Legea "deputatului Mitralieră": PSD vrea să scape de traficul de influenţă

Iulia Marin

Redactor

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „deputatul Mitralieră”, a depus recent o inițiativă legislativă prin care parlamentarii ar căpăta dreptul de a intermedia relația dintre oameni de afaceri, pe de o parte, și primari sau membri ai Guvernului, pe de altă parte, fără a fi acuzați de trafic de influență.

Contactat de PressOne, Rădulescu a declarat că e nevoie de o astfel de clarificare pentru că, în prezent, parlamentarii riscă să fie anchetați pentru trafic de influență „și dacă un duc un bătrânel la medic”.

Cine este Cătălin Rădulescu

Aflat la al treilea mandat de parlamentar, deputatul PSD Cătălin-Marian Rădulescu (55 de ani) a devenit foarte cunoscut în primăvara acestui an, după ce a declarat, într-un interviu acordat ziarului Adevărul, că ar fi pregătit să iasă în stradă cu mitraliera AKM pe care o deține și „să tragă, imediat”. 

Mai târziu, el a revenit asupra acestor declarații, susținând că autorii materialului video apărut pe site-ul ziarului ar fi montat înregistrarea în mod securistic. 

În urma scandalului, Rădulescu a fost pus sub acuzare de către Parchetul General, care ar fi descoperit în casa lui arme deținute ilegal, potrivit Digi 24.

La sfârșitul anului 2016, el a fost condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită și operațiuni financiare legate de administrarea firmei Concordia Con Strade SRL, în contextul în care parlamentarilor le sunt interzise astfel de activități.

În biografia de pe site-ul Camerei Deputaților, Cătălin Rădulescu menționează că este „luptător cu merite deosebite în Revoluția Română din decembrie 1989”, dar și „Cavaler al Ordinului Sfântului Ioan din Ierusalim al Cavalerilor de Malta”. 

„Parlamentarii nu știu ce să facă”

Propunerea inițiată de Cătălin Rădulescu a fost înregistrată la Camera Deputaților şi prevede modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

A fost semnată de 147 de parlamentari proveniți din PSD, PMP, USR, ALDE, dar și de neafiliați precum Remus Borza sau deputați ai grupului minorităților.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

În prezent, singurul punct din Statut care se referă la activitatea în teritoriu a deputaților și a senatorilor apare la articolul 37, care spune că:

„În activitatea din circumscripțiile electorale, deputații și senatorii au drepturile și îndeplinesc obligațiile pe care le implică exercitarea legală a mandatului de parlamentar, adaptate în mod corespunzător naturii și formelor specifice ale acestei activități în teritoriu”. 

Rădulescu spune că, din cauza asta, „parlamentarii nu știu ce să facă” în teritoriu. El consideră că Statutul ar trebui să includă, punctual, cazuri în care senatorii și deputații au voie să acționeze.

Drept urmare, a propus amendarea articolului 37 prin adăugarea următorului alineat:

„În baza mandatului reprezentativ, deputații și senatorii trebuie să acționeze în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale și locale și serviciile și direcțiile din subordinea acestora, relația dintre aleșii locali și autoritățile publice centrale, dar și dintre potențialii investitori și autoritățile publice locale„.

La ora actuală, intermedierea legăturilor dintre oameni de afaceri și autoritățile locale nu intră nicidecum în sarcina parlamentarilor, ba chiar este asimilată traficului de influență în anumite condiții.

În expunerea de motive a propunerii sale, deputatul PSD se arată scandalizat de situațiile în care, fără să fi primit bani, aleșii sunt totuși acuzați de trafic de influență:

„În reglementarea art. 291 din Codul penal, traficul de influență privește «pretinderea, primirea sau acceptarea de bani sau alte foloase», fără a se face vreo diferențiere în privința foloaselor. Au fost astfel cazuri în care s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență pentru «foloase politice», neexistând foloase materiale primite de inculpați”. 

Un astfel de caz, pe care Cătălin Rădulescu nu îl pomenește însă, este cel al fostului premier Victor Ponta. Acesta a fost acuzat de spălare de bani în dosarul numit de presă Ghiță-Ponta-Blair, dar și de folosire a influenței „în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

Procurorii l-au acuzat pe Victor Ponta că l-a propus pe Sebastian Ghiță pe un loc eligibil pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din 2012 după ce acesta din urmă a plătit costurile deplasării fostului premier britanic Tony Blair în România, în cuantum total de 220.000 de euro.

Practic, faptul că Sebastian Ghiţă a primit un loc eligibil la scrutinul din 2012 a fost considerat folos nematerial necuvenit pe care el l-a obţinut de la Victor Ponta, care era președinte al PSD.

Rădulescu spune însă că ar trebui să se facă distincția între foloasele materiale și cele nemateriale, iar cele din urmă să fie scoase din Codul Penal.

Într-un scurt interviu pentru PressOne, el a explicat cum a gândit modificarea Statutului:

„Deci, este vorba despre o modificare de fond a Statutului parlamentarilor, generată de faptul că, de ani de zile, un parlamentar care e ales de cetățeni nu prea poate să facă absolut nimic în relația cu cetățenii, din cauza faptului că în Statutul lui nu se prevede și e lăsat la îndemâna fiecăruia cum vrea să înțeleagă.

Pe de altă parte, dacă face ceva, face bine sau face rău, cineva s-ar putea să îl cheme, un procuror DNA: «Ai făcut lucrul ăsta și nu trebuia să-l faci».

Și atunci, noi preferăm ca, de acum încolo, să definim foarte clar tot ce are voie să facă un parlamentar și ce nu are voie să facă”.

„Dacă duci un cetățean la medic, te-ar putea chema să spună că faci trafic de influență!”

Rădulescu spune că modificarea pe care o propune ar urmări strict interesul cetățenilor, dar că există, evident, oameni de afaceri și primari care vor să beneficieze de influența unui parlamentar.

„Am plecat de la premisa că, în momentul de față, un parlamentar ales de cetățeni nu prea poate să facă nimic. De exemplu, dacă un cetățean bolnav din colegiul tău apelează la tine ca să-l duci la un medic, și atunci, dacă tu te duci cu cetățeanul la medicul respectiv sau îl duci la un chirurg sau nu știu ce, cineva te-ar putea chema să spună că faci trafic de influență”, a exemplificat Rădulescu.

Cătălin Rădulescu. Foto: psd-arges.ro

„Dacă e un primar, de asemenea, care apelează la tine și intră în fișa postului tău, deci te-au ales cetățenii, să-l duci de exemplu la un ministru, atenție, faci trafic de influență!

Dacă un om de afaceri – român, străin, nu are importanță – vine la tine ca parlamentar și spune: «Domn’e, vreau să fac o fabrică!», la fel se consideră: că faci trafic de influență.

Pentru ca să fie foarte clar de acum încolo că ai voie să faci lucrurile astea, că intră în fișa postului sau nu – și relația cu cetățenii, și relația cu primarii, și relația cu oamenii de afaceri care vor să facă locuri de muncă în zona din care ești tu –, am zis să definim foarte clar în Statutul nostru ca să nu mai rămână, așa, un Statut fără definiții, fără nimic, nimeni nu știe ce are de făcut.

Biroul parlamentar al fostului senator Dumitru Pelican, în 2015. Foto: Lucian Muntean

Nimeni nu face, pentru că spune că nu e prevăzut. De aici a plecat toată această discuție. Și pentru că inițial s-a spus că va fi în Legea lobby-ului, dar acolo se spune că parlamentarul nu are voie să facă lobby, era exclus, iarăși parlamentarul nu are voie să facă nimic.”

La remarca reporterului conform căreia Parlamentul nu a adoptat încă vreo lege a lobby-ului, Rădulescu a povestit că a văzut „draft-ul” legii, iar „parlamentarul este exclus din Legea lobby-ului”. 

„Eu am citit Legea lobby-ului și interzice parlamentarilor și rudelor acestora să facă sau să fie lobby-iști. Dacă parlamentarul este exclus din Legea lobby-ului, dacă în Codul de Conduită al nostru nu se prevede absolut nimic de genul ăsta, atunci era necesară modificarea Statutului parlamentarului, ca să știe foarte clar parlamentarul ce are el voie să facă și ce nu are voie să facă”, a mai spus el.

Întrebat ce păreri a primit de la cei 147 de senatori și deputați care susțin proiectul, Rădulescu a răspuns:

„Susține toată lumea această inițiativă, e normal. Orice definiție care poate să te scutească de probleme e bună, trebuie făcută. Inclusiv în Codul Penal trebuie definit foarte clar, ca să știi ce ai voie să faci sau nu ai voie să faci, aplicat, așa”. 

În sfârșit, întrebat ce a vrut să spună în expunerea de motive când a vorbit despre cazurile parlamentarilor acuzați de trafic de influență și obținere de foloase politice, Rădulescu a replicat:

„Păi, da, deci în Codul (penal – n.r.) vechi erau numai foloasele necuvenite materiale și era foarte clar, adică dacă te duceai și luai bani pentru orice făceai, nu aveai voie să iei bani.

Apoi, a apărut o noutate în Codul Penal și a spus: «foloase nemateriale necuvenite». Care-s alea? Adică folosul politic! E nematerial, nu?

Și atunci, ca să se evite această prostie, să spună că dacă te duci să duci un bătrân la spital sau la medic faci folos necuvenit și nematerial, adică folos politic, am băgat această chestie ca să fie foarte clar pentru toată lumea„.

Cine sunt semnatarii

Propunerea lui Cătălin Rădulescu este semnată de 147 de parlamentari din aproape toate partidele, cu excepția PNL.

Printre parlamentarii PSD care susţin iniţiativa se numără inclusiv șeful Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Eugen Nicolicea, dar și ministrul Dialogului Social, Gabriel Petrea. Pe listă nu apar însă membri de frunte ai PSD, precum Liviu Dragnea, Florin Iordache sau Mihai Tudose.

Inițiativa este susţinută şi de:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€