EXPLAINER. Scandalul Pilonului II de pensii: puşculiţa românilor şi lepădările lui Dragnea

Raluca Pancu

Redactor

Scandalul referitor la Pilonul II de pensii se rostogoleşte de circa un an în spațiul public.

De câteva zile, avem şi un document oficial: Guvernul intenţionează ca, timp de 6 luni, de la 1 iulie 2018 şi până la finalul anului, contribuţiile a 7 milioane de cetăţeni la Pilonul II de pensii să fie încasate integral la bugetul de stat.

PressOne vă spune cum a pornit şi cum a evoluat acest scandal, în care, în loc să joace cu cărţile pe faţă, Guvernul pare că foloseşte metoda „poliţistul bun şi poliţistul rău”.

Facsimil din Programul legislativ al Guvernului pentru 2018.

Ce este Pilonul II de pensii

Sistemul de pensii din România este structurat pe trei piloni: pensiile administrate de stat (Pilonul I), pensiile administrate de companii private (Pilonul II) și pensiile facultative, cele plătite din proprie iniţiativă (Pilonul III).

Pilonul II reprezintă, potrivit Legii 411/2004, „suma plătită periodic participantului sau beneficiarului în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public”.

Potrivit Codului Civil, „beneficiarul” este eventualul moștenitor al participantului.

Așadar, principala diferență constă în faptul că, în cazul Pilonului II, vorbim despre o proprietate privată a contributorului, iar suma strânsă în contul său poate fi lăsată moștenire, în timp ce, în cazul Pilonului I, plata pensiei încetează în momentul decesului.

Potrivit Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) − ai cărei experţi au susţinut o conferinţă de presă joi, 24 mai −, „sumele virate lunar de fiecare dintre noi în Pilonul II nu rămân la valoarea din momentul contribuției, ci sunt investite de administratorii fondurilor private de pensii − a căror activitate este strict reglementată − cu scopul de a înmulți banii beneficiarilor”.

La finalul lunii februarie a acestui an, 7,1 milioane de români figurau drept contributori la Pilonul II de pensii.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

CDR reunește 25 de asociații române și străine și cuprinde peste 50.000 de firme cu peste un milion de angajați.

*

De unde a pornit totul?

Primul moment-cheie a avut loc pe 11 aprilie 2017, când fondul de pensii NN (cel mai mare fond de pensii private obligatorii din România) şi-a anunţat clienţii că „în ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private”. 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a negat vehement: „Nu a fost o asemenea discuţie, nici măcar informală”.

În urma acestui anunţ, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a amendat NN Pensii cu 750.000 de lei − cea mai mare amendă din istoria ASF − și a retras autorizaţia direc­to­rului general, Raluca Ţintoiu, care, în plus, a primit o amendă de 100.000 de lei.

Cine a întreţinut confuzia?

După o serie de infirmări din partea puterii, scandalul s-a reaprins odată cu audierea în Parlament, pe 29 iunie 2017, a lui Ionuţ Mişa, desemnat ministru de Finanţe în cabinetul Tudose, care a spus că „Pilonul II se va desfiinţa”.

Afirmație negată, încă o dată, de Liviu Dragnea: „O prostie”.

Însă, la scurt timp, Guvernul a recunoscut, prin vocea ministrului Lia Olguța Vasilescu, și apoi a premierului Mihai Tudose, pe 10 iulie 2017, că are în atenție Pilonul II pentru o „analiză asupra gestionării acestor bani”.

O nouă confirmare a venit din partea vicepremierului Marcel Ciolacu care, pe 25 august 2017, recunoștea că PSD discută despre modificarea regulilor pentru Pilonul II de pensii.

Pe 29 august, premierul Mihai Tudose avansa un nou scenariu: „Nu desfiinţează nimeni pilonul II, nu îl asasinează nimeni, nu îl chinuie, nu îl schingiuim, dar va fi opţional”.

Ce pași concreți a făcut Guvernul?

Pe 8 noiembrie 2017, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care contribuția la Pilonul II de pensii a fost redusă de la 5,1% la 3,7% din salariul brut.

Potrivit Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), în martie 2018 Darius Vâlcov − consilier al premierului Viorica Dăncilă − le-ar fi prezentat administratorilor de pensii private un proiect care prevedea contribuții zero la Pilonul II începând cu iulie 2018 și transformarea acestuia în pilon opțional.

Informația a fost negată vehement, pe 16 mai, de către Liviu Dragnea: „O prostie şi o minciună”.

Cu toate acestea, pe 17 aprilie 2018, Eugen Teodorovici anunța că, până la sfârșitul lunii iunie, Ministerul Finanțelor Publice va prezenta un nou mecanism, iar contribuabilii vor avea de ales între Pilonul I și Pilonul II.

De fapt, ce vrea să facă Guvernul?

Pe 20 mai, într-un proiect postat pe site-ul ministerului pentru relația cu Parlamentul, Guvernul şi-a anunţat intenţia de a suspenda contribuțiile la Pilonul II de pensii în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018.

Ping-pongul declarațiilor a fost următorul:

− pe 20 mai, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat la Antena 3 că propunerea aparţine Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) și că nu va fi pusă în aplicare;

− președintele CNSP a afirmat, în ziua următoare, la RFI, că a fost vorba despre o „eroare”;

− în aceeași zi, Liviu Dragnea e negat vehement desființarea Pilonului II, însă a arătat că nu e imposibilă sistarea temporară a plății contribuțiilor la acest Pilon.

Ce efecte au aceste declaraţii contradictorii?

Faptul că oficiali de la cel mai înalt nivel se contrazic nu face decât să provoace confuzie și neîncredere în comunitatea de afaceri, atrage atenția Coaliţia pentru Dezvoltarea României, în cadrul unui comunicat dat publicităţii joi, 24 mai.

Alexandru Lăpușan. Foto: Lucian Muntean

Dacă legislaţia şi cuantumul taxelor se schimbă des, „se creează un mediu neatractiv”, a spus Alexandru Lăpușan, vicepreședinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

„E foarte important ca orice modificări legate de taxe să fie foarte transparente, și nu implementate peste noapte”, a declarat Lăpuşan în cadrul unei conferinţe organizate de Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

La ce a dus nerespectarea calendarului?

În ianuarie 2017, Guvernul stabilise, prin Ordonanţă de Urgenţă, ca, de la 1 ianuarie 2018, contribuţia la Pilonul II de pensii să crească la 6% din salariul brut.

Din cauza Ordonanţei ulterioare, cea din noiembrie 2017, care a scăzut contribuţia la 3,7%, fondurile private de pensii au pierdut 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociației Pensiilor Administrate Privat din România.

„Este pentru prima dată, în istoria pensiilor private din România, când Guvernul modifică în jos procentul direcționat către Pilonul II. Pentru contributori, asta înseamnă diminuarea sumelor pe care le pot lăsa moștenitorilor”, subliniază experţii care fac parte din Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Mai mult, în ciuda promisiunilor făcute de guvernanți, potrivit cărora micșorarea contribuției de la 5,1% la 3,7% nu va reduce valoarea nominală a sumelor, la finalul lunii aprilie statul virase la Pilonul II doar 585,77 milioane lei, adică minimumul ultimelor 13 luni, potrivit unei analize făcute de Digi24.

Dragoș Neacșu. Foto: Lucian Muntean

Potrivit lui Dragoș Neacșu, CEO al companiei Erste Asset Management România, aceste măsuri au dus la majorarea datoriei pe termen scurt și mediu a statului român şi, în plus,

„s-a creat deja o stare de neîncredere ceea ce a afectat prețul titlurilor de stat și a acțiunilor la Bursa de Valori București”.

De ce este important Pilonul II?

Potrivit Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, fondurile de pensii private intervin pentru stabilizarea piețelor în situații de criză, finanțează deficitul bugetar, contribuie la dezvoltarea economiei și gestionează riscurile pe termen lung.

Radu Crăciun. Foto: Lucian Muntean

Concret, miza acestui pilon „este legată de prosperitatea viitoare a românilor și dezvoltarea României”, a subliniat președintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Radu Crăciun.

„România se confruntă cu un risc major − de a fi bătrână înainte de a fi bogată, cu alte cuvinte de a fi săracă și bătrână.

România nu poate să fie bogată consumând, ci doar economisind și acumulând capital pe care să îl folosească la dezvoltare. Nu poate fi bogată prin împrumuturi pe termen lung, nu poate fi bogată îndatorând generațiile viitoare”, consideră Radu Crăciun.

Câţi bani riscă să piardă contributorii la Pilonul II?

CDR atrage atenția că „va exista o presiune din ce în ce mai mare pe bugetul public de pensii”, în condițiile în care raportul dintre pensionari și angajați va crește de la 1,5 pensionari/angajat, cât este în prezent, la peste 2,5 pensionari/angajat în 2050.

„Prin urmare, un sistem de economisire de tipul Pilonului II trebuie să fie un obiectiv strategic pentru asigurarea bunăstării pe termen lung a românilor”, subliniază CDR.

Ce ar însemna o sistare a acestor contribuții la Pilonul II − chiar și pentru o perioadă de 6 luni, cum propune Guvernul?

Conform unui calcul întocmit de BCR şi citat de experţii CDR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde, prin redirecţionarea banilor timp de 6 luni, un total de 777,6 milioane de euro.

Ce nu ne spune Guvernul?

„Nici membrii Executivului, nici legiuitorii nu au explicat publicului prin ce anume măsurile planificate ar fi în beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private”, se spune [n comunicatul CDR.

În al doilea rând, nu este clar ce analize au stat la baza acestei decizii a Guvernului.

„Noi nu am fost mandatați de către participanții noștri să le facem pensii mai mici. Cel mult, putem să negociem ca pensiile lor să crească.

În niciun caz nu putem fi parteneri ai unui dialog pe tema scăderii pensiilor românilor”, a mai spus, joi, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, Radu Crăciun.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€