Fisurile din bugetul PSD

Codruţa Simina

Redactor

Proiectul de buget care însoțește Programul de Guvernare al PSD a fost prezentat de Liviu Dragnea fără prea multe explicații.

La finalul săptămânii trecute, în Monitorul Oficial al României a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care salariile din administrația publică locală au fost mărite cu 20%, iar salariile artiștilor și ale actorilor din sectorul public, cu 50%. În plus, a fost indexat punctul de pensie și au fost trecute spre finanțarea centrală o serie de cheltuieli locale cu asistența socială.

Toate acestea, fără a prezenta un impact bugetar și în absența unui buget votat pentru anul 2017.

Însă PSD făcuse public, în luna decembrie, un proiect de buget pentru acest an.

Am confruntat, deci, fragmente din promisiunile și slide-urile arătate de PSD cu evaluări făcute de un economist cu specializare bancară – deputatul PNL Florin Cîțu, de un membru al echipei Factual¹ – Elena Calistru, specialistă în bugete, și de fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru.

*

Proiectul prezentat de Liviu Dragnea reprezintă bugetul general consolidat, care cuprinde toate componentele sistemului bugetar din România.

Sunt incluse aici, spre exemplu, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetul fondurilor externe nerambursabile etc.

În proiecția PSD, bugetul general consolidat pe 2017 este estimat la 253 de miliarde de lei.

Creșterile de cheltuieli preconizate se vor susține, în varianta partidului de guvernământ, printr-o scădere cu 10% a cheltuielilor generale cu bunuri și servicii, dar și prin reducerea fondurilor destinate unor ministere, Camerei Deputaților și Senatului.

Cea mai drastică tăiere de fonduri anunțată vizează Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională – 280 de milioane de lei -, în condițiile în care, în bugetul din 2016 al ministerului, aceștia sunt bani prevăzuți pentru dezvoltarea unui proiect european.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: Ciolacu și Georgescu în turul II, după numărarea a 50% din voturile din România LIVE

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Creșterile de buget anunțate ar urma să se aplice aproape tuturor domeniilor, de la salariile din Sănătate și Educație până la cheltuielile pentru Apărare.

Proiectul de buget general consolidat se bazează pe o estimare potrivit căreia creșterea economică va fi de 5,5%, dar nu spune nimic despre nivelul datoriei publice.

Vă prezentăm mai jos câteva evaluări ale celor chestionați cu privire la proiecția bugetară făcută de PSD pentru 2017.

Ce a promis PSD

Potrivit deputatului PNL Florin Cîțu, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze la bugetul propus de PSD este că prevede o creștere a cheltuielilor cu 15% față de 2016.

„Este foarte mult! Doar în 2007 am mai avut o situație asemănătoare”, spune Cîțu. (Creșterea marcată pe graficul de mai sus, de peste 30%, este calculată în raport cu anul 2014, nu cu anul trecut; față de anul trecut este de aproximativ 15%.)

„Și în 2007 s-a gândit din start un buget cu un deficit mare. Așa se va întâmpla și aici – pui cheltuielile prima dată, apoi calculezi în așa fel încât să te încadrezi într-un deficit mare. Poți umfla și PIB-ul (Produsul Intern Brut – n.r.) , astfel încât să-ți iasă. Dar e vorba de o dublare a cheltuielilor, și asta încalcă și Legea responsabilității fiscale, dar asta e deja altă poveste”, a explicat Cîțu pentru PressOne.

El consideră că PSD nu poate justifica de unde va reuși o creștere a tuturor cheltuielilor, combinată cu eliminarea unor taxe.

„Dacă s-ar implementa toate aceste măsuri, efectul ar fi o vulnerabilizare a economiei României. Acest buget este construit perfect pentru cei care vor să exploateze vulnerabilitățile României. Și, la nivel extern, avem câțiva”, mai spune Florin Cîțu.

El a mai menționat că proiectul de buget al PSD nu conține, cel mai probabil, reducerea la 19% a TVA, eliminarea taxei pe stâlp și a accizelor, măsuri prevăzute în Codul Fiscal de la 1 ianuarie și care ar însuma o pierdere la buget de 6,5 miliarde de lei.

„Dacă s-ar implementa
toate aceste măsuri,
efectul ar fi
o vulnerabilizare
a economiei României.
Acest buget
este construit perfect
pentru cei care vor
să exploateze
vulnerabilitățile
României.
Și, la nivel extern,
avem câțiva.”
(Florin Cîțu, economist și deputat PNL)

Promisiune făcută de Liviu Dragnea în decembrie 2016

Unde e eroarea

Măsurile aplicate pensiilor se regăsesc în buzunarele unui număr prea mic de pensionari și nu este clar sensul acestei măsuri – este de părere Dragoș Pîslaru, ministru al Muncii în cabinetul Cioloș.

El spune că nu avem de-a face cu o politică publică destinată unui grup-țintă cu o nevoie, ci pur și simplu cu o cheltuială din bagheta magică a PSD.

„Nu am văzut ceva foarte concret, ci mai degrabă niște idei enumerate. Ele depind de foarte multe variabile. Pot să vă fac un scurt comentariu al măsurii de anulare a impozitării pentru pensiile de sub 2.000 de lei. Aici se impun mai multe comentarii.

Unu. Anulăm impozitarea ca un principiu? Dacă principiul e acela că pensiile n-ar mai trebui impozitate deoarece pe parcursul vieții s-au plătit acele contribuții și deci ele sunt asigurate, atunci de nu le anulăm pentru toți pensionarii?

Doi. Dacă 2.000 de lei e un prag pe care l-am stabilit pentru bunăstare, de pildă, de ce nu era mai bun 1.900 de lei sau 2.100? Înțelegeți? Adică se pune problema – în funcție de ce s-a stabilit acest prag, de 2.000 de lei?

Mai departe – vorbim despre o măsură cu caracter social? Dacă e așa, atunci trebuie să ne gândim în ce măsură această propunere țintește grupul social. Că poate există pensionari care încasează o pensie de 2.000 de lei, dar au și alte venituri care depășesc, să spunem, 5.000 de lei… Aici trebuie să mai dublezi criteriul, pentru a atinge exact grupul-țintă”, a comentat Pîslaru.

Și el a subliniat lipsa unui model de impact bugetar al măsurilor anunțate de PSD.

„Ce vreau să spun este că trebuie să ai un minim model de impact. N-aș vrea să se înțeleagă acum că mă apuc să critic. E normal ca, dacă și-au inclus aceste promisiuni în programul electoral, ele să fie și implementate.

PSD are acum o mare legitimitate. Dar nu legitimezi aceste măsuri doar pentru că ai fost ales, mai trebuie, în plus, să știi și că îndeplinesc criteriile unei politici publice”, a completat fostul ministru al Muncii.

Ce s-a întâmplat de fapt

Cotidianul Adevărul nota joi, 5 ianuarie, că anularea impozitării pentru pensiile de sub 2.000 de lei este o măsură care se aplică doar pentru o treime dintre pensionarii României.

De fapt, măsura se aplică pensionarilor care au pensia între 1.050 și 2.000 de lei. Creșterile se pot ridica de la câțiva lei la 192 de lei – în cazul celor cu pensia de 2.000 de lei, potrivit unei alte analize realizate de profit.ro.

Ce a estimat PSD

Ce estimează principalele instituții din România și UE

Elena Calistru, membru al echipei care implementează proiectul Factual, consideră că bugetul PSD e un colos pe picioare de lut, pentru că este bazat pe o estimare a creșterii economiei cu mult mai mare decât au prevăzut-o instituțiile specializate.

„Cel mai important lucru pe care trebuie să îl luăm în calcul, dacă e să analizăm fezbabilitatea sau realismul acestor măsuri, este premisa de la care pleacă – programul PSD se bazează pe o creștere economică medie de 5,5%.

Dacă ne uităm la prognozele legate de creșterea economică, vedem că:

– Comisia Națională de Prognoză dă un maxim de 4,7% în următorii ani,

– Comisia Europeană merge pe o creștere sub 4%,

– FMI ne dă tot cu creștere sub 4%„.

Ce vulnerabilități lipsesc din proiectul de buget

Elena Calistru subliniază și o serie de vulnerabilități pe care proiectarea PSD nu le-a luat în calcul.

„Draftul de buget consolidat este bazat și pe o serie de consecințe între măsurile luate, dar mi se pare că lipsesc din calcul niște elemente care ar putea arunca în aer chiar ipoteza în care s-ar implementa toate măsurile, cu toate consecințele directe.

Și aici vorbim despre:

– factori externi – alegeri în Olanda, Germania, Franța, cu pericol de accedere la putere a unor partide populiste și eurosceptice care ar putea duce la «închiderea» sau «izolaționalismul» unor economii de care suntem profund dependenți din perspectivă de schimburi comerciale;

– factori interni – nu sunt luate în calcul niște probleme / bombe care stau să explodeze la nivelul finanțelor publice locale.

Un exemplu relevant este faptul că nu există încă o evaluare asupra banilor pe care trebuie să îi dăm înapoi pentru proiectele nefinalizate la termen din fondurile europene pentru perioada 2007-2013″, arată Calistru.

Ea a oferit câteva date suplimentare referitoare la afirmațiile făcute:

„Dacă ne uităm până și la PMB (Primăria Municipiului București – n.r.), care este super-bogată în raport cu oricare altă UAT (unitate administrativ-teritorială – n.r.), vedem că va trebui nu doar să acoperim din sursele de la bugetul local finalizarea proiectelor de tipul Piața Sudului, ci și să dăm înapoi banii deja rambursați de CE (Comisia Europeană – n.r.) pentru că proiectele nu s-au încheiat la termen.

Cele mai multe proiecte în acest risc sunt din Programul Operațional Regional, în mare majoritate proiecte derulate de autoritățile locale, care nu au banii necesari pentru a acoperi aceste găuri.

Nu trebuie să uităm că pentru aceste proiecte au avut deja și subvenții de la bugetul de stat, și posibilitatea de a se împrumuta din trezorerie… Cel mai probabil, acești bani pierduți vor trebui acoperiți de la bugetul de stat, deci vorbim de un impact major, necuprins în aceste evaluări”, a încheiat Elena Calistru.

Spre exemplu, anul trecut, doar Primăria Cluj-Napoca a alocat peste 100 de milioane de lei pentru finalizarea cheltuielilor cu unele proiecte europene ale căror finanțări au depășit termenele de implementare.

Isărescu așteaptă detalii despre buget

„Așteptăm construcția bugetară. Am văzut unele măsuri, înțelegem că vor urma și altele și așteptăm să vedem cum sunt cuprinse ele în construcția viitorului buget”, a declarat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de HotNews.

Printre riscurile interne, el a inclus situația postelectorală și controversele pe care le vedem în fiecare zi la televizor.

Datoria externă – o posibilă salvare

Proiectul de buget al PSD nu spune nimic despre nivelul datoriei publice a României. Potrivit Legii 313/2004, datoria publică se definește ca reprezentând „datoria publică guvernamentală la care se adaugă datoria publică locală”.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi privind datoria publică la finalul anului 2015, aceasta se situa la 69,8 miliarde de euro, adică 38,4% din Produsul Intern Brut (PIB).

Procentajul este situat mult sub limita impusă de Tratatul de la Maastricht, care prevede ca țările din UE să nu depășească un nivel de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică.

Raportul mai notează că 17 state dintre cele 28 din UE au înregistrat, în 2015, un nivel al datoriei mai ridicat decât acest plafon: Grecia (176,9%), Italia (132,7%), Portugalia (129%), Cipru (108,9%) și Belgia (106%).

„Este de remarcat faptul că, în comparație cu anul 2014, toate aceste țări au înregistrat o creștere a nivelului acestui indicator”, se arată în același document.

Raportul indică și statele cu cea mai scăzută datorie publică: „Estonia (9,7%), Luxemburg (21,4%), Bulgaria (26,7%), Letonia (36,4%) și România (38,4%)”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€