Flota „fantomă” a Rusiei: cum păcălește petrolul rusesc sancțiunile internaționale

Veridica

Au trecut doi ani și jumătate de la începutul conflictului din Ucraina, iar una dintre lecțiile sale cheie a fost reziliența surprinzătoare a economiei ruse. În ciuda barajului de sancțiuni occidentale, sistemul economic al Rusiei continuă să funcționeze și, uneori, chiar dă semne de creștere.

Această reziliență nu se datorează doar așa-numitului keynesianism militar — în care economia se restructurează în jurul complexului militar-industrial, ci și adaptabilității economiei în navigarea sau ocolirea diferitelor restricții. Un prim exemplu al acestei adaptări este flota „fantomă” a Rusiei, care a permis petrolului rus să continue să ajungă pe piețele globale.

Funcționarea acestei flote fantomă este o dovadă vie a modului în care economia globală se adaptează atunci când se depun eforturi pentru a izola o parte semnificativă a acesteia. De asemenea, subliniază importanța durabilă a petrolului ca resursă cheie în comerțul internațional.

Pe de o parte, sancțiunile impuse de Occident se confruntă cu realitatea faptului că este dificil să le impui tuturor jucătorilor cheie de pe piață să le respecte. Această situație reflectă tranziția economiei globale către o lume multipolară, în care Statelor Unite, Uniunii Europene și Rusiei - moștenitorul Uniunii Sovietice – li se alătură alți jucători influenți, precum China, India sau națiuni arabe.

Pe de altă parte, situația este rezumată în mod adecvat prin sintagma „Nu e nimic personal, doar afaceri”. Oportunitatea de a avea profit depășește adesea judecățile morale despre conflict sau necesitatea de a lua partea cuiva în războiul Rusia-Ucraina. Prin ocolirea rutelor convenționale, flota fantomă a Rusiei se asigură că petrolul său ajunge pe piețele globale, se sustrage de la plafonări de preț și continuă să alimenteze bugetul de stat.

Petrolierul Belogorsk foto: ID 127099199 © Ys7485 | Dreamstime.com

O analiză a motivelor pentru care Rusia a dezvoltat și folosit această flotă fantomă oferă perspective asupra modului în care mecanismele flexibile ale economiei globale moderne pot fi utilizate pentru supraviețuire și adaptare în condiții adverse chiar și de către cei care se opun principiilor pieței libere.

Ce este flota de petroliere fantomă?

Utilizarea unei flote fantomă pentru a livra petrol și produse petroliere pe piețele globale nu este o invenție rusească. Iranul, care este supus sancțiunilor internaționale de zeci de ani, a fost pionier în folosirea unor metode similare.

De-a lungul timpului, Iranul și alte economii dependente de resurse au dezvoltat diverse strategii pentru a evita sancțiunile - de la proprietatea anonimă a navelor și înregistrarea lor offshore până la ascunderea rutelor și dezactivarea sistemelor de urmărire a navelor.

În 2022, țările G7, Uniunea Europeană și Australia au impus un preț plafon de 60 de dolari pe baril petrolului rusesc. Aceste restricții împiedică companiile să transporte sau să asigure petrolul rusesc vândut peste acest preț.

Având în vedere resursele mai importante ale Rusiei în comparație cu țări precum Iran sau Venezuela, care se bazează și ele pe flote fantomă pentru a vinde petrol pe piața globală, Rusia a reușit să construiască o flotă mult mai mare decât orice au avut vreodată Iranul și Venezuela împreună.

Analiștii au împărțit această „flotă fantomă” în „flota gri” și „flota întunecată”. „Flota gri” se referă la navele în care legitimitatea operațiunilor lor și respectarea sancțiunilor sunt ambigue. Aceste nave își schimbă adesea pavilionul pentru a ascunde asocierea lor cu entitățile sancționate. Pe de altă parte, „flota întunecată”, este formată din nave care își dezactivează în mod deliberat sistemele de identificare automată, falsifică datele de identificare și raportează greșit locațiile lor pentru a ascunde originea petrolului în sine. Dezactivarea sistemelor de urmărire permite acestor nave să-și ascundă intrarea în porturile rusești.

Cât de mare este flota fantomă a Rusiei

Eșec pe fonduri europene. Din sute de proiecte cu finanțare europeană pentru biodiversitate, autoritățile au reușit să finalizeze, în șase ani, doar 22

PressOne a întrebat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene câte dintre proiectele de conservare a biodiversității finanțate în perioada 2014-2020 au și fost încheiate, iar din răspunsul primit rezultă că din cele 131 de proiecte cu acest specific, doar 22 au fost încheiate. Adică abia 16,8% din total. Cum s-a ajuns aici?

Europa nu mai are răbdare cu noi: După 18 ani în UE, România își dă examenul de maturitate. Din 2028, va trebui să ne gestionăm singuri banii europeni

Noul proiect de buget al Uniunii Europene pe următorii șapte ani se prezintă ca un veritabil test de maturitate pentru România care, întâmplător sau nu, „a împlinit” în 2025 fix 18 ani de la aderarea în UE. Bugetul propus de Comisia Europeană însumează aproape 2 trilioane de euro care urmează a fi cheltuiți în perioada 2028 – 2034. Noua filozofie bugetară a Uniunii nu mai acordă aceeași importanță fondurilor europene pentru agricultură și programelor de coeziune, prin care se încearcă aducerea zonelor sărace din UE la standarde similare zonelor sau regiunilor europene deja dezvoltate. Or, fondurile pentru agricultură și de coeziune s-au dovedit, până acum, vitale pentru dezvoltarea României și ridicarea nivelului de trai.

Potrivit UNCTAD, în 2023 în întreaga lume erau înmatriculate 12.309 de petroliere. Windward, o firmă de analiză maritimă, a identificat  peste 900 de nave „gri” și aproximativ 1.100 de nave din flota „întunecată”. Aceasta înseamnă că aproximativ 16% din flota globală de tancuri se încadrează în aceste categorii fantomă.

*Citește continuarea articolului pe Veridica.ro.

*Redacțiile PressOne și Veridica fac parte din Ethical Media Alliance.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€