Europarlamentar olandez: "Este inacceptabil ca un politician condamnat să fie președintele Parlamentului"

Raluca Pancu

Redactor

„Clasa politică din România trebuie să ia în serios provocarea de a îmbunătăți guvernarea și lupta împotriva corupției”.

La o lună după protestul diasporei, acesta este principalul mesaj pe care europarlamentarul olandez Matthijs van Miltenburg, raportor al Parlamentului European pe tema mecanismului privind statul de drept, îl transmite autorităților de la București, în cadrul unui interviu pentru PressOne.

Cine este Matthijs van Miltenburg

Membru al partidului social-liberal D66 (care face parte din coaliția de guvernare din Olanda), Matthijs van Miltenburg a devenit europarlamentar în 2014.

Este raportor al Parlamentului European pe tema mecanismului privind statul de drept – un instrument politic propus de Comisia Europeană în luna mai a acestui an, prin care acordarea fondurilor europene ar urma să fie condiționată de respectarea statului de drept în țările membre.

Anul trecut, Matthijs van Miltenburg a fost de două ori în România împreună cu o delegație oficială a Parlamentului European și s-a declarat impresionat de progresele văzute.

În același timp, el a criticat birocrația excesivă, recomandând autorităților române să implementeze reforme structurale pentru a facilita absorbția fondurilor europene, capitol la care România este codașă.

„Nu există o imagine pozitivă a României”

− Cum vedeți ceea ce s-a întâmplat pe 10 august, la București, referitor la intervenția autorităților?

− Mai întâi de toate, nu am fost acolo, deci mă bazez doar pe ceea ce am văzut în social media și pe ceea ce s-a publicat în presă. Așa că nu vreau să critic autoritățile doar pe baza a ceea ce am văzut în social media, care, de altfel, nu este totdeauna de încredere.

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

Am vorbit și cu unul dintre oamenii care au fost acolo în timpul violențelor, iar concluzia principală este că, în general, a fost un protest pașnic, iar protestatarii s-au confruntat cu intervenția autorităților, care au folosit de la început gaze lacrimogene.

În final, singurul efect pe care îl văd, și care a fost comunicat și de către autorități, este că peste 400 de persoane nevinovate sau parțial vinovate au fost rănite.

După judecata mea, a fost, într-adevăr, o utilizare disproporționată a forței de către autorități.

Imagine de la protestul din 10 august. Foto: Lucian Muntean

Vreau să fiu precaut: poate exista un motiv pentru intervenția autorităților și trebuie să analizăm cu atenție ce s-a întâmplat înainte de a trage concluzii. Dar ceea ce părea de la bun început a fi un protest pașnic s-a terminat cu multe violențe și o mulțime de oameni nevinovați au fost răniți.

De aceea am fost încântat să aflu că există o anchetă în curs de desfășurare la Parchet. Aștept rezultatul acestei anchete și nu vreau să judec autoritățile înainte.

− Ceea ce s-a întâmplat pe 10 august a afectat imaginea României? Ce v-au spus colegii dumneavoastră din Parlamentul European?

− Nu am ținut legătura zilnic cu toți colegii mei în timpul vacanței de vară, așa că voi vorbi doar în numele meu.

Știm cu toții că statul de drept se află sub presiune în România și consider că nu există o imagine pozitivă a României. Există îndoieli serioase că statul de drept este pe deplin respectat în România.

Vom institui o misiune de constatare la nivelul Parlamentului European, probabil cu câțiva colegi din grupul ALDE, pentru a vedea ce se întâmplă în România, care este stadiul anchetelor în legătură cu protestele și cum decurge efortul luptei împotriva corupției.

Ideea este să stabilim faptele, înainte de a trage concluzii. Sperăm că imaginea României se va îmbunătăți pe baza constatărilor factuale.

Imagine de la protestul din 10 august. Foto: Lucian Muntean

„Am luat o poziție foarte critică și în relația cu partidul ALDE din România”

− Parlamentarul danez Orla Hav, unul dintre liderii Partidului Social-Democrat de la Copenhaga, a propus excluderea PSD din Partidul Socialiștilor Europeni (PES). Cum considerați că ar fi trebuit să reacționeze Parlamentul European față de PSD, după cele întâmplate pe 10 august?

− Depinde de grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European. Ei ar trebui să ceară clarificări Partidului Social-Democrat român. Și, desigur, lor le revine decizia dacă îi vor exclude sau nu.

În același timp, am luat o poziție foarte critică şi în relația cu partidul ALDE din România, care face parte din grupul ALDE.

Vă asigur că în ultimele zile am avut deja câteva discuții și cu conducerea grupului ALDE, despre cum să evaluăm întreaga situație.

Una dintre propunerile pe care le voi adresa conducerii grupului va fi de a stabili o misiune de constatare.

Întotdeauna am considerat că, în astfel de circumstanțe, este crucial să identificăm faptele, să tragem concluzii și apoi să recomandăm acțiuni suplimentare. Ar putea fi și cazul PSD ca parte a grupului S&D.

− Este România pregătită să preia președinția Consiliului Uniunii Europene?

− Sper că da. Dar, bineînțeles, succesul președinției românești depinde de stabilitatea politică de acasă.

Așa că sunt un pic îngrijorat că, dacă nu va exista această stabilitate politică − poziția lui Liviu Dragnea este, de asemenea, luată în considerare −, acest lucru va afecta președinția României.

Orice va spori instabilitatea politică în România va afecta, de asemenea, președinția Consiliului UE.

„Regionalizarea ar putea să îmbunătățească absorbția fondurilor europene”

− În cadrul unei postări pe contul de Twitter ați spus că „românii merită o guvernare mai bună”. La ce niveluri v-ați referit?

− La toate. Să fiu sincer, când am făcut parte din delegația oficială a Parlamentului European care s-a aflat la Cluj, am fost destul de surprins să aflu modul în care este guvernată România, fără un nivel regional.

Este pur și simplu un stat centralizat. Există nivelul județelor, desigur, dar nu există nimic între centru și județe.

Cred că românii ar trebui să se pronunțe cu privire la regionalizare. Asta ar putea să îmbunătățească absorbția fondurilor europene. Este doar unul dintre aspectele minore.

Însă am rămas surprins să văd că nu era nicio dezbatere în curs, nici măcar când ne-am întâlnit cu miniștrii sau chiar cu comisarul român Corina Crețu.

30 ianuarie 2018. Comisarul european Corina Creţu (în stînga) şi premierul Viorica Dăncilă, după întâlnirea în care s-a discutat şi despre întârzierea proiectului spitalelor regionale. Foto: George Călin / Inquam Photos

Consider că, dacă vă modernizați statul, ar trebui, întotdeauna, să vă puneți întrebarea dacă guvernarea nu poate fi îmbunătățită.

Bineînțeles, când vorbim despre guvernare, ne referim la toate nivelurile: cum faceți față luptei împotriva corupției, cum vă asigurați că nu există fraudă și nici ajutoare de stat ilegale către companii.

Pentru toate aceste aspecte trebuie ca României să-i fie furnizată asistență tehnic, să o ajute să-și îmbunătățească performanțele. Totul începe de la voința politică.

Clasa politică din România trebuie să ia în serios provocarea de a îmbunătăți guvernarea și lupta împotriva corupției.

Sunt puțin șocat dacă lupta împotriva corupției este subminată chiar și de acțiuni parlamentare.

Și, din nou, cred că este de competența Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului European − principalele trei instituții europene − să facă România să înțeleagă că este inacceptabil ca încă unul dintre statele membre să urmeze exemplul din Polonia și Ungaria, unde statul de drept este amenințat.

− Există suficientă voință politică în România?

− O cunosc pe doamna premier, am fost colegi în Parlamentul European, dar cred că trebuie să-și intensifice eforturile și să demonstreze că acesta e un joc serios, inclusiv pentru clasa politică din România.

Până acum nu am fost convins că acest lucru este într-adevăr luat în considerare.

Viorica Dăncilă în Parlament. Foto: Lucian Muntean

− Dacă un politician olandez ar fi condamnat definitiv pentru fraudă electorală, ar mai rămâne în funcția sa publică?

− Nu. Vă pot garanta că sistemul politic din Olanda nu ar permite niciodată să se întâmple așa ceva. Am avut un caz, săptămâna trecută, în care un membru al Parlamentului a demisionat doar pentru că era implicat într-o aventură amoroasă.

Mentalitatea politică din Olanda este foarte onestă. Pentru marea majoritate a alegătorilor din Olanda este inacceptabil ca un politician condamnat pentru fraudă electorală să fie, de exemplu, președintele Parlamentului sau al uneia dintre camerele Parlamentului.

Dacă ne uităm la ce scrie presa zilele acestea, vedem că, până și în Brazilia, Lula nu poate candida la alegerile prezidențiale.

„Acest mecanism este un început pentru a opri subminarea statului de drept”

− Peste un milion de români au semnat pentru iniţativa civică „Fără penali în funcţii publice”. Credeți că această petiție se va concretiza în Parlament?

− Este de datoria politicienilor români să ia în considerare acest lucru. Dreptul la petiție este, în opinia mea, un drept fundamental într-o democrație, iar o petiție semnată de peste un milion de români ar trebui să fie într-adevăr luată în serios.

Dacă aș fi politician român, as considera-o o oportunitate pentru a le arăta colegilor că este nevoie de o schimbare.

− Un lider de partid poate rămâne credibil după ce vorbește despre o tentativă de asasinare eșuată, fără a aduce vreo dovadă în acest sens?

− Bineînțeles, răspunsul este „nu”. Nu e posibil. În acest caz, cred că credibilitatea acelei persoane politice este într-adevăr subminată, cel puțin în ochii mei.

Consider că facem politică pentru a sluji poporul și ar trebui să o facem într-un mod onest.

Foto: Lucian Muntean

− Tot într-o postare pe twitter spuneți că veți depune orice efort pentru a vă asigura că „frauda și corupția care implică fonduri UE în țări precum România și Ungaria sunt oprite”. Cum plănuiți, concret, să faceți acest lucru?

− Întâi de toate, în calitate de raportor aș dori să accelerez procesul pentru a putea negocia această propunere privind mecanismul statului de drept.

Ideea este că, într-un stat membru fără o justiție independentă, este foarte dificil să te asiguri că interesul financiar al UE nu este afectat.

Matthijs van Miltenburg. Foto: Arhiva personală

Cred că acest mecanism al statului de drept este un început pentru a opri subminarea statului de drept în state precum România, dar și în Olanda, deoarece se aplică în întregime și Olandei.

Este, de asemenea, de competența Comisiei Europene să fie un pic mai perseverentă și să împingă cu adevărat recomandările OLAF (Oficiul European Antifraudă − n.r.) pentru a fi integrate în recomandările propriilor politici.

De asemenea, dacă în România sunt evoluții care trebuie monitorizate de Comisia Europeană, avem posibilitatea să declanșăm articolul 7 din Tratat, dar sper că nu vom ajunge niciodată în acel punct și că vom putea îmbunătăți situația din România prin deschiderea dialogului.

Deja am început să port discuții cu colegii mei români. Cu siguranță voi pune întrebări în Parlament cu privire la situația din România și voi încerca să înființez o misiune de constatare a ALDE privind România.

Am de gând să merg personal în România la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, să discut cu o mulțime de oameni implicați.

Voi încerca să fac tot ce ține de mine, pentru că un lucru este sigur: nu putem accepta situația în care se poziționează România – ca o țară cu mult potențial, dar care nu și-l exploatează.

„Oameni din întreaga lume sunt interesați să investească în România, pentru că au văzut potențialul”

− Care sunt cele trei mari schimbări pe care ați dori să le vedeți implementate în România?

− În primul rând, aș dori să văd că lupta împotriva corupției și împotriva fraudei are succes.

În al doilea rând, aș vrea să văd că finanțarea europeană disponibilă pentru România este cheltuită corespunzător și că va crea locuri de muncă, creștere economică, dar și un mediu sustenabil pentru români.

Dorința mea personală este ca, în cele din urmă, să facem România cât mai atractivă, ca să nu se mai confrunte cu un exod al creierelor.

Oameni din întreaga lume sunt interesați să vină în România și să investească în propriul lor viitor, pentru că au văzut potențialul.

Au văzut mulți oameni inteligenți care lucrează în universități, au văzut resursele naturale din țara voastră și este păcat că acest potențial imens rămâne neexploatat și că, în cele din urmă, capitalul uman pleacă în străinătate.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€