Factura invizibilă a Inteligenței Artificiale de la Luna: o tehnologie de vârf pe un râu sub restricții de consum

Bianca Felseghi

Senior Editor

Numeroase analize arată că un centru de date bazat pe inteligență artificială are nevoie pentru a funcționa de resurse mari de apă utilizată în procesele de răcire. Centrul de date Quantum AI din comuna clujeană Luna, despre care PressOne a scris aici, e proiectat pe malul unui râu cu debit în scădere și cu restricții de folosire a apei la numai 30 de km în amonte de amplasamentul anunțat.

Comuna Luna, județul Cluj. Foto: Raul Ștef (c) PressOne

Resurse, dar beneficii? 

Ce trebuie înțeles de la început este că o afacere de tip centru de date plasată într-o comunitate nu înseamnă o simplă investiție în economia locală, cum era în cazul fabricilor tradiționale. 

Într-un raport publicat în septembrie 2025 de coaliția de mediu ECOS (Environmental Coalition on Standards), aceste facilități au început să fie considerate amenințări la adresa resurselor, capabile să genereze supraconsum de energie și apă. 

Raportul, realizat în colaborare cu think tank-ul european Open Future, demonstrează paradoxul erei digitale: cu cât folosim mai multă inteligență artificială, cu atât planeta plătește mai mult — în energie, apă, materii prime și emisii de CO₂.

În SUA, chiar și cele mai conservatoare prognoze spun că infrastructura necesară companiilor AI va adăuga în rețeaua electrică americană, într-un deceniu, echivalentul a aproximativ 40 de orașe de mărimea Seattle-ului, reiese din același raport ECOS. 

Predicția vine la pachet cu faptul că dezvoltatorii tech folosesc preponderent combustibili fosili, cât se poate de tradiționali, fiind mult mai la îndemână și ușor de obținut decât dezvoltarea unor soluții verzi, precum energia eoliană, solară sau nucleară. 

Unele estimări arată că până în 2030, centrele de date necesare pentru funcționarea chat boților AI în toate domeniile de activitate, de la administrație, securitate, medicină, economie și educație, ar putea deveni una dintre sursele de gaze cu efect de seră cu cea mai rapidă creștere din lume, arăta un articol publicat de The Atlantic. 

Acest fapt plasează lupta cu încălzirea globală într-o zonă de irelevanță, devreme ce orice strategie de limitare a efectelor schimbării climatice este subordonată dezvoltării extensive a infrastructurii AI.

În România există un singur data center de mare putere, care funcționează lângă Craiova, la Mischii. 

În Mischii, o comună cu aproximativ 1.800 de locuitori, centrul de date a sosit în 2020, promițând revigorare economică. Autoritățile locale l-au primit cu entuziasm, iar Ministerul Finanțelor a acordat companiei ClusterPower 17 milioane de euro ajutor de stat — aproape jumătate din investiția totală de 36 de milioane. 

În schimb, compania s-a angajat să creeze 21 de locuri de muncă, un obiectiv modest. Inițial, fostul primar al Craiovei și un consilier local vehiculaseră cifra de 300 de locuri de muncă, în contrast flagrant cu realitatea. 

Într-un articol intitulat Infrastructură sau invazie? Controversata expansiune a centrelor de date în Europa, apărut în Algorithm Watch , este investigat și impactul investiției realizată de compania ClusterPower în România.

Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Investiția de un miliard de dolari a companiei americane DriverAI într-un centru de date Quantum AI subteran în comuna Luna (Cluj), lângă o bază NATO și râul Arieș, ridică semne de întrebare privind finanțarea, terenul aflat în litigiu și impactul de mediu, în special consumul de apă pentru răcire.

HARTĂ INTERACTIVĂ. Cine deține trecutul, deține și prezentul. Polonia, Slovacia, Ungaria și România față în față cu fantomele Armatei Roșii

În timp ce Rusia poartă un război de agresiune în Ucraina, își folosește morții din 1944-1945 ca scut diplomatic și instrument de presiune în țările pe care le-a ocupat atunci.

Arieșul în comuna Luna. Se observă gardul de sârmă instalat pentru a delimita proprietatea DriverAI destinată viitorului Centru de Date Quantum AI. Foto: Raul Ștef (c) PressOne

La momentul în care a fost documentat articolul, centrul de la Mischii nu era încă deplin funcțional. Mărimea unui centru de date nu se măsoară în metri pătrați, ci în câtă putere electrică poate consuma (megawați de obicei, însă ne îndreptăm și spre gigawați). Campusul ClusterPower de lângă Craiova este proiectat să ajungă, în etape succesive, la 500 MW. 

„Centrul de date a obținut o scutire de la obligativitatea obținerii avizului de mediu, deși documentele tehnice ale companiei prevăd un consum anual de apă de aproximativ 50 de milioane de litri extrași din puțuri proprii — echivalentul necesarului de apă potabilă al circa 70.000 de persoane.”, scrie Raluca Beșliu în articolul apărut în Algorithm Watch. 

Deocamdată, opoziția locală lipsește. Singurul al doilea centru de date cu o mărime comparabilă ar urma să fie construit în comuna Luna, județul Cluj. Centrul de Date Quantum AI de la Luna este localizat pe malul râului Arieș, la circa 50 de metri de albie și va fi construit în subteran. 

Arieșul e unul dintre principalii afluenți ai Mureșului și străbate două județe, Alba și Cluj pe o distanță de 166 de km. 

PressOne a publicat la sfârșitul lunii iunie o investigație în două părți despre planurile, dar și litigiile din jurul Centrului de Date Quantum AI de la Luna. Articolele pot fi citite aici și aici.

În răspunsul oficial al investitorilor de la Driver AI - cei care ar conduce asocierea de firme românești și americane implicate în proiectul Luna - aceștia precizează că „râul Arieș nu este destinat să servească drept sursă primară de răcire pentru proiect.” 

Ei spun și că, spre deosebire de centrele de date convenționale care depind de răcirea prin evaporare (consumatoare de apă), pentru facilitatea planificată în comuna din Cluj vor fi utilizate sisteme de răcire cu lichid în circuit închis, de înaltă eficiență. Acestea ar fi fost concepute să recicleze resursele de răcire, în loc să consume cantități mari de apă, iar astfel consumul de apă dulce ar fi redus. 

Specialiștii consultați de PressOne confirmă că tehnologia descrisă pare să meargă în direcția industriei în 2026: lichidul de răcire ar urma să circule permanent, se umple o singură dată, iar evaporarea (mecanismul prin care centrele de date clasice consumă ireversibil apă) dispare. 

Cu toate acestea, compania nu a prezentat deocamdată metricile finale privind performanța consumului de apă, ci a precizat că acestea ar urma să fie dezvăluite ulterior, ca parte a proceselor formale de revizuire tehnică și de mediu. 

Studiul ECOS citat anterior arată că în prezent apa este utilizată masiv în procesele de răcire — atât în centrele de date propriu-zise, cât și de-a lungul întregului ciclu de viață al echipamentelor, de la extracția materiilor prime până la fabricarea semiconductorilor. 

Impactul este masiv, dar adesea ignorat, susțin activiștii.

Utilizarea apei din râul Arieș într-o facilitate de tipul centru de date trebuie privită cu multă responsabilitate, în condițiile în care cantitatea de apă s-a redus la mai puțin de jumătate față de valorile înregistrate în anul 2023. 

Principalele cauze sunt precipitații tot mai rare și prelungirea perioadelor de secetă, dar și faptul că Arieșul este sursa primară de apă potabilă pentru zona Câmpeni, Alba, unde există un baraj creat cu acest scop. 

Acumularea de la Mihoești captează mare parte din debitul Arieșului, arată ABA Mureș în răspunsul către PressOne. 

Grafic realizat cu ajutorul NotebookLM în baza datelor furnizate de Administrația Bazinală Mureș

Debitul Arieșului, în scădere 

ABA Mureș a furnizat la solicitarea PressOne mai multe date de monitorizare ale debitului și calității apei râului Arieș, de-a lungul ultimilor zece ani. 

În perioada 2016-2025, cantitatea de apă a scăzut constant. Într-un singur an din decadă, 2023, debitul a înregistrat valori mai ridicate. Următorii doi ani însă, 2024 și 2025, au dus la reduceri drastice în majoritatea punctelor de măsurare, debitul fiind și de trei ori mai mic în 2025 față de 2023.

ABA Mureș arată că în prezent există restricții temporare impuse în conformitate cu Planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare pentru sectorul din Arieș situat în amonte de confluența cu râul Mureș, în zona Buru. 

Planul de restricții este o plasă de siguranță cu scop principal de limitare și raționalizare a utilizării apei. Astfel de restricții se aplică atunci când din cauza secetei sau a altor calamități naturale, debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor. 

Unde merge apa din Arieș? 

Există patru mari amenajări hidrologice care afectează debitul Arieșului. 

Primul este Barajul Mihoești - cel din care provine apa potabilă a Câmpeniului, un oraș cu peste 6.500 de locuitori.  

În condițiile secetei extreme din ultimii ani, e discutabilă decizia autorităților din vara anului trecut când, pentru a contracara viitura salină declanșată de dezastrul ecologic din Praid, s-a golit controlat apa din mai multe lacuri de acumulare pentru a dilua concentrația de sare ajunsă în râul Mureș. Unul dintre acestea a fost barajul Mihoești, care a pierdut în iulie 2025 19,6% din volumul său în 2 zile și 6 ore. Apa a fost lăsată să curgă în jos pe Arieș, care este un afluent al Mureșului. 

Imagine aeriană cu barajul de la Mihoești, Alba. Imagine publicată de ABA Mureș în 2018.

Al doilea baraj de pe Arieș aparține companiei CupruMin și e un baraj de priză situat în zona Gârde. 

CupruMin folosește apa din Arieș pentru alimentare cu apă în scop menajer a uzinei de preparare „Dealul Piciorului”, circa 5.000 de metri cubi/an. Necesarul de apă industrială captată tot din Arieș este de circa 31.500 metri cubi/zi, iar exploatarea are un grad de recirculare a apei de 35%. 

Ultima autorizație de gospodărire a apelor, valabilă până în 2027, estima un necesar de circa 11.5 milioane de metri cubi de apă din Arieș pe an pentru barajul de la Gârde. CupruMin folosește apă din Arieș și pentru rezerva de stingere a incendiilor și, de asemenea, folosește apa din rețeaua orașului Abrud, care e alimentat tot de la Mihoești, deci tot cu apă cu Arieș. 

Pentru prelucrarea unei tone de minereu se consumă în medie 4.5 metri cubi de apă, din care 2.9 metri cubi e apă extrasă din Arieș, iar 1,6 metri cubi e apă recirculată. 

Trebuie spus și că Turda este un alt oraș de mărime medie traversat de Arieș în drumul său spre județul Mureș. 

În 2013, oficialii Companiei locale de apă anunțau că sunt interesați să transforme Arieșul în sursa de apă potabilă, din cauză că pârâul Hășdate avea debitul tot mai scăzut.

În aval de CupruMin și zona minieră din Apuseni, Arieșul nu a mai fost folosit ca sursă de apă potabilă din cauza calității proaste a apei, deversărilor accidentale sau ploilor care spală haldele de steril din zonă, aducând în albie inclusiv scurgeri de metale grele. 

ABA Mureș a mai avizat pe cursul Arieșului un baraj pentru irigații, Barajul Moldovenești, care aparține Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) și care se află, de fapt, în apropiere de comuna Mihai Viteazu, la circa 17 km de comuna Luna - vizată de proiectul Quantum. Barajul Moldovenești se află pe malul drept al râului și a fost repus în funcțiune parțial în 2018. Are o nevoie de apă de aproape 500.000 de metri cubi/an și deservește o suprafață de 5.880 de hectare pe care le irigă cu aspersoare 210 zile/an. 

În Zona Ocoliș-Lungești, ABA Mureș a mai avizat funcționarea unei Balastiere aparținând SC Beton IDM, firma unui fost consilier local din Giarmata, județul Timiș. Balastiera deține 65.661 de mp de teren în albia minoră a Arieșului din Lungești.

Grafic realizat cu ajutorul NotebookLM în baza datelor furnizate de Administrația Bazinală Mureș

Consum de electricitate ca pentru 206.000 de gospodării, într-o comună cu doar 4.800 de locuitori 

Planurile Centrului Quantum AI sunt pentru edificarea unei facilități de 80 MW, Tier III/IV, iar un consum de 80 MW l-ar plasa în categoria hyperscale. 

Un centru de date este, în esență, o clădire masivă plină cu servere, echipamente de stocare și rețele de calculatoare — infrastructura fizică care face posibilă orice aplicație digitală, de la e-mail la modele lingvistice de mari dimensiuni precum chat boții de tipul ChatGPT sau Gemini. 

Aceste facilități necesită alimentare electrică neîntreruptă, generatoare de rezervă și sisteme sofisticate de răcire.

Așa cum am arătat, centrul de la Luna ar urma să fie localizat în coasta unei comunități medii din apropierea Clujului, formată din circa 4.800 de locuitori.

Odată cu dezvoltarea acestuia, consumul de energie al zonei va crește exponențial. 80 MW, care funcționează permanent, înseamnă teoretic 700,8 GWh pe an, sau consumul a peste 206.000* de gospodării românești, un județ de talia Galațiului (* la un consum mediu de circa 280 kWh/lună pe gospodărie)

Conform ECOS, Agenția Internațională a Energiei (AIE) a identificat explicit centrele de date alimentate de AI drept un factor structural major în creșterea cu 4,3% a cererii globale de electricitate în 2024. 

Acestea au contribuit cu aproape 60% din creșterea consumului de electricitate în sectorul clădirilor în același an. Capacitatea instalată a centrelor de date a crescut în 2024 cu aproximativ 20% (circa 15 GW), majoritar în Statele Unite și China. Aceste facilități sunt în continuare alimentate predominant din combustibili fosili, care generează aproape 60% din electricitatea globală — cărbunele singur acoperind 35%.

Inginer într-un centru de date. Foto: Dreamstime (c)

Autoritățile române cer evaluarea impactului „potențial semnificativ asupra resurselor de apă și energie” al centrelor de date

La nivel european, consumul centrelor de date a fost estimat la 45–65 TWh în 2022, reprezentând aproximativ 1,8–2,6% din totalul consumului de electricitate al UE.

Irlanda este un caz extrem: cererea de energie a centrelor de date s-a triplat din 2015 și reprezenta, pe final de 2025, 18% din consumul total de electricitate al țării. 

Un alt raport din 2024 estimează că consumul european de energie al centrelor de date se va tripla până în 2030, crescând de la aproximativ 62 TWh la peste 150 TWh. Aceasta ar ridica ponderea centrelor de date în consumul total de electricitate european de la 2% la circa 5% — o creștere care pune sub semnul întrebării întreg efortul de decarbonizare al continentului. 

Nu doar AI-ul consumă această resursă, ci și minarea de monede virtuale, de tipul Bitcoin. Industriile de streaming precum Netflix și YouTube, dar și industria de gaming folosesc și ele infrastructura energofagă a centrelor de date. 

În regiuni din Virginia de Nord (SUA) și Dublin (Irlanda), grupuri comunitare au protestat față de construirea de noi centre de date din cauza consumului excesiv de apă și a presiunii exercitate asupra rețelelor energetice deja supraîncărcate. 

În statul mexican Querétaro, expansiunea rapidă a centrelor de date a exacerbat penuriile de apă existente și a pus presiune imensă pe rețeaua electrică, comunitățile locale exprimând frustrare față de prioritizarea nevoilor industriale față de cele rezidențiale.

Într-un răspuns la solicitarea PressOne, Ministerul Mediului a precizat că în România nu există o legislație specifică sau excepții pentru centrele de date private, dar că aceste investiții se supun acelorași proceduri standard de autorizare ca orice infrastructură industrială complexă. 

Singurele facilități care beneficiază de un cadru legal dedicat sunt cele patru centre destinate Cloud-ului Guvernamental. Ministerul a mai subliniat că proiecte de dimensiunea celor de la Luna sau Mischii necesită o analiză „caz cu caz” realizată de autoritățile județene de mediu, din cauza impactului lor potențial semnificativ asupra resurselor de apă și energie.