Programul care-i integrează pe tineri pe piața muncii fără a-i îngropa în hârtii

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor e o preocupare recurentă de fiecare dată când discutăm public despre rata șomajului, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al României. Pe hârtie, traseul unui tânăr către piața muncii ar trebui să simplu. Merge la școală, obține o calificare, o diplomă, eventual termină și o facultate, iar ulterior se angajează în funcție de studiile și calificările obținute pe drum. 

Realitatea din teren e mai complicată de atât. Potrivit unui document elaborat de Comisia Europeană, tranziția tinerilor către câmpul muncii se lovește de niște dificultăți specifice, iar șomajul din rândul tinerilor este, în general, mai sensibil la fluctuațiile economice. 

„Întrucât sunt persoane nou intrate, cu experiență profesională limitată, este mai puțin probabil ca tinerii să găsească un loc de muncă, sunt adesea angajați în baza unor contracte temporare sau cu fracțiune de normă ori urmează un stagiu și sunt mai ușor de concediat atunci când ciclul economic este precar”, arată Comisia Europeană. 

Așadar, gradul de inactivitate în rândul tinerilor e influențat, în mare măsură, de situația macroeconomică. Dar la asta se adaugă și cauzele structurale, care țin de sistemul de învățământ și formare existent într-o țară, de segmentarea piețelor muncii, dar și de capacitatea limitată a instituțiilor de ocupare a forței de muncă de a oferi servicii adaptate nevoilor tinerilor. 

Realitatea descrisă de specialiștii Comisiei poate fi observată foarte clar și în România, mai ales în context pandemic. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2020, rata șomajului a avut cel mai ridicat nivel în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani – 17,3%. Totodată, statistici INS și Eurostat din 2019 arătau că 11,8% dintre tinerii români și 22,1% dintre tinere sunt NEETs, adică neîncadrați profesional și nu urmează vreun program educațional sau de formare. 

Pentru a combate fenomenul, organizații de tot felul, publice sau private, anunță an de an programe și proiecte de integrare a tinerilor pe piața muncii. De pildă, mai multe agenții județene pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM) și-au propus anul acesta să sprijine – prin programe de formare profesională și activități de susținere a antreprenoriatului – peste 2500 de NEETS cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani. Proiectele respective vor costa aproximativ nouă milioane de euro, bani europeni din Programul Operațional Capital Uman (POCU).


Ce fac privații pentru a-i integra pe tineri în câmpul muncii

De partea cealaltă a monedei, mediul privat finanțează de asemenea tot soiul de programe care-și propun formarea profesională a tinerilor într-un domeniu sau altul. Un astfel de program este Solidarity FabLab, care a debutat în noiembrie 2020, la Iași.

Timp de un an, 90 de tineri (16-25 de ani) vulnerabili din județ – organizați în șase grupe – au participat gratuit la cursuri de pregătire tehnică, unde au învățat tehnici și instrumente de fabricare digitală. Pe românește, au învățat să folosească imprimante 3D, lasere, mașini de de frezat CNC și tehnici de proiectare asistate de calculator. 

În Iași, responsabil de implementarea programului este Dan Zaharia, președintele Asociației FabLab Iași, care, cu ajutorul unei finanțări de la Fundația Orange, a asigurat spațiul, a cumpărat echipamentele și recrutat mentorii.

Dan Zaharia Spune că a ținut morțiș ca profesorii să fie angajații unor companii de profil din oraș, adică oameni care lucrează zi de zi cu tehnologiile respective, nu doar teoreticieni.

„Când ai în față un practician care face chestia asta, care-ți arată tot felul de trucuri, normal că tu, ca tânăr, ești fascinat. Vrem să le dăm imboldul ăsta, de a învăța mai departe. Cursul le dă un indiciu, că fabricația digitală nu e cine știe ce rocket science, că e un domeniu accesibil, despre care poți învăța”, explică Dan.

Unul dintre beneficiarii proiectului este Rareș, de 23 de ani, absolvent al facultății de inginerie electrică din cadrul Universității Tehnice din Cluj Napoca. Din cauza pandemiei, Rareș s-a mutat înapoi acasă, în Câmpulung Moldovenesc, iar planul era ca în viitor să se mute și să se angajeze într-o companie din Iași.

Doar că după cinci ani de trai clujean, nu știa prea bine de unde să o apuce. Solidarity FabLab – proiect în care s-a înscris la invitația lui Dan – l-a ajutat să-și lămurească această dilemă. Astăzi, în fiecare weekend, face naveta Câmpulung Moldovenesc – Iași, patru ore cu trenul, doar pentru a participa la cursuri.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios
Rareș, participant în programul Solidarity FabLab

Sesiunile lui Rareș sunt împărțite în trei module: primul, de proiectare și printare 3D, al doilea de electronică și microcontrollere, iar în timpul celui de-al treilea învață să manevreze echipamente de tăiere cu laser. Nu există teme, nu există examene de trecut. Rareș spune că deseori lucrează acasă din proprie inițiativă, mulți tineri își creează propriile modele, propriile designuri, iar la următoarele sesiuni le pun în practică, cu sprijinul mentorilor. Deși a terminat o facultate de profil, spune că tot ce a învățat și învață e nou pentru el. Mai știa una sau alta despre proiectare, dar Solidarity FabLab i-a dat ocazia de a aprofunda cunoștințele respective. 

„Am înțeles mult mai bine, mentorii au fost mult mai aproape de noi. E diferit. De asta îi și numesc mentori și nu profesori, pentru mine un mentor e mai mult decât un profesor care vine, îți explică și pleacă”, explică tânărul.

Cel mai mult, însă, cursurile îl ajută pe Rareș din punct de vedere al networkingului, pentru că-i dau ocazia să interacționeze și să cunoască niște oameni care, în viitor, ar putea să-i fie colegi sau angajatori. Ceea ce nu-i puțin lucru, ținând cont că până acum a trăit în Cluj sau Câmpulung Moldovenesc și nu cunoștea scena ieșeană foarte bine.

„Am deprins niște soft skills, abilități sociale, de comunicare. Eu sunt o persoană ușor introvertită și mi-era destul de greu să vorbesc cu oameni noi. Dar interacționând cu colegi, cu mentorii, a fost mult mai ușor să-mi dezvolt abilitățile astea de comunicare. Am cunoscut mulți oameni, am păstrat legătura cu ei. Toți au fost extrem de bine pregătiți și au fost mereu acolo, am împărțit opinii pe diverse subiecte”, explică Rareș. 

De altfel, pe lângă abilitățile tehnice dobândite în timpul cursurilor, care dau bine în orice CV, proiectul pune foarte mult preț și pe ce poate face un tânăr ca să devină mai angajabil. Beneficiarii au parte de sesiuni bonus ținute de specialiști în recrutare și training, care-i învață cum să lucreze cu platforme precum Linkedin. Prima lecție: cum să-și updateze conturile astfel încât să devină vizibili pentru angajatori. Sunt îndemnați să le actualizeze inclusiv cu informații privind abilitățile tehnice dobândite și echipamentele folosite în cadrul Solidarity FabLab. 

„Tânăra generație privește Linkedinul ca pe o resursă de nefolosit, când de fapt e cea mai tare, dacă vrei să te angajezi. Îi încurajăm să-și facă profil, iar dacă le au deja, să le actualizeze. De exemplu, profilul lui Rareș era cu o fotografie de la o nuntă. Noi îi învățăm tot felul de trucuri, să fie activi, să dea like-uri, să posteze, îi băgăm în grupuri, îi încurajăm să interacționeze și să se ajute între ei”, explică Dan.

Cum va arăta Solidarity FabLab în Târgu Ocna și Oradea

Din toamna aceasta, când valul patru o va permite, programul Solidarity FabLab va fi lansat în alte două orașe, Târgu Ocna și Oradea. Scopul este, în mare parte, același: de a facilita tranziția unor tineri către câmpul muncii, mai ales prin acumularea unor abilități digitale. Doar că proiectele sunt adaptate la realitățile locale.

De pildă, la Târgu Ocna vor exista 400 de beneficiari, iar proiectul va fi implementat de fundația Terre des hommes, organizație care lucrează deja cu grupuri vulnerabile din zonă. 

„Solidarity FabLab Târgu Ocna va forma profesori din zonă și alți lideri de ONG-uri, ca aceștia la rândul lor să lucreze cu tinerii din Liceul Tehnologic Târgu Ocna și cu cei din centrul de reinserție și reintegrare, pentru că există acolo un centru de detenție pentru minori. Nevoile beneficiarilor sunt de incluziune socială și reinserție nu doar profesională, dar vrem să-i ajutăm să treacă și peste această traumă a detenției”, explică Ioana Cristea, reprezentanta Fundației Orange, care se află în spatele Solidarity FabLab.

Și la Târgu Ocna beneficiarii vor avea parte de consiliere de carieră, însă la un nivel de bază: cum faci un CV, cum saluți la un interviu, cum te prezinți. Apoi, Solidarity FabLab-ul de acolo nu va lucra cu laser-cutters, însă tinerii vor fi învățați să folosească mașini moderne de brodat și imprimante 3D, pentru că în zonă există fabrici de textile, iar tehnicile de producție digitală în domeniu sunt la mare căutare. 

La Oradea, aceeași poveste, proiectul e adaptat nevoilor și problemelor locale. Se va lucra mult cu tineri proveniți din familii monoparentale, fie cu tineri ce au un părinte sau ambii părinți la muncă, în străinătate. 

„Este acolo o comunitate mare de tineri în această situație. Fie au fost crescuți de bunici, fie de frați sau surori mai mari, fie lăsați singuri. Iar acolo cel mai mult își doresc să-i ducă spre partea de electronică și robotică, pentru că au identificat în piața locală de fabrici că de asta ar fi nevoie”, povestește Ioana Cristea.

În opinia lui Dan, ce diferențiază Solidarity FabLab de alte programe de genul este faptul că beneficiarilor nu li se cere să aducă o tonă de acte – adeverințe de la primărie, diplome – care să demonstreze că sunt, într-adevăr, vulnerabili. Se bazează pe buna credință a tinerilor, dar și pe sprijinul altor entități locale, precum Fundația Comunitară Iași și Fundația Alături de Voi, selectând de acolo bursieri care trecuseră deja prin programele organizațiilor respective. 

„Genul ăsta de tineri se simt ușor abandonați, mai ales venind dintr-o zonă vulnerabilă. Își zic «bă, am făcut proiectul ăsta, s-a terminat, acum eu ce fac?»”, explică Dan, care spune că prin proiectul Solidarity FabLab de la Iași vrea să ajute tinerii cu potențial, dar cu resurse limitate, să facă tranziția către locuri de muncă, stagii de practică sau, în cazul liceenilor, către învățământul tehnic. 

„Noi am targetat 90 de tineri în primele șase grupe, dar vom merge mai departe cu cel puțin alte două. De ce? Urăsc proiectele alea unde ai luat banii, ai livrat ce ai promis și ai închis proiectul. Noi, în spațiul de co-working, nu facem business de imprimare 3D, să ne bucurăm că avem niște imprimante în plus pe stoc. Considerăm că proiectul va deveni la un moment dat self-sustainable, să-l ducem în zona gratuită cu susținerea unor companii interesate să lucreze cu genul ăsta de tineri, care au făcut ceva”, își prezintă Dan planurile de viitor.


Programul FabLab este inițiat de Fundația Orange, care din 2012 încoace sprijină proiecte care urmăresc, în principiu, integrarea socială sau pe piața muncii a unor grupuri vulnerabile prin familiarizarea acestora cu tehnologia digitală.

Acest material face parte dintr-o serie susținută de Orange, care prin noua sa campanie, „Facem tehnologia digitală accesibilă tuturor”, îşi propune să faciliteze accesul populației din România la mediul digital prin conexiune 4G şi 5G, dar și prin programe şi evenimente dedicate copiilor, tinerilor şi adulţilor din medii vulnerabile.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...