex în această privință? 

Piotr Świtalski: Nu comentez aceste cifre.

PressOne: Când a comunicat ultima oară Frontex cu partenerii din România și Austria, în perspectiva votului privind aderarea la Schengen și a argumentelor contradictorii, invocate de ambele părți?

Piotr Świtalski: Comunicăm zilnic, prin punctele naționale de contact, așa cum sunt stabilite de regulile în vigoare. Există norme clare asupra felului în care se face această comunicare. Frontex are un consiliu de administrație format din reprezentanții statelor membre Schengen, țărilor membre UE, Comisiei Europene sau Parlamentului European. Sunt mai multe modalități de cooperare și contact cu statele europene. Revenind însă la întrebarea dvs., care se referă la un context specific, nu am un răspuns. 

Vreau să precizez însă că Frontex e locul unde adunăm informații, iar sursele primare sunt tot țările respective și ce raportează ele. Orice date sau cifre care vizează o anumită graniță provin, de cele mai multe ori, tocmai de la autoritățile naționale din țara respectivă

Noi doar infuzăm datele, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra Europei și granițelor sale externe.

 

Un ofițer român de la Frontex explică funcționarea agenției în cazul unei situații de criză. Foto: Ioana Epure

PressOne: Câți migranți neînregistrați au trecut în 2022 prin Bulgaria, România și Croația?

Piotr Świtalski: Trebuie să întrebați autoritățile naționale din România, Bulgaria și Croația, pentru că ele sunt principala sursă a datelor, așa cum am menționat și mai devreme. 

Din punct de vedere tehnic, noi nu facem comparații. Identificăm în schimb vulnerabilități, în funcție de fiecare țară. De obicei suntem solicitați de autoritățile naționale, care ne cer un raport sau o evaluare a vulnerabilităților lor. 

PressOne: Care sunt vulnerabilitățile României?

Piotr Świtalski: Este un subiect sensibil. Dacă v-aș spune acum care sunt vulnerabilitățile României, informația aceasta ar putea fi apoi exploatată. Sunt anumite informații pe care Frontex nu le poate face publice, tocmai pentru a nu ajunge și la grupările de crimă organizată care operează pe teritoriul european. 

Tot ce face Frontex este să le ofere sprijin și consiliere statelor membre UE în privința felului în care își gestionează granițele și să creeze o imagine de ansamblu asupra frontierelor Uniunii, în totalitatea lor. Nu avem mandat să le spunem statelor membre să ia, punctual, anumite măsuri. 

PressOne: În evaluarea Frontex, în funcție de diferite evoluții, România poate deveni într-o zi parte a unei rute a Balcanilor de Est? În ce condiții ar putea deveni România atractivă, ca rută de tranzit?

Piotr Świtalski: Nu poate exista un răspuns cu Da sau Nu. 

PressOne: Atunci de ce au preferat migranții ruta Balcanilor de Vest?

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Piotr Świtalski: Sunt foarte mulți factori în funcție de care o anumită rută devine sau nu atractivă, din acest punct de vedere. Poziționarea geografică, proximitatea, de exemplu. 

Apoi, fiecare migrant are propriile motive pentru care alege o anumită rută. Același principiu e valabil și pentru traficanții de migranți. 

Să ne amintim de perioada pandemiei de Covid. Închiderea unor granițe atunci a influențat rutele de tranzit ale migranților care căutau să ajungă în Europa. Unele frontiere au fost mai deschise în acea perioadă decât altele, iar asta a influențat anumite rute. 

Vremea este, de asemenea, un factor important. Constatăm că intensitatea rutei Balcanilor de Vest se reduce iarna, când începe să ningă sau e foarte frig afară. Sunt și factori geopolitici, anumite țări nu eliberează documente de călătorie. Alte țări construiesc ziduri la granițe sau le securizează suplimentar, acțiuni care influențează, din nou, decizia migranților care vor să ajungă în Europa. 

PressOne: Revenind la situația punctuală creată de votul asupra aderării la Schengen: două state membre, România și Austria, nu se pun de acord asupra unor date. La mijloc, Comisia Europeană mediază dosarul, pentru a se ajunge la o soluție. Ce rol are Frontex în această situație concretă și ce arată datele Frontex?

Piotr Świtalski: Frontex nu este sursa datelor. Până la urmă țările își cunosc cel mai bine propriile frontiere. Adunăm și noi date, e adevărat. Însă o facem la modul general, nu mă refer la acest context specific. Și când o facem ne adresăm tot autorităților naționale, să ne furnizeze informații. Aceasta este principiul după care noi lucrăm. 

PressOne: Și dacă există o dispută între țări?

Piotr Świtalski: Atunci nu e rolul nostru să intervenim. Nu considerăm că acesta este rolul Frontex, să intervină într-o dispută între state membre. Frontex nu este și nu va fi un arbitru. 

PressOne: Cum va sprijini Frontex Republica Moldova în viitor? Ce tip de asistență suplimentară ar putea exista? 

Piotr Świtalski: Când Ucraina a fost atacată, noi am fost pregătiți să sprijinim România, dar și țări din vecinătatea conflictului. Apoi Republica Moldova a solicitat sprijin, aproape imediat după începerea războiului. 

În martie Comisia Europeană a negociat în timp record o înțelegere cu autoritățile de la Chișinău privind managementul granițelor, ceea ce a permis detașarea imediată de personal Frontex și a unor echipamente tehnice în Moldova. 

Un sprijin pentru ca Republica Moldova să poată face controale eficiente la frontiere, să ușureze operațiunile de patrulare sau lupta cu activitățile ilegale. Sprijinul a ajutat indirect și la protejarea Uniunii Europene sau a României, în acest caz. 

Pe măsură ce războiul a continuat, în lunile de după, Uniunea Europeană, Frontex și partenerii din Republica Moldova au admis nevoia de ajutor suplimentar. Așa că Uniunea Europeană a creat în Moldova un hub, pentru eventuale desfășurări ulterioare. Dar și pentru a preveni eventuale activități ilegale: contrabanda cu arme sau traficul de persoane, de exemplu.  

Există așadar un hub în Republica Moldova, care se ocupă exact cu asta: să vedem ce poate fi făcut pentru a sprijini autoritățile moldovene în ceea ce privește gestionarea granițelor proprii. 

PressOne: La acest moment există o solicitare punctuală din partea Republicii Moldova, în acest sens?

Piotr Świtalski: La acest moment, nu cred. Dar suntem în dialog și legătură permanente cu Republica Moldova. Evaluăm orice nevoie sau solicitare și comunicăm zilnic. În unele situații relocăm de exemplu ofițeri dintr-o regiune în alta a țării, în funcție de operațiunile pe care  le desfășurăm acolo.

Frontex: între mandatul de supraveghere a granițelor UE și acuzațiile de încălcare a drepturilor migranților

PressOne: Frontex participă în vreun fel, la acest moment, la supravegherea frontierelor dintre Belarus și UE?

Piotr Świtalski: Da și nu. Avem ofițeri detașați la punctele de trecere a frontierei, dar nu supraveghem întreaga graniță a Poloniei cu Belarusul. Am fost implicați anul trecut, când Lukașenko a declanșat criza migranților. 

Atunci Lituania ne-a solicitat asistența, printr-un mecanism special, de urgență. Am detașat atunci personal în mai puțin de două săptămâni. Au ajuns în Lituania în jur de 100 de ofițeri, echipamente și mașini de patrulare, pentru că era o situație de criză și lituanienii au cerut sprijin.

Situația la granițele Uniunii Europene cu Belarusul este în continuare tensionată, dar criza s-a mai redus în amploare. Așa că, de două luni, Lituania a revenit la situația de dinainte și își gestionează singură frontierele. 

Polonia nu ne-a cerut sprijinul pentru a patrula la granițele sale. Așa că în Polonia avem câțiva ofițeri la punctele vamale, care ajută la verificarea documentelor. 

PressOne: Potrivit datelor oficiale, migrația spre Europa a atins cel mai ridicat nivel din 2016, încoace. Este cel mai mare număr de treceri de frontieră ilegale, potrivit legislației Schengen. De ce? Ce anume a declanșat acest nou val? 

Piotr Świtalski: Și aici vorbim de mai mulți factori.

Au contribuit evoluțiile geopolitice din regiune, dar și ridicarea restricțiilor impuse de pandemie. 

În timpul pandemiei aproape toate călătoriile și deplasările au fost suspendate. Pandemia a prins însă oameni deja în mișcare. Așa că mulți migranți s-au trezit blocați, într-un loc sau altul. 

Apoi, orice evoluție geopolitică în Orientul Mijlociu poate declanșa migrație. La fel, orice decizie politică cu impact în domeniu în orice țară terță. 

PressOne: Tocmai pe acest fundal sunt documentate abuzuri asupra migranților. Ce face un ofițer Frontex dacă e martor la un abuz comis asupra unui migrant?

Piotr Świtalski: În primul rând există un cod de conduită. Și există legislația europeană și internațională. Personalul Frontex e instruit în așa fel încât să respecte aceste norme și principii. Dacă asistă la orice abatere potențială, atunci au obligația morală și legală să raporteze aceste cazuri. 

PressOne: E valabil și pentru tentativele de pushback?

Piotr Świtalski: Da. Ei trebuie să raporteze. Sunt pregătiți în acest sens și chiar o fac.

PressOne: Să raporteze către cine? 

Piotr Świtalski: În primul rând intern, prin intermediul unui mecanism special, Mecanismul de Raportare a Incidentelor Grave (n.r. Serious Incident Reporting System).

Acest sistem cuprinde mai multe categorii. Prima vizează orice încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Când există cea mai mică posibilitate ca un incident grav să fi încălcat drepturile fundamentale, atunci cazul e preluat de un birou independent, care cu asta se ocupă. 

Ei efectuează o colectare de date – îl interoghează pe ofițerul care a văzut acel lucru, pun mâna pe toate informațiile pe care le pot obține și apoi acționează și trimit mai departe, în funcție de rezultate. Dar ofițerii noștri sunt obligați și raportează atunci când spun ceva. 

PressOne: Un grup de organizații internaționale neguvernamentale a publicat recent un raport independent, în care sunt menționate mii de abuzuri, inclusiv prin metoda pushback. The Black Book of Pushbacks a ajuns chiar la volumul II, ceea ce înseamnă că metoda continuă. Ce valoare practică are așadar articolul 46, dincolo de cea retorică?

Piotr Świtalski: Anul acesta nu cred că l-am aplicat. Însă cu articolul 46 există o procedură. Dau exemplul Ungariei, din urmă cu câțiva ani, după verdictul Curții Europene de Justiție

Pe baza acestei hotărâri am spus că ne retragem operațiunile de pe teritoriul său. Dar nu am spus că părăsim Ungaria cu totul. De exemplu, avem în continuare echipe care urmăresc vehicule furate, infracțiuni transfrontaliere. Așadar, nu este ca și cum Frontex s-a retras complet din Ungaria și a uitat de ea. 

Conform European Center for Constitutional and Human Rights, „pushback” reprezintă acțiunea întreprinsă de un stat, „prin care refugiații și migranții sunt forțați să traverseze înapoi peste o frontieră – în general imediat după ce au trecut-o – fără a se ține cont de circumstanțele lor individuale și fără nicio posibilitate de a solicita azil sau de a prezenta argumente împotriva măsurilor luate.”

PressOne: Ce intenție de reformare din interior are Frontex, ca organizație, după scandalul în care a fost implicat fostul director Fabrice Leggeri, acuzat, printre altele, că ar fi implicat Frontex în operațiuni de pushback? 

Piotr Świtalski: Mecanismul de gestionare a rapoartelor privind incidentele grave s-a schimbat deja. Una dintre schimbări vizează modul în care putem preveni, în viitor, ca indivizii – nu Agenția în sine – ci indivizii, să poată corupe sistemul, pentru a repeta astfel de acțiuni. 

De exemplu, dacă există o potențială încălcare a drepturilor fundamentale, cazul este tratat imediat de biroul pentru drepturi fundamentale. Acum avem 46 de monitori, în urmă cu un an erau 20. În trecut nu au existat monitori ai drepturilor fundamentale.

PressOne: Sunt suficienți 46 de monitori pentru respectarea drepturilor fundamentale? 
Piotr Świtalski: Recomandarea Parlamentului European a fost de 40 de monitori. Noi avem 46. 

PressOne: Acesta este nucleul reformei pe care o invocați? 

Piotr Świtalski: Este unul dintre lucruri. Am crescut resursele pentru controlul și auditul interne, dar și transparența. Primim din ce în ce mai multe informații publice și acces la documente publice.

Aș spune că s-a schimbat și cultura din cadrul agenției, în ceea ce privește semnalarea, denunțarea. Există o structură de luare a deciziilor mai incluzivă și mai descentralizată.

În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) 2019/1896 privind Poliția Europeană de Frontieră și Garda de Coastă, directorul executiv va suspenda sau va înceta orice activitate a Frontex, în totalitate sau parțial, în cazul în care consideră că există încălcări ale drepturilor fundamentale sau ale obligațiilor internaționale de protecție.

PressOne: Ce se întâmplă dacă se constată că un ofițer Frontex încalcă drepturile fundamentale sau participă la o operațiune de pushback? 

Piotr Świtalski: În cazul în care se constată că un ofițer încalcă orice drepturi fundamentale, există anumite măsuri. Disciplinare, juridice, de investigație, interne, o anchetă penală. Vorbim însă de o ipoteză. Dacă se constată că un ofițer al Frontex încalcă orice lege – nu doar drepturile fundamentale, ci orice lege – există așadar anumite proceduri. Atât disciplinare, cât și juridice. 

PressOne: Câte astfel de cazuri a înregistrat Frontex în ultimii doi ani? 

Piotr Świtalski: Nu-mi amintesc niciun caz în care ofițerul nostru să fi participat la o astfel de activitate. În cazul rapoartelor pe care Lighthouse  le-a publicat acum două zile (n.r. un video publicat de Lighthouse Report și Le Monde arată un grup de migranți ținuți într-o cușcă pe teritoriul Bulgariei, sub privirile pasive ale ofițerilor Frontex), i-am cerut imediat ofițerului nostru pentru drepturi fundamentale să se sesizeze, pentru că este o acuzație gravă. Dacă credeți că există așa ceva, vă rugăm să ne informați și vom investiga imediat. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...