Europa inovează. România e invitată la masă. Interviu cu Silvia Ursu, European Institute of Innovation and Technology

Cristina Foarfă

Redactor

EIT Community Hub România este poarta de acces a inovației românești către cel mai mare ecosistem de inovare din Europa - rețeaua EIT (Institutul European de Inovație și Tehnologie), parte a Comisiei Europene. Conectând startup-uri, IMM-uri, universități, institute de cercetare și autorități publice cu rețelele și comunitățile tematice europene, de la sănătate, energie și mobilitate urbană până la industrii culturale sau tehnologii verzi, acest hub are drept obiectiv sprijinirea inovației în Uniunea Europeană.

Ce înseamnă pentru România să facă parte dintr-o astfel de rețea, mai ales că țara noastră are un sector tehnologic, dar și antreprenorial, în plină expansiune, în special în orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara?

Despre posibilitățile și provocările acestui domeniu în țara noastră, despre ce înseamnă să faci parte dintr-un ecosistem european de inovare și despre cum poate România să beneficieze mai mult de oportunitățile oferite prin Horizon Europe, am stat de vorbă cu Silvia Ursu, Senior Innovation Program Manager al EIT Community Hub România.

Hai să pornim de la contextul actual, unde avem un trade war, avem tarife, avem un izolaționism din ce în ce mai pronunțat al SUA și nu numai, avem o redesenare a polilor de putere și un decalaj între regiuni. Este nevoie ca Europa să se regrupeze și să se repoziționeze pe multe paliere, mai ales pe parte de inovație? Ce rol are EIT în acest proces? 

Preocuparea Europei de a reduce decalajul față de Statele Unite și China – care sunt înaintea noastră în ceea ce privește inovarea, lansarea de produse pe piață, numărul de unicorni – nu e deloc nouă.

Vedem acest efort reflectat inclusiv în Horizon Europe, dacă ne uităm la perioada recentă – un program care finanțează inovarea la nivel european. Iar EIT, Institutul European de Inovare și Tehnologie, este finanțat în cadrul Horizon Europe și are exact rolul de a aduce împreună nu doar companii, ci un întreg ecosistem.

Eveniment de lansare EIT Romania, martie 2025

Este, de altfel, cel mai mare ecosistem european de inovare, pentru că reunește universități, instituții de cercetare, companii, zona academică – practic tot nucleul necesar pentru a genera inovație. Și cred că EIT își conturează din ce în ce mai bine acest rol de jucător important în piața de inovare. 

Finanțările din partea EIT pot veni fie prin apeluri – call for proposals – fie, în unele cazuri, sub formă de investiții directe, dar acestea sunt situații separate. De exemplu, EIT poate investi direct într-o companie și atunci are statutul de investitor instituțional.

EIT-ul funcționează în comunități de inovare – la nivel european sunt în prezent nouă astfel de comunități, iar a zecea, axată pe apă, urmează să fie lansată. Aceste comunități sunt construite în jurul unor provocări majore sau domenii unde este mare nevoie de inovație: cum ar fi clima, energia, manufactura, sănătatea – teme care impactează puternic atât industria europeană, cât și capacitatea de inovare.

Ce se întâmplă în România? 

În România sunt deja prezente patru dintre aceste nouă comunități: cele din domeniul sănătății, al alimentației, al manufacturii și al mobilității urbane. 

O noutate importantă este lansarea, în acest an, a EIT Community Office – un punct unic de contact pentru oricine vrea să înțeleagă cum funcționează acest ecosistem EIT. Indiferent dacă ești un institut de cercetare sau o companie care caută surse de finanțare, acest birou îți poate facilita accesul la resursele rețelei.

În contextul actual, EIT vine – într-un mod firesc, aș zice – în sprijinul inovatorilor, inclusiv din România. Dar cred că e important de înțeles că aceste apeluri sunt competitive, fie la nivel regional – iar noi facem parte din regiunea sud-vestică a Europei – fie direct la nivel european. Nu există un „buzunar” dedicat exclusiv României, cu o sumă fixă de X milioane de euro. Este vorba de competiție deschisă.

Ca să dau un exemplu concret, în anii trecuți, proiectele din România au atras în total între 4 și 5 milioane de euro anual. Desigur, această sumă poate crește, așa cum se întâmplă cu orice tip de finanțare care nu e bazată pe fonduri structurale. Ține de capacitatea noastră de a crește rata de succes și de a participa mai activ.

Ce faci în weekendul 6-8 iunie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Dâmbovița Delivery în București, Jazz in the Park în Cluj-Napoca, Beach Sport Festival în Timișoara și Șotron în Iași. Tu ce faci în weekend?

„Călătorii în sălbăticie” - Interviu cu Gavin Thurston, „cameramanul lui Attenborough”

„Călătorii în sălbăticie”: O conversație cu Gavin Thurston, „cameramanul lui Attenborough”, despre viața de pe film, dar și cea secretă, a realizatorilor de documentare de natură.

Și voi, la community office, funcționați ca un soi de mediator - vin potențialii aplicanți să vă întrebe cum să facă, ce să facă pentru a obține finanțarea?

Exact. Și nici nu e nevoie ca cineva să se gândească la un apel concret. Poate vin cu o idee – de exemplu, un proiect în zona de energie regenerabilă – dar nu știu unde s-ar potrivi sau ce instrumente de finanțare ar putea folosi. Aici intervenim noi.

Pe de altă parte, când există deja apeluri lansate de EIT, încercăm activ să identificăm aplicanți relevanți din România și de a-i asista pe parcursul procesului de aplicare. Spre exemplu, programe ca Jumpstarter caută oameni cu idei – entrepreneurs to be – chiar dinainte să înființeze un start-up.

Când se lansează un call, avem și rolul de a construi parteneriate cu organizații locale, pentru a duce informația către publicul potrivit. Având în vedere că există nouă comunități EIT, lucrurile pot părea destul de complexe la început. De aceea, sprijinul nostru ajută nu doar la navigarea ecosistemului, ci și la creșterea numărului de aplicanți și, implicit, a ratelor de succes.

Eveniment de lansare EIT Romania, martie 2025

Ziceai că din cele nouă comunități EIT, patru sunt prezente și în România. Ce înseamnă asta, mai exact? Dacă o companie vrea să aplice pe unul dintre celelalte cinci, poate?

Da, sigur că da. Se poate aplica și pe celelalte cinci, nu e nicio restricție. Iar pentru cele patru deja prezente în România, companiile pot lucra fie direct cu noi, fie cu partenerii locali care coordonează acele domenii, precum Iceberg, Impact Hub sau Fresh Blood. 

Aceste organizații dezvoltă și proiecte proprii, tocmai pentru a promova EIT-urile și KIC-urile din care fac parte și pentru a crea legături cât mai strânse între ele și ecosistemele locale. Scopul e să identificăm cât mai mulți potențiali aplicanți și să creștem calitatea propunerilor de proiecte – pentru că, și aici am văzut o provocare, atât din experiența de consultanță, cât și din cea de lucru cu EIT.

De multe ori, problemele apar fie din cauza unei maturități tehnologice prea scăzute a proiectelor, fie pentru că lipsește maturitatea de business.

Chiar urma să întreb. Inovarea înseamnă și să gândești outside the box, nu să replici idei de prin afară. Cum stăm aici? Mai ales că avem și o mare frică de eșec. 

E greu. Și îți dau un exemplu: la unul dintre evenimentele noastre, am avut un panel despre sistemul de inovare din România. S-a pus întrebarea – cum creștem, de fapt, inovarea? Sprijinim doar vârful, doar frontrunners, sau încercăm să susținem întreg ecosistemul?

Au fost două tabere. Eu mă regăsesc în ideea că, da, trebuie să susținem vârful de lance, dar e esențial să investim și „mai de jos”. Pentru că, așa cum spuneai și tu, totul începe de la o fundație – adică de la un innovation mindset, care înseamnă educație antreprenorială, măcar la un nivel de bază.

Nu toată lumea trebuie să devină antreprenor, dar chiar și într-o companie, într-o multinațională sau într-o firmă care vrea să inoveze, ai nevoie de un mindset antreprenorial. Și asta trebuie să înceapă din educație.

Ce face EIT aici? Pe de o parte, are programe dedicate celor care au o idee de business și vor să o testeze – chiar și înainte să înființeze un startup. Un exemplu e Jumpstarter, un program anual de tip pre-accelerator. La final există și un premiu financiar, acordat pe regiuni. Da, costă timp să participi, dar în schimb ai acces la mentori și la piețe europene la care, altfel, nu ai ajunge ușor. 

Pe de altă parte, EIT oferă și sprijin pentru companii mature sau scale-ups. Spre exemplu, pe EIT Health există apeluri prin care un startup MedTech din România poate testa un pilot în altă țară – ceea ce, de regulă, e foarte greu de realizat singur.

Și asta e, de fapt, poate chiar mai valoros decât finanțarea în sine – să poți pilota în condiții reale, cu pacienți reali sau în contexte urbane concrete. Iar acest tip de sprijin se regăsește și în alte domenii – nu doar în sănătate, ci și în manufactură sau mobilitate urbană.

EIT lucrează de la nivelul universităților și al educației antreprenoriale până la companii scale-up, tocmai pentru a sprijini procesul de inovare într-o logică europeană. Nu ne mai gândim doar la „piața din România” și la cum putem copia ceva care a funcționat pe o piață mai mare. Ne uităm la piața europeană – care poate nu pare uriașă, dar e oricum mai mare decât piața noastră și are deschideri reale pentru inovatori.

Există această idee că Europa reglementează mult și că reglementarea stă în calea inovației. 

Cred că depinde foarte mult de la domeniu la domeniu. Unele sectoare sunt, într-adevăr, suprareglementate – și, în unele cazuri, e bine să rămână așa. Zona de sănătate, de exemplu, și tot ce ține de medical devices – acolo e absolut necesară o reglementare strictă.

Apoi e toată discuția legată de AI: cât reglementăm și cum? Avem acum AI Act-ul, care, din punctul meu de vedere, e binevenit. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în SUA, cu utilizarea abuzivă a AI-ului – în special în zona de manipulare, dezinformare, chiar influențarea alegerilor – atunci, ca și consumator, poate te bucuri că există o formă de protecție.

Dar aici contează foarte mult din ce poziție privești: dacă ești consumator, îți dorești reguli clare; dacă ești o companie, un startup care are, să zicem, 300.000 de dolari și vrei să lansezi un pilot, nu ai luxul de a aștepta luni întregi să treci prin tot procesul de reglementare. Sunt niște obstacole reale.

Așa că da, greater good-ul există din perspectiva utilizatorului – e bine ca tehnologiile să fie reglementate. Dar pentru un startup, înseamnă să arzi o mulțime de bani doar ca să poți bifa niște milestones legate de conformitate și reglementare. Iar asta poate fi o piedică serioasă la început de drum.

Cum este la EIT în termeni de birocrație? 

E uman. La EIT, focusul este totuși pe impactul generat și pe activitățile desfășurate, nu atât pe partea de raportare. Dar, într-adevăr, pentru cine nu e familiarizat, întreg ecosistemul poate părea complicat la început – sunt toate aceste comunități de inovare și poate nu îți e clar unde te potrivești cel mai bine.

Tocmai de aceea au fost create și Community Offices – nu doar în România, ci și în alte țări europene, mai ales în cele care sunt mai în urmă pe partea de inovare. Rolul lor este să faciliteze accesul, să acționeze ca mediatori și să încurajeze cât mai multe organizații, antreprenori sau institute să aplice.

Odată ce înțelegi cum funcționează apelurile și intri în sistem, lucrurile devin destul de simple – inclusiv în partea de implementare. Nu e o „poveste horror” legată de raportări sau birocrație. Atâta timp cât urmezi indicatorii și planul de proiect, totul se desfășoară în mod rezonabil. Asta e preocuparea principală: să ai impact real, nu să produci tone de hârtii.

Cum sunt finanțările?

Variază destul de mult. De exemplu, finanțările prin consorții ajung, în general, la aproximativ 500.000 de euro per proiect. Asta înseamnă că tu, ca partener într-un consorțiu, poți obține în jur de 100.000 de euro, în funcție de rolul tău.

Se încurajează foarte mult aplicarea în consorțiu – iar apelurile sunt gândite tocmai în această logică a complementarității. De exemplu, dacă într-un consorțiu ai o primărie și un startup, startup-ul are astfel unde să-și piloteze produsul sau să-și testeze ideea în condiții reale.

Pe partea de investiții, lucrurile funcționează case by case, exact ca într-o piață liberă. Totul depinde de produs, de gradul de maturitate al afacerii, și se face un proces de due diligence, așa cum se întâmplă în orice investiție clasică.

Cât de mult contează impactul social? 

Aș spune că impactul este unul dintre criteriile principale. Mai ales pentru că aceste comunități de inovare se concentrează tocmai pe teme cu impact social major – cum ar fi zona de climate, smart manufacturing, dar și tranziția duală, adică atât cea verde, cât și cea digitală.

Fiecare dintre aceste domenii este gândit să adreseze o problemă reală și să genereze un efect pozitiv, concret. În plus, există și o preocupare clară legată de eficiența proiectelor – inclusiv din perspectiva amprentei ecologice. Cu alte cuvinte, nu e vorba doar de inovație tehnologică, ci și de responsabilitate față de mediu și societate.

Nu pot să nu mă gândesc la proiectele europene care au fost făcute, unele, doar pe hârtie. Cum se diferențiază EIT? 

De cele mai multe ori, astfel de proiecte „pe hârtie” sunt finanțate prin fonduri structurale. Sigur, poate au existat și cazuri în alte tipuri de finanțare, dar aici apare dilema „oul sau găina”: s-a întâmplat așa pentru că beneficiarii aveau deja intenția să folosească banii doar ca să plătească salarii, fără să urmărească un rezultat real? Sau pentru că întreg sistemul de monitorizare, în special în contextul românesc, a fost axat pe hârtii, nu pe impact?

Pentru că asta e o problemă reală – iar acum, ca stat, avem tot mai multe fonduri disponibile pentru inovare, chiar și prin PNRR. Doar că avem și ofițeri de monitorizare care, de multe ori, nu înțeleg ce înseamnă cu adevărat inovarea. Asta o să creeze probleme. De aceea e important să facem distincția între tipurile de finanțare.

Dacă ne uităm la Horizon Europe – programul sub umbrela căruia funcționează și EIT – raportarea e mult mai clară și orientată spre rezultate. Oricine a implementat un proiect Horizon știe că, indiferent dacă ai fost partener sau beneficiar principal, ai un sistem de raportare simplu: urmărești milestones, încarci livrabilele în platformă la data stabilită, și urmezi un proces de review.

Ce m-a impresionat foarte mult, participând la mai multe procese de evaluare, a fost atitudinea generală din partea evaluatorilor – de „we are here to serve you”. Prima dată când am auzit asta, chiar am fost surprinsă. Dar așa funcționează: review-ul nu este o capcană, ci un proces prin care te ajută să identifici provocările reale ale implementării.

E normal ca între momentul în care ai scris proiectul și cel în care îl implementezi să apară schimbări. Poate unele lucruri nu se mai potrivesc 100% cu realitatea, dar important e să livrezi impactul și să rămâi aliniat la obiectivele mari. Asta contează. Nu doar „să fie pe hârtie”.

Pe partea de EIT, sunt și exemple concrete în România. De exemplu, Via InnoEnergy a investit în Prime Batteries, o fabrică de baterii, pentru a-și extinde capacitatea de producție și stocare. Alt exemplu: în Brașov a fost implementat un proiect pilot pe mobilitate urbană, unde curierii pot folosi cargo-biciclete în centrul orașului, pentru a reduce traficul. Același model a fost aplicat și în Bacău.

Ce mi se pare cu adevărat interesant, și unde văd o miză mare, este colaborarea dintre fonduri regionale și fondurile EIT. De exemplu, ADR Vest și EIT Urban Mobility au lansat împreună un call comun de finanțare. Asta mi se pare o direcție strategică – să identificăm astfel de oportunități combinate.

Ce obții, practic? Pe de-o parte, o finanțare regională care crește în valoare și în eficiență odată ce vine și EIT la masă. Pe de altă parte, crești impactul: nu te mai uiți doar la regiune, ci ai o abordare europeană. E o direcție în care merită să investim energie.

Ce este inovarea din perspectiva EIT? Cum pot să-mi dau seama dacă un proiect este sau nu inovator?

Este o întrebare legitimă, pentru că da, inovarea poate părea abstractă. Există mai multe tipuri: inovare de produs, de proces, de model de afaceri – fiecare cu propria definiție.

Dar, din perspectiva mea – și asta e aliniată cu abordarea EIT – inovarea înseamnă să rezolvi o problemă într-un mod diferit. Poate înseamnă că o rezolvi mai ieftin, mai bine, mai rapid sau folosind resurse pe care deja le ai. Sau poate înseamnă că oferi o soluție care este mult mai eficientă decât ce există deja pe piață.

Spre exemplu, în zona de sănătate, o inovație poate însemna un produs care face viața pacientului mult mai ușoară sau reduce considerabil costurile – ceea ce îl face mai accesibil și mai echitabil, fără bariere legate de statutul social sau economic.

Altfel, sigur, poți intra în discuții tehnice – la ce nivel de maturitate tehnologică e soluția, dacă există un brevet sau un patent. Acestea pot fi indicii clare că ai de-a face cu ceva cu adevărat nou, unic. Dar aici intrăm într-o zonă mai birocratică.

De regulă, startup-urile ajung la etapa de brevetare ceva mai târziu – nu e ceva cu care pornești de la început, și nici nu e realist să faci asta imediat, pentru că implică și costuri semnificative. Dar da, la un moment dat devine necesar, mai ales pentru că investitorii vor cere această protecție a proprietății intelectuale.

Voi vreți să lucrați și cu instituțiile statului. Cum vezi schimbarea mentalităților în administrația publică, având în vedere că e, probabil, zona cea mai conservatoare dintre cele cu care lucrați?

Am observat că funcționează foarte bine puterea exemplului. De obicei, începi cu un exemplu european – ideal dintr-o țară care seamănă cu România. Dacă ai și exemple locale, cu atât mai bine. Dacă cineva a reușit să facă un proiect inovator în contextul nostru, devine imediat mai credibil. Și important – ceilalți știu pe cine să întrebe, cu cine să vorbească.

Am lucrat și cu administrația publică și pot spune că sunt mulți oameni care chiar vor să facă mai mult. Problema apare, de cele mai multe ori, din cauza birocrației și a greutăților administrative – lucruri care, pur și simplu, te pot face să pierzi lupta înainte să înceapă cu adevărat.

E esențial să găsești omul-cheie din instituție – cineva care să-și asume proiectul. Dacă nu e asumat intern, nu are cum să producă impact real. Va fi doar un alt proiect bifat, fără continuitate, fără transformare.

Dă-ne câteva exemple de call-uri deschise acum. 

Sigur! De exemplu, Innovation Call 2026 oferă până la 1,5 milioane euro pentru consorții care propun soluții cu impact mare în industriile strategice. Femeile antreprenor pot aplica la EWA 2025 - Empowering women in Agrifood, un program de 6 luni cu mentorat și până la 12.000 euro sprijin. Info este aici - EWA 2025 | Impact Hub România. Iar SpeedLauncher 2025 e pentru organizații care oferă educație antreprenorială – universități, incubatoare, VC-uri.

Iar în industria materiilor prime e deschis KAVA Call 13, care accelerează lansarea de tehnologii, produse și servicii noi în industria materiilor prime și se adresează consorțiilor din cel puțin 2 țări, care acoperă două din cele trei părți ale triunghiului cunoașterii: educație, cercetare, industrie. Pe zona de HealthTech avem  InnoStars Connect, un program de colaborare deschisă între partenerii EIT Health InnoStars și startup-uri, spitale, universități sau IMM-uri europene. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€