„Ei” sunt aici: ciudatul război hibrid pe care Armata Română îl poartă pe internet împotriva conspirațiilor, fără să aibă măcar un cont de Tik Tok activ

Mihnea Lazăr

De câțiva ani, Armata Română e angajată într-un război ciudat, disputat pe un câmp de bătălie cu nume mai degrabă infantil - Tik Tok - ales de un inamic mereu obscur și greu de definit. E o luptă tot mai inegală, împotriva unui val tot mai mare de conspirații și dezinformări care se varsă, ajutate de algoritmi și AI, cu viteza luminii în telefoanele mobile a milioane de români.

În ultimele trei săptămâni, „inamicul” a început să prindă un vag contur. A fost nevoie de declanșarea celei mai grave crize constituționale din istoria statului român: anularea alegerilor prezidențiale, după ce peste 2 milioane de români au votat fără să clipească un candidat la alegerile prezidențiale care a susținut, printre altele, că s-a întâlnit cu un extraterestru. Contul de Tik Tok al lui Călin Georgescu avea  peste 580 de mii de urmăritori și a adunat alte 6,4 milioane de „like”-uri.

Desecretizarea rapoartelor SRI, SIE, STS și MAI din ședința CSAT sugerează că Rusia ar fi principalul „actor” sau „entitatea statală” care poartă cu precădere acest război informațional, concretizat prin atacuri cyber, acțiuni masive de propagandă sau valuri de dezinformări rostogolite pe rețele sociale.

În prezent, Armata e singura instituție de forță a statului român direct implictă în contracararea valului conspiraționist de dezinformări și știri false apărute pe internet, prin intermediul platformei InfoRadar, un portal de debunking prin care toate dezinformările – în special cele care implică armata – sunt demontate.

O inițiativă aparent lăudabilă, dar care pune armata într-un dezavantaj „tactic” în acest tip de război informațional: MapN încearcă să combată fake-news-urile apelând la comunicate scrise. Încearcă să combată, în plină epocă Post-Adevăr, imaginile cu cuvinte. Un fel de luptă la baionetă împotriva unui atac mecanizat (ca să păstrăm terminologia cazonă).

Cel mai recent exemplu de dezinformare a venit zilele trecute, odată cu apariția pe Tik Tok a unor imagini, însoțite de hashtagul #razboi, care sugerau „pregătiri pentru război” de către România.

L-am întrebat pe generalul cu două stele Constantin Spînu, directorul de comunicare în ministerul Apărării, despre dezinformările care circulă în mediul online și despre cum încearcă MapN să le contracareze.

Cum își explică MapN-ul acest val de fake news care implică direct Armata Română?

Constantin Spînu: Platforma de combatere a dezinformării InfoRadar a apărut tocmai din necesitatea de a avea la îndemână un instrument potrivit pentru o astfel de abordare, de tip debunking, de demascare a încercărilor de manipulare sau dezinformare.

Călin Georgescu semnează prefața în cartea conspiraționistului Kennedy Jr.: „Perioada nazismului este nimic în comparație cu ceea ce oligarhia actuală întreprinde la nivel global”

Stafful politicianului extremist Robert F. Kennedy Jr. a confirmat că acesta s-ar putea afla în România în această săptămână pentru a-și lansa varianta tradusă în limba română a cărții “Adevăratul Anthony Fauci, Bill Gates, Big Pharma și războiul global împotriva democrației și sănătății publice”. Ediția în română are un Cuvânt înainte scris de Călin Georgescu, candidatul pentru turul al II-lea al alegerilor pentru Președinția României. 

Preoții BOR, seduși de New Age și politică. Vasile Bănescu: Implicarea clericilor în campanie, „o maximă eroare”. ÎPS Teodosie, „pe cont propriu”

La imaginea de „salvator” pe care a dobândit-o Călin Georgescu au contribuit și preoți din Biserica Ortodoxă Română. De ce? Ne răspunde, într-un amplu interviu, Vasile Bănescu.

Spunem val de dezinformări în ultima perioadă, pentru că este un context diferit. Noi vedem aceste tipuri de dezinformări și aceste subiecte de mai bine de trei ani, chiar patru ani. Platforma are deja o bază de date de aproape 80 astfel de semnalări care se găsesc în arhiva de teme.

O simplă analiză de tip statistic va revela că pe subiectul acesta - deplasări de tehnică militară sau coloane  – interpretate în cheia aceasta de „pregătiri de război” sau „deplasări spre Ucraina”, ele procentual sunt la 30-40%.

Nu e un subiect nou, nu e o abordare care să ne ia prin surprindere, noi am văzut-o constant în ultimii ani, însă în ideea în care orice dezinformare adaugă încă un pic, încă un pic la semnalarea unei atmosfere, a unei atitudini de confuzie, cred că asta e tactica lor predilectă, motivul principal din spatele unor astfel de încercări.

Ei știu foarte bine că ceea ce spun nu are nicio legătură cu realitatea sau e foarte ușor de demonstrat că sunt manipulări. Nu cred că-și pun problema să fie crezuți neapărat, cred că asta e motivația din spatele lor: să dezinformeze cât mai mult pentru că vor fi, până la urmă, oameni care vor începe să-și pună întrebări.

Cine sunt „ei”?

Constantin Spînu: Din păcate, nu am, din poziția pe care o dețin acum, de comunicator-șef al MapN, nu pot să vă identific cu precizie, cu IP-uri, cu date clare de identificare. Ați văzut însă că în ultimele postări, am identificat aceste tipuri de manipulări ca fiind în acord, în tiparul celor promovate în contextul general la care facem referire, campanii asociate cu activitatea unor actori chiar statali care nu au o agendă care să promoveze suveranitatea României sau o agendă care să promoveze valorile euroatlantice, ci dimpotrivă.

foto ID 125410248 © Bumbleedee | Dreamstime.com

E un război hibrid?

Constantin Spînu: Războiul hibrid ar trebui definit. De multe ori, înțelegem fiecare altceva și e foarte posibil să avem dreptate în același timp. Aș spune mai degrabă acțiuni asimetrice. Sigur, are o componentă consistentă pe hibriditate, însă aș vedea-o mai degrabă ca pe o componentă asimetrică. Întotdeauna dezinformatorul are o libertate mult mai mare decât cel care încearcă să se apere și să pună argumentele raționale și verificabile.

Asta este și metoda pe care am gândit-o la înființarea InfoRadar. Nu am identificat niciodată persoane, conturi sau pagini, ne-am concentrat pe informația care a fost manipulată. Ascundem identitatea celor care propagă dezinformarea, nu menționăm identitatea publicațiilor sau paginilor.

Din ce cauză? Nu credeți că ar fi o chestie bună să spuneți cine, ce când?

Constantin Spînu: Depinde cum privim lucrurile. E o concepție pe care noi am aliniat-o și la practica din spațiul euroatlantic. NATO are o astfel de platforma – setting the records straights – noi am tradus-o prin Să spunem lucrurilor pe nume.

Există, de asemenea, și platforma euvsdisinfo a UE...

Constantin Spînu: E altă abordare, altă școală de gândire. Nu cred că aduce beneficii unei instituții cum suntem noi MapN, să intrăm în războaie surde, la baionetă, cu diferite publicații sau diferiți actori care propagă dezinformarea, ceea ce ne interesează este ca publicul să fie mai bine informat.

Tiparul este, în esență, următorul: semnalăm cât se poate de clar și precis dezinformarea. Oferim argumentele pentru care noi considerăm că această informație a fost manipulată și ori de câte ori există posibilitatea, oferim și celor care doresc să aprofundeze această situație, de a verifica singuri. Oferim adresele de internet, unde pot fi verificate fapte sau legi la care se face referire, astfel încât cel care dorește să se lămurească, să o poată face cu propriul său filtru, nu să ne creadă pe noi pe cuvânt.

Noi credem că, pe termen lung, educația e soluția.

Nu credeți că există un dezechilibru foarte mare între felul în care comunicați lucrurile unui public care nu știe să intre fix pe platforma MApN, comparativ cu valul de fake news care inundă instantaneu o rețea precum Tik-Tok? Nu e un dezechilibru foarte mare între ce încercați să faceți și ce încercați să combateți?

Constantin Spînu: Trebuie să înțelegem că lucrăm cu instrumentele pe care le avem la dispoziție prin cadrul normativ și legislativ pe care îl avem la dispoziție. La acest moment, în România, nicio instituție publică nu are prezență pe Tik Tok. Nici Ministerul Apărării Naționale nu are prezență.

Există o recomandare a DNSC în vigoare de aproape doi ani. S-a făcut recomandarea ca instituțiile publice să nu utilizeze aplicația Tik Tok pe terminalele de serviciu – telefoane mobile, laptop sau desktop.

Noi am înghețat contul nostru de Tik Tok, aveam o prezență foarte solidă la acel moment, undeva la 600.000 de utilizatori. Desfășuram campanii constante de informare, cu privire la oferta noastră educațională, sau cu privire la activitățile MapN, precum și acțiuni de combatere a dezinformăii.

În momentul în care revenirea noastră va fi posibilă, dacă va fi posibilă, sigur că vom reintra pe această platformă. Altfel, vom lucra cu instrumentele pe care le avem la dispoziție. N-aș spune că e un dezechilibru. Foarte multe instituții de presă ne-au ajutat și au fost interesate de ceea ce facem noi și argumentele pe care le invocăm, când semnalăm o dezinformare. Cred că asta ne ajută cumva să reechilibrăm balanța.

V-ați gândit să folosiți indirect Tik Tok-ul, prin endorseri, persoane particulare? Să vă folosiți de aceștia pentru a combate genul acesta de informații care apar pe astfel de platforme?

Constantin Spînu: E o idee pe care o notez, vă mulțumesc pentru sugestie. Discuția are o valoare de endorsement. Nu sunteți prima instituție media care se interesează de acest subiect. Este o direcție pe care o notez și o pe care o luăm în considerare. Nu există cred că nimeni nu poate să spună că are o strategie perfectă de combatere a dezinformării. Toate sunt perfectibile. Putem lua în calcul și astfel de soluții.

Apropo de „actori statali”, ne puteți da niște nume precise?

Constantin Spînu: Nu aș dori să intru în astfel de discuții, la acest moment.

„Actori statali” sunt obligatoriu „externi” sau pot fi și „interni”?

Constantin Spînu: Nu am date și informații să intru într-o asemenea discuție.

Serviciile de informații ale armatei credeți că ar trebui să intervină cu rapoarte clare, transparente – nu neapărat pe modelul desecrităzirii din CSAT – care să vină în direcția combaterii aacestor tipuri de atacuri sau acțiuni asimetrice? 

Constantin Spînu: Nu pot să intru în detalii concrete cu privire la contextul actual. Ceea ce vă pot spune este că structurile militare de informații au contribuit, însă, neavând competențe directe, probabil că de aceea nu a fost și un raport separat, ca să poată fi consultat în procesul de declasificare. A existat contribuție, cu siguranță, și din partea comunității de informații militare.

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€