Exclusiv. Statul român, incapabil să-și numere urșii și să le construiască un sanctuar. „Lucrările sunt realizate în proporție de 15%”

Laura Popa

Reporter

În decembrie 2023 ar fi trebuit să existe o cifră privind numărul populației de urs brun din România, ca urmare a unui recensământ științific realizat din fonduri europene. Cifra nu există nici astăzi, pentru că proiectul a intrat în prelungiri și într-o nouă etapă de finanțare. 

Numărul exact de urși din România, încă un mister 

„Câți urși există în România?” este o întrebare la care nicio autoritate publică nu poate răspunde cu certitudine. Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, adoptat încă din 2018 ca urmare a altui program derulat pe fonduri europene, prevede că monitorizarea „populației de urs brun se va realiza periodic, o dată la 6 ani, la scară națională.”

În aprilie 2023, ministrul Mediului de la acea vreme, Tánczos Barna, prezenta rezultatele unui studiu care estima populația de urs brun din România ca fiind „între 7.536 și 8.093 exemplare”. Rezultatele studiului au fost, însă, puse la îndoială de specialiștii din domeniu, care au reclamat lipsa transparenței privind metodologia folosită sau lipsa unor date clare privind, de exemplu, densitatea populației de urs. 

Chiar și așa, asta nu l-a împiedicat pe Tánczos Barna ca în ultima zi la minister să semneze un ordin prin care să fie aprobate cotele de prevenție la urs brun, dând astfel liber la împușcat mai bine de 400 de urși, cu scopul de a limita incidența conflictelor om-urs. 

Într-un articol precedent, PressOne a arătat cum de pe urma deciziei ministrului au avut de câștigat administratorii de fond cinegetic privat sau de stat, care-și făceau planuri de business chiar înainte de semnarea oficială a ordinului. 

Fonduri europene pentru recensământul urșilor

O lumină în acest context incert privind numărul urșilor din România ar fi urmat să facă recensământul științific prevăzut de proiectul „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România.”

„Vorbim de o temă care ne preocupă pe toți în aceste zile, anume populația de urși și interacțiunea cu oamenii. Rezolvăm prin fonduri europene o problemă care trenează de mai mulți ani. În 2016 s-a luat decizia de a se interzice vânătoarea de urși și prezumția la acel moment era că există un pericol de exces în ceea ce privește vânătoarea. Altă prezumție era că evaluările populației de urși nu erau bazate pe cifre foarte solide, urmând să se facă un recensământ pe baze științifice”, declara în iulie 2021 ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Cu o valoare totală de aproximativ 11 milioane de euro (mai bine de 53 de milioane de lei), bani veniți din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, proiectul avea drept scop „menținerea pe termen lung a actualei stări de conservare a populației de urs brun și a habitatului său”, reiese dintr-un răspuns oferit de către ministerul Mediului redacției. 

Un post de radio face propagandă legionară de ani de zile, sub ochii autorităților. Proprietarul „Radio Camarad”, fost ziarist auto care s-a întors la Hristos: „E un demers pur jurnalistic”

În ultimele săptămâni, PressOne a monitorizat conținutul difuzat de Radio Camarad, a verificat cine și pe ce canale îl promovează, iar în final l-a intervievat chiar pe deținătorul brandului, fostul jurnalist auto Iulian Senos. 

Deceniile de foc. Apa dulce, insuficientă pentru consum, agricultură și industrie, până în 2045. „În orașele mari, lipsa apei de la robinet va fi o realitate zilnică”

Ultimele date publicate de Eurostat arată că dintre țările UE, Cipru, Malta și România au cele mai mari valori, de peste 20%, ale Indicelui de Exploatare a apei. Acesta este și pragul de la care indicele semnalează un deficit de apă.

Ca principal beneficiar al proiectului, ministerul a prevăzut mai multe activități pentru îndeplinirea obiectivelor, cele mai importante fiind „monitorizarea și estimarea genetică a populației de urs brun” și „înființarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea și protecția ursului brun.”

Conform planului inițial, proiectul ar fi trebuit să fie gata la data de 31 decembrie 2023, când toate activitățile de mai sus să fi fost bifate. Nu s-a întâmplat asta, iar proiectul a fost fazat pentru perioada de finanțare 2021-2027, disponibilă prin Programul Dezvoltare Durabilă. 

Pentru a nu pierde complet finanțarea, statul a promis că-l va termina în exercițiul actual. Ce înseamnă asta? Că în loc să fie finanțate noi proiecte de mediu, o parte din fonduri vor fi folosite pentru finalizarea acestuia. 

Pandemia și invazia din Ucraina, vinovate pentru întârzieri

Într-un răspuns oferit PressOne, ministerul Mediul susține că, în prezent, „procentul de implementare al proiectului este de aproximativ 80%”. 

„Demararea activităților a coincis cu pandemia generată de Covid 19. Astfel a fost necesară o replanificare a activităților. De exemplu, activitățile de instruire a personalului pentru colectarea probelor din teren a fost făcută cu oarecare întârziere”, susține ministerul la solicitarea PressOne. 

Un alt motiv care ar fi dus la întârzieri ar fi fost licitațiile publice aferente proiectului. 

„Achiziția echipamentelor a fost un proces de durată, având în vedere, pe de-o parte termenele legale de derulare a procedurii de achiziție, cât și diferitele aspecte care au intervenit, respectiv contestații pe parcursul desfășurării procedurii, acte adiționale de prelungire a termenelor de livrare a echipamentelor, aspect determinat de impactul socio-economic generat de războiul din Ucraina”, adaugă reprezentanții ministerului. 

Pe un scenariu care să ne mențină la limita legalității în raport cu prevederile Directivei Habitate ar trebui lămurit de ce și dacă e nevoie să vânăm urși, adică sa avem un obiectiv clar asumat social și politic. Foto: Ovidiu Iordachi / Inquam Photos

În timp ce se poate lăuda cu anumite rezultate obținute în prima etapă a proiectului, precum o aplicație pentru colectarea și inventarierea probelor genetice colectate din teren, o metodologie pentru prelevarea probelor din teren, optimizarea protocoalelor de lucru în laboratorul de genetică, instruirea a 400 de persoane care să colecteze probele, 1140 de sisteme de garduri electrice sau 150 de sisteme foto/video prin care să fie monitorizate sistemele de garduri electrice, ministerul Mediului recunoaște, în același răspuns, că prelungirea termenului de finalizare a proiectului este cauzat de faptul că n-au fost îndeplinite două obiective. 

„Determinarea mărimii populației și stabilirea numărului minim de indivizi la nivel național, realizate prin studii genetice” și „întărirea capacității instituționale prin înființarea unui Complex pentru creșterea, îngrijirea, reabilitarea și protecția speciei de urs brun”. 

Colectarea probelor genetice, încă în desfășurare 

Pentru recensământul populației de urs ar fi fost colectate aproximativ 24.000 de probe genetice (materii fecale și păr) din diferite zone de la nivelul întregii țări. 

„În prezent, activitatea de colectare de probe genetice este finalizată în proporție de 98% și continuă în paralel cu efectuarea analizelor și interpretarea datelor din laboratorul de genetică animală de la INCDS Marin Drăcea”, reiese din răspunsul oferit la solicitarea redacției. 

Potrivit lui Mihai Pop, doctor în conservarea urșilor bruni și reprezentant al Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice, analiza genetică a exemplarelor de urs este foarte utilă, însă obiectivul declarat nu este cel mai potrivit. 

„Identificarea numărului minim de indivizi la nivel național nu îți oferă un instrument util de management. Știi că ai un minim și cam atât. Însă care-i maximul? Care-i media? Unde ai minimul respectiv și care-i distribuția lui în teritoriu? E ca și cum spui că ai o mașină de vânzare care costă 1.000 de euro, dar nu dai informații despre marcă, model, an. Rezultatul nu o să fie util”, susține expertul. 

Întrebat cum ar putea fi făcută monitorizarea populației de urși cât mai aproape de un model ideal, Mihai Pop susține că, ținând cont de modul în care arată România, mai potrivită ar fi existența unor „piețe de probă”. 

„Ideal ar fi să ai piețe din care să colectezi câte o mie de probe din fiecare, adică undeva între 10.000 și 12.000 de probe. Poate 4-5 în Orientali, 3-4 în Meridionali și 2-3 în Apuseni.

Ar trebui să ai între 10 și 12 astfel de piețe la nivelul României și să le folosești pentru a face modele statistice mai complexe, pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru că e total ineficient să analizezi probe colectate aleatoriu dintr-un spațiu așa de mare cum e habitat ursului în România”, explică Mihai Pop, expert în conservarea urșilor bruni. 

Când ar urma să fie făcute publice rezultatele obținute la recensământului urșilor făcut în cadrul proiectului?, am întrebat ministerul Mediului. Răspuns primit de redacție a fost: „în perioada imediat următoare”. 

Complexul pentru îngrijirea urșilor, gata în proporție de 15% 

Un alt rezultat cu care proiectul ar fi trebuit să se încheie în decembrie 2023 îl reprezintă construirea unui complex pentru îngrijirea urșilor. Amplasat în județul Brașov, sanctuarul ar urma să adăpostească aproximativ 100 de exemplare de urs brun care nu mai pot fi reintegrate în habitatul lor natural. 

Suprafața complexului pentru îngrijirea urșilor, extrasă dintr-un comunicat emis de echipa de comunicare a proiectului din fonduri europene.

În prezent, conform răspunsului oferit PressOne, lucrările de construcții pentru înființarea complexului sunt realizate în proporție de 15% și au fost achiziționate „echipamentele care vor fi necesare activității de reabilitarea, îngrijire și protecția ursului brun (funiculare și dronă pentru hrănire, cușcă de transport)”. 

Din bugetul proiectului, peste 2 milioane de euro au fost alocate doar pentru construirea complexului și dotarea cu echipamentele necesare. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€