
Foto: ID 345040490 © L9871456 | Dreamstime.com
30/03/2025
Este România pregătită pentru noua oligarhie tech?
De la inaugurarea președintelui Donald Trump, unde CEO ai Meta, Amazon, Google și X au ocupat locurile de onoare, până la decizia Meta de a elimina instrumentele de moderare (fact checking) pentru utilizatorii din SUA și până la la controversatul rol pe care îl are Elon Musk, în calitate de lider al DOGE - Departamentul de Eficiență Guvernamentală, liderii din tech au fost pretutindeni în știrile politice în ultima perioadă.
Fostul Președinte SUA Joe Biden și alții s-au referit la această concentrare a puterii economice și decizionale în mâinile unui număr restrâns de companii tehnologice globale ca marcând începutul unei noi oligarhii tech în Statele Unite.
Ar trebui să ne îngrijoreze asta în România și, dacă răspunsul este unul pozitiv, cât de pregătit e statul român să navigheze riscurile aferente?
Ce este noua oligarhie tech?
În sens clasic, o oligarhie este un sistem de guvernare în care în care puterea politică și economică este deținută de un număr restrâns de persoane.
Prin conceptul de noua oligarhie tech, presa și politicienii fac referire, în linii mari, la concentrarea puterii economice și decizionale în mâinile unui număr restrâns de companii tehnologice globale, care domină piețele digitale, controlează fluxurile de date și influențează spațiul public.
Doar dacă ne uităm la platformele digitale, acestea sunt impresionante prin dimensiunea lor.
- Meta (care deține Facebook, Instagram și Whatsapp) are 3.35 miliarde de utilizatori.
- Google deține peste 90% din piața motoarelor de căutare și procesează aproximativ 99.000 de interogări de căutare în fiecare secundă.
- Youtube, deținut tot de Google, are în jur de 2.7 miliarde de utilizatori activi lunar, care vizionează peste un miliard de ore de videoclipuri în fiecare zi.
- X (fostul Twitter) are 600 milioane de utilizatori.
Și popularitatea chatboților bazați pe AI este în creștere, Open AI (Chat GPT) raportând la începutul anului 400 milioane de utilizatori activi săptămânal.
Aceste corporații, prin monopolizarea infrastructurilor digitale, devin entități care au potențialul să aibă un impact profund asupra democrației, drepturilor fundamentale și suveranității digitale a statelor. Orice modificare a algoritmilor afectează milioane de utilizatori și poate duce la controlul asupra informației la care au aceștia acces, la crearea de echo chambers, la propagarea dezinformării și chiar la modificarea comportamentului utilizatorilor.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
În aceste condiții, oligarhii tech dețin deja o putere fără precedent, având capacitatea de a supraveghea, controla și influența conversațiile publice la scară globală. Inițial, și-au folosit influența pentru a-și proteja interesele comerciale, dar acum își impun direct voința asupra guvernelor, remodelând instituțiile statului pentru a funcționa în beneficiul lor. Musk a finanțat masiv campania lui Trump, Zuckerberg s-a aliniat rapid cu administrația sa, iar companiile tech sunt adesea în poziția de a influența legislația.
Prin efectul de rețea, platformele lor devin indispensabile, permițându-le să deterioreze serviciile fără riscul pierderii utilizatorilor. În vreme ce miliardarii au fost mereu prezenți în politică, actualii oligarhi tech participă direct la decizii guvernamentale, sunt numiți ca funcționari publici cu statut special și își asigură contracte publice de miliarde de dolari, consolidându-și astfel poziția de putere. Tehnologia devine, astfel o forță geopolitică și socială care are modelează democrațiile și relațiile de putere la nivel global.
Ce se întâmplă la nivel european?
La nivelul Uniunii Europene, reglementări precum Digital Services Act (DSA) și AI Act încearcă să contrabalanseze potențialele efecte negative ale tehnologiei.
„Banii te fac bărbat”. Opinia unui tânăr de 24 de ani despre cultura hustle, care promite că te transformă în frații Tate
În ultimii ani, am observat tot mai multe persoane al căror singur scop este de a face bani, uneori nici măcar nu contează prin ce mijloace. Este vorba de fenomenul HUSTLE, des întâlnit în rândul tinerilor, predominant bărbați
Comunicare în vremuri tulburi. Cum vorbim despre lucrurile care ne divizează?
Discursul urii explodează, iar subiectele esențiale – drepturile femeilor, minoritățile, migrația – sunt transformate în arme. Luptăm sau tăcem? Protest sau protecție? Am vorbit cu oameni care navighează acest haos.
Platformele online foarte mari (VLOPs) și motoarele de căutare foarte mari (VLOSEs) sunt cele cu peste 45 de milioane de utilizatori lunar în UE și trebuie să respecte cele mai stricte reguli impuse de Digital Services Act (DSA). Odată desemnate de Comisia Europeană, acestea au la dispoziție patru luni pentru a se conforma și trebuie să implementeze măsuri pentru a reduce riscurile asociate, precum conținutul ilegal, securitatea publică și protecția drepturilor fundamentale. Obligațiile lor includ:
- transparență în publicitate
- moderarea conținutului
- raportarea infracțiunilor
- analizarea riscurilor legate de conținutul ilegal, drepturile fundamentale, libertatea presei, alegerile democratice, violența de gen, protecția minorilor și sănătatea publică.
În plus, aceste platforme trebuie să adopte măsuri concrete pentru a atenua riscurile, fie prin modificarea algoritmilor, fie prin alocarea unor resurse suplimentare pentru identificarea problemelor sistemice.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Regulamentul UE privind inteligența artificială (AI Act) clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de nivelul de risc pe care îl prezintă. Riscul este definit ca o combinație între probabilitatea apariției unui prejudiciu și gravitatea acestuia, iar riscurile sunt evaluate în special dintr-o perspectivă a drepturilor omului.
Există critici de ambele părți privind poziționarea UE. Pe de-o parte, unele voci, în special din societatea civilă, afirmă că aceste reglementări nu sunt suficiente pentru a oferi o protecție adecvată utilizatorilor și pentru a combate dezinformarea și potențialele interferențe în procesele electorale. Pe de altă parte, alți critici spun că Uniunea Europeană reglementează excesiv, într-un ritm lent, iar că o astfel de suprareglementare și lipsa finanțării pun și sectorul de tech al UE în pericol de a deveni nesemnificativ la nivel global. Aceasta poate să fie problematic inclusiv în contextul lipsei unor alternative europene la marile platforme.
Este România pregătită?
România se află într-o poziție vulnerabilă: are în jur de 13.3 milioane de utilizatori numai pe social media, iar alegerile din noiembrie au arătat și cât de mare poate să fie influența acestor platforme. În același timp, eforturile de reglementare sunt supuse la presiuni, iar statul încă structurile necesare și capacitățile necesare pentru acest implementare.
Fiecare stat membru are obligația de a desemna niște autorități responsabile la nivel național pentru aplicarea celor două Regulamente.
În ce privește DSA, ANCOM este instituția responsabilă, dar procesul de consultare pe temă nu a fost unul lipsit de evenimente. Ceea ce părea o întâlnire de lucru normală pe teme de prevenție a manipulării online la care au participat reprezentanții statului, ai societății civile și ai companiilor VLOP/VLOSE a atras iritarea lui Elon Musk. Acesta a postat cum că ONG-uri watchdog precum Expert Forum, Funky Citizens și ActiveWatch ar coordona ”cenzura online”, deși la respectiva întâlnire fusese prezent inclusiv un angajat al propriei companii.
Lucrurile sunt și mai complicate când este vorba despre AI Act. O analiză recentă a Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) a arătat că sunt 9 instituții publice care au fost desemnate, fără o consultare publică prealabilă, ca fiind responsabile pentru supravegherea sau impunerea respectării obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii privind protecția drepturilor fundamentale ale omului. Printre acestea se numără Ministerul Muncii, Autoritatea Electorală Permanentă, Avocatul Poporului, CNCD și Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi.
La întrebarea ApTI, majoritatea instituțiilor au răspuns că nu au personal cu expertiză în domeniul inteligenței artificiale, planuri de formare a acestuia sau de colaborare cu alte entități cu expertiză în domeniu (ex. universități, ONG-uri).
Fără investiții urgente în capacitate instituțională, educație digitală și colaborare cu experți din mediul privat, cel academic și societatea civilă, România riscă să rămână vulnerabilă în fața dezechilibrelor de putere create de tehnologie.
Și totuși… sunt toate rele?
E necesar să menționăm, totuși, că lucrurile nu sunt niciodată doar în alb și negru. Tehnologia ne-a îmbunătățit viețile în moduri pe care nu le-am fi putut anticipa în urmă cu doar câteva zeci de ani, de la democratizarea cunoașterii la conectarea și comunicarea globală și până la comoditatea de zi cu zi.
Marile firme tech sunt adesea vârful de lance în cercetare și inovație, agregând în jurul lor experții și resursele necesare pentru progresul tehnologic. Tot ele au contribuit direct la procesele de digitalizare din mediul instituțional și la crearea unor piețe globale pentru afacerile mici și medii.
Iar unii dintre liderii din tech pare că au căutat în mod activ soluții pentru a mitiga efectele negative pe care tehnologiile pe care le dezvoltă le-ar putea avea la nivelul societății. De exemplu, Sam Altman (CEO OpenAI), a finanțat un experiment legat de implementarea unui venit minim garantat. Justificarea a fost că este posibil ca un astfel de venit să devină necesar, pe măsură ce tehnologia va elimina tot mai multe locuri de muncă. În vreme ce rezultatele experimentului nu au fost concludente, acesta a arătat nevoia de colaborare între sectoarele public, privat și ONG.
Colaborarea între sectoare și o reglementare realistă sunt necesare pentru a ne asigura că tehnologia este folosită în continuare spre binele societății, în absența ei riscând ca un grup mic de indivizi să ia frâiele și să ne trezim într-o oligarhie mondială.
Acest material face parte din proiectul Platforma 2024, implementat de Asociația Tech and Tonic în parteneriat cu PressOne și finanțat prin proiectul PROTEUS al Fundației Transatlantice, cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă numai ale autorilor și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene sau ale Consiliului European pentru Inovare și ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA), nici ale TF/GMF. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this